{"id":21138,"date":"2017-04-18T10:44:56","date_gmt":"2017-04-18T07:44:56","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=21138"},"modified":"2017-04-18T08:57:56","modified_gmt":"2017-04-18T05:57:56","slug":"domnitorul-muntean-serban-cantacuzino-a-reusit-astfel-sa-salveze-viena-din-asediul-organizat-de-otomani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=21138","title":{"rendered":"Domnitorul muntean, \u015eerban Cantacuzino, a reu\u015fit astfel s\u0103 salveze Viena din asediul organizat de otomani."},"content":{"rendered":"<p>\u00cen anul 1683, domnitorul muntean \u015eerban Cantacuzino \u015fi cel moldovean, Gheorghe Duca, ca vasali ai Imperiului Otomani, au fost obliga\u0163i s\u0103 participe la asediul asupra Vienei. Cantacuzino i-a anun\u0163at din timp pe austrieci de inten\u0163iile turcilor, reu\u015find astfel s\u0103 salveze Viena din asediul organizat de otomani.<\/p>\n<p>\u015eerban Cantacuzino (1640 \u2013 1688) a fost domnitorul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u00eentre 1678 \u015fi 1688. Provenit din familia Cantacuzinilor, acesta a r\u0103mas cunoscut \u00een istorie pentru faptul c\u0103 a ajutat la eliberarea Vienei de sub asediul otomanilor \u015fi ar fi \u00eencercat pornirea unei campanii de cucerire a Constantinopolului.<\/p>\n<p>\u00cen anul 1682, Imperiul Otoman a declarat r\u0103zboi celui Habsburgic. Cum pe atunci, domnitorii \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u015fi a Moldovei erau vasali ai turcilor, \u015eerban Cantacuzino \u015fi Gheorghe Duca, conduc\u0103torul molodvenilor, au fost obliga\u0163i s\u0103 ia parte la asedierea Vienei. Ace\u015ftia au trebuit s\u0103 participe la campanie cu circa 5.000 de solda\u0163i. Deoarece otomanii nu aveau prea mare \u00eencredere \u00een ei, muntenii \u015fi moldovenii nu au luat parte la toate b\u0103t\u0103liile purtate, o\u015ftenii rom\u00e2ni fiind pu\u015fi s\u0103 construiasc\u0103 dou\u0103 poduri peste Dun\u0103re.<\/p>\n<p>Pentru a-i ajuta pe austrieci, \u015eerban Cantacuzino trimitea \u201espioni\u201d sub zidurile Vienei, prin intermediul c\u0103rora le transmitea acestora planurile turcilor \u015fi dificult\u0103\u0163ile pe care le \u00eent\u00e2mpinau. Atunci c\u00e2nd solda\u0163ii munteni \u015fi moldoveni erau pu\u015fi s\u0103 bombardeze ora\u015ful vienez, ace\u015ftia tr\u0103geau cu gloan\u0163e \u201eoarbe\u201d, umpl\u00e2nd tunurile cu paie sau ghiulele de font\u0103, ce nu produceau mari pagube. \u00cen plus, Cantacuzino a z\u0103d\u0103rnicit \u015fi construirea celor dou\u0103 poduri, pentru ca turcii s\u0103 nu poat\u0103 ataca capitala Imperiului Habsburgic din mai multe direc\u0163ii.<\/p>\n<p>Pe perioada asediului Vienei, domnitorul muntean a dat ordin ca \u00een tab\u0103ra rom\u00e2nilor s\u0103 fie construit\u0103 o cruce mare din stejar de o \u00een\u0103l\u0163ime de circa cinci metri. Pe crucea respectiv\u0103 a fost scrijelit mesajul:<\/p>\n<p>\u201e\u00cen\u0103l\u0163area crucii este m\u00e2ntuirea lumii, crucea este podoaba Bisericii, crucea este \u00een paza regilor, crucea este \u00eent\u0103rirea credincio\u015filor, crucea este gloria \u00eengerilor \u015fi v\u0103t\u0103marea demonilor. Noi, \u015eerban Cantacuzino, din mila lui Dumnezeu principe al Valahiei Transalpine, domn \u015fi singur st\u0103p\u00e2n al ei etc. am ridicat aceast\u0103 cruce \u00een locul sf\u00e2nt la care poporul se poate \u00eenchina \u00een orice zi, cinstit \u00eentru ve\u015fnic\u0103 memorie a sa \u015fi a lor s\u0103i, \u00een timpul asediului Vienei din Austria Inferioar\u0103 de c\u0103tre mahomedanii condu\u015fi de vizirul Kara-Mustafa Pa\u015fa, 1 septembrie 1683. C\u0103l\u0103torule, adu-\u0163i aminte de moarte!\u201d.<\/p>\n<p>Prin ac\u0163iunile sale, \u015eerban Cantacuzino a ajutat la eliberarea Vienei, primind ulterior aprecieri din partea conduc\u0103torilor austrieci. \u00cenfr\u00e2ngerea suferit\u0103 de turci a \u00eensemnat \u015fi declinul Imperiului Otoman. Anii urm\u0103tori, ace\u015ftia au pierdut mai multe b\u0103t\u0103lii \u00een fa\u0163a habsburgilor, motiv pentru care domnitorul muntean \u015eerban Cantacuzino le propune acestora s\u0103 atace Constantinopolul.<\/p>\n<p>\u201eUn personaj destul de viclean, abil, diplomat, destul de crud \u015fi \u00eensetat de s\u00e2nge, dar totu\u015fi deschis spre idealuri foarte nobile\u201c, a\u015fa a fost descris \u015eerban Cantacuzino de marele istoric Constantin Giurescu.<\/p>\n<p>Domnitorul muntean a \u00eencercat s\u0103 se erijeze \u00eentr-un ap\u0103r\u0103tor al cre\u015ftinismului \u00een Peninsula Balcanic\u0103. El a primit din partea austriecilor promisiunea c\u0103 dac\u0103 va elibera Constantinopolul de p\u0103g\u00e2ni va ajunge pe tronul imperial. Cantacuzino nu \u00ee\u015fi poate duce planurile la cap\u0103t deoarece moare \u00een noaptea de 8 noiembrie 1688, fiind otr\u0103vit dup\u0103 unele voci.<\/p>\n<p>\u201e\u015eerban vod\u0103 avea bun\u0103 n\u0103dejde c\u0103 va dezbate toat\u0103 cre\u015ftin\u0103tatea din \u0162arigrad \u00eencoace de sub m\u00e2na turcilor \u015fi se agiunsese \u015eerban vod\u0103 \u015fi cu nem\u0163ii \u015fi cu Moscul \u015fi cu le\u015fii. \u015ei g\u00e2ndul \u015fi g\u0103tirea lui \u015eerban vod\u0103 era fiu de \u00eemp\u0103rat la \u0162arigrad \u015fi cu acel mijloc silia s\u0103 fac\u0103