{"id":21029,"date":"2017-04-12T12:16:21","date_gmt":"2017-04-12T10:16:21","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=21029"},"modified":"2017-04-12T09:07:21","modified_gmt":"2017-04-12T07:07:21","slug":"etimologia-numelor-judetelor-din-romania-de-unde-provine-denumirea-regiunii-in-care-locuiti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=21029","title":{"rendered":"Etimologia numelor jude\u0163elor din Rom\u00e2nia. De unde provine denumirea regiunii \u00een care locui\u0163i"},"content":{"rendered":"

V-a\u0163i \u00eentrebat de unde provine numele jude\u0163ului \u00een care locui\u0163i?<\/p>\n

\u00cen unele situa\u0163ii istoricii vin cu r\u0103spunsuri clare, \u00een alte cazuri exist\u0103 dispute \u00een leg\u0103tur\u0103 cu etimologia numelor respective. Afla\u0163i de unde provine numele jude\u0163ului \u00een care locui\u0163i.<\/p>\n

Partea I<\/p>\n

ALBA<\/strong><\/p>\n

\"meniu<\/p>\n

Denumirea actual\u0103 a jude\u0163ului este direct legat\u0103 de prima atestare la 1097. Atunci este pomenit primul comite, care avea atribu\u0163ii administrative \u015fi dincolo de Cetatea din actualul ora\u015f Alba Iulia. Primele men\u0163iuni ne parvin, potrivit cercet\u0103torilor, de la slavi, care au descoperit, \u00eentre secolele VI-X, fostul castru roman de la Apulum. Potrivit cercet\u0103torului Ana Dumitran de la Muzeul Na\u0163ional al Unirii din Alba Iulia, la scurt timp dup\u0103 descoperirea castrului, slavii nu au mai folosit termenul de \u201eApulum\u201c. A fost \u00eenlocuit cu cel de \u201eBelgrad\u201c, \u00een slavona \u201eoficial\u0103\u201c de azi, cu sensul de \u201eOra\u015ful\u201c sau \u201eCetatea Alb\u0103\u201c. Nicolae Iorga aprecia c\u0103 \u201eBelgradul fiind un \u00abgrad\u00bb, o cetate \u00een fiin\u0163\u0103, ar\u0103ta tocmai existenta zidurilor, care fiind de piatr\u0103, erau si aici, (…), albe\u201c.<\/p>\n

ARAD<\/strong><\/p>\n

\"meniu<\/p>\n

Prima atestare documentar\u0103 a Aradului a fost \u00een secolul XI, \u00een jurul anului 1080. Ini\u0163ial, a avut numele cavalerului Orod, dup\u0103 care a primit o u\u015foar\u0103 modificare, ajung\u00e2nd \u201eArad\u201d. Afla\u0163i mai multe despre istoria zonei! ARGE\u015e Denumirea provine, se pare, de pe vremea dacilor, de la numele r\u00e2ului c\u0103ruia i se spunea Argessos, probabil \u00eensemn\u00e2nd \u201estr\u0103lucitor\u201c.
\nARGE\u015e Denumirea provine, se pare, de pe vremea dacilor, de la numele r\u00e2ului c\u0103ruia i se spunea Argessos, probabil \u00eensemn\u00e2nd \u201estr\u0103lucitor\u201c.<\/p>\n

BAC\u0102U<\/strong><\/p>\n

\"meniu<\/p>\n

Etimologia cuv\u00e2ntului Bac\u0103u, ce d\u0103 numele ora\u015fului \u015fi jude\u0163ului, este incert\u0103. Lingvi\u015ftii apreciaz\u0103 c\u0103 pot fi mai multe posibilit\u0103\u0163i: numele unui conduc\u0103tor local Bako, de la bobi\u0163ele de strugure (bac\u0103) sau chiar de la zeul Bachus.<\/p>\n

BIHOR<\/strong><\/p>\n

\"meniu<\/p>\n

Etimologia este incert\u0103, probabil provine din s\u00e2rbe\u015fte (vihor – volbur\u0103), dar e posibil\u0103 \u015fi o etimologie traco-dacic\u0103, dup\u0103 numele cet\u0103\u0163ii \u201eBiharea\u201d (bi \u00eensemn\u00e2nd doi \u015fi harati – a lua, a duce), posibil cu sens de dou\u0103 posesiuni.<\/p>\n

BISTRI\u0162A<\/strong><\/p>\n

\"meniu<\/p>\n

Etimologia este incert\u0103. Una din variante de provenien\u0163\u0103 ar fi de la r\u00e2ul Bistri\u0163a, denumire de origine slavon\u0103 care \u00eenseamn\u0103 \u201eap\u0103 repede\u201c.<\/p>\n

BOTO\u015eANI<\/strong><\/p>\n

\"meniu<\/p>\n

Numele este legat de evenimentele din anul 1439 c\u00e2nd \u201eau venit tatarii \u015fi au pr\u0103dat \u015fi arsu t\u00e2rgul Boto\u015fanii\u201c. Potrivit cercet\u0103torilor, denumirea se trage de la un boier pe nume Bota\u015f, care a tr\u0103it pe aceste meleaguri. De altfel, cea mai veche pecete cunoscuta p\u00e2na acum, a Boto\u015faniului care avea drept marca un p\u0103un cu coada r\u0103sfirat\u0103, poart\u0103 inscrip\u0163ia “Pecetea t\u00e2rgului Bota\u015f”.<\/p>\n

BRA\u015eOV<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Unii istorici spun c\u0103 Bra\u015fovul a fost numit dup\u0103 un r\u00e2u cu acela\u015fi nume. Fluvium Brassou este, \u00eentr-adev\u0103r, atestat \u00eentr-un document din 1360. Chiar cronicarul \u015fcheian Radu Tempea afirma c\u0103 \u201eBra\u015fovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Bra\u015fovia\u201d. Al\u0163i cercet\u0103tori spun c\u0103 numele deriv\u0103 de la cetatea Brasovia de pe T\u00e2mpa, ideea fiind propus\u0103 \u00een 1874 de profesorul F. Philippi \u015fi reluat\u0103 \u00een 1928 de G. Treiber \u015fi E. Jekelius. Astfel, ei localizeaz\u0103 Bra\u015fovul ini\u0163ial \u00een cetatea de pe T\u00e2mpa, de unde s-ar fi transmis mai apoi a\u015fez\u0103rii din vale.<\/p>\n

BR\u0102ILA<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Este vorba despre un toponim clar de origine autohton\u0103, cu toate confuziile mai mult sau mai pu\u0163in inten\u0163ionate care au circulat \u00een anumite perioade. El provine dintr-un toponim asem\u0103n\u0103tor cu toponimele tracice sud-dun\u0103rene ca Bragylor-Bragiola \u00een care gi se va transforma \u00een i. Astfel s-a ajuns la numele proprii \u00een primul r\u00e2nd de Br\u0103ila asem\u0103n\u0103tor cu Chitil\u0103-Chitila, B\u0103nil\u0103-B\u0103nila. Este tipic rom\u00e2nesc fiind atestat documentar \u00eenc\u0103 din evul mediu ca nume personal. \u00cen unele lucr\u0103ri s-au men\u0163ionat formele de limb\u0103 greac\u0103 Proilaba, de limb\u0103 slav\u0103 ca Proilava, de limb\u0103 turc\u0103, ca Ibraila \u015fi alte forme ca Brilaga sau Braylaum. Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-european\u0103, bhreg \u00eensemn\u00e2nd pisc vertical cu referire clar\u0103 asupra pozi\u0163iei geografice a ora\u015fului, mai precis asupra malului \u00eenalt, adic\u0103 a piscului sau versantului vertical ce sare \u00een ochi privit din amonte, adic\u0103 de c\u0103l\u0103torul ce vine din Gala\u0163i pe Dun\u0103re, de aici \u015fi cel\u0103lalt nume existent de “Piscul Br\u0103ilei”, acordat ora\u015fului \u00een trecut.<\/p>\n

BUCURE\u015eTI<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Istoria Bucure\u015ftiului porne\u015fte, conform izvoarelor istorice, de la st\u00e2na ciobanului Bucur, care, dorind s\u0103 se apere de otomani, \u00ee\u015fi cl\u0103de\u015fte pe malul D\u00e2mbovi\u0163ei o cetate \u015fi o biseric\u0103. C\u00e2teva sute de ani mai t\u00e2rziu, datorit\u0103 cre\u015fterii economice \u015fi demografice a popula\u0163iei din acea vreme, devine cetatea de scaun a domitorului T\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. BUZ\u0102U Numele \u201dBuz\u0103u\u201d, dup\u0103 istoricul Vasile P\u00e2rvan, \u00ee\u015fi are originea \u00een radicalul tracic “Buze”. Plec\u00e2nd de la forma greceasc\u0103 \u039c\u03bf\u03c5\u03c3\u03b5\u03bf\u03c2 (Mouseos), Vasile P\u00e2rvan considera c\u0103 numele Buz\u0103ului vine de la forma tracic\u0103 Bouzeos, transcris gre\u015fit (\u039c\u03c0 se pronun\u0163\u0103 B \u00een grece\u015fte, ori \u00een textul antic a fost omis \u03c0). A emis ipoteza c\u0103 denumirea deriv\u0103 din radicalul trac Buzes, la care s-a ad\u0103ugat sufixul -eu, form\u0103 a vechiului -aios (greco-latin).<\/p>\n

BUZ\u0102U<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Numele \u201dBuz\u0103u\u201d, dup\u0103 istoricul Vasile P\u00e2rvan, \u00ee\u015fi are originea \u00een radicalul tracic “Buze”. Plec\u00e2nd de la forma greceasc\u0103 \u039c\u03bf\u03c5\u03c3\u03b5\u03bf\u03c2 (Mouseos), Vasile P\u00e2rvan considera c\u0103 numele Buz\u0103ului vine de la forma tracic\u0103 Bouzeos, transcris gre\u015fit (\u039c\u03c0 se pronun\u0163\u0103 B \u00een grece\u015fte, ori \u00een textul antic a fost omis \u03c0). A emis ipoteza c\u0103 denumirea deriv\u0103 din radicalul trac Buzes, la care s-a ad\u0103ugat sufixul -eu, form\u0103 a vechiului -aios (greco-latin).<\/p>\n

Citeste mai mult: adev.ro\/mggt6s<\/a>
\nSursa:adev\u0103rul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

V-a\u0163i \u00eentrebat de unde provine numele jude\u0163ului \u00een care locui\u0163i? \u00cen unele situa\u0163ii istoricii vin cu r\u0103spunsuri clare, \u00een alte<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-21029","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-5tb","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21029","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21029"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21029\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21047,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21029\/revisions\/21047"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21029"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21029"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21029"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}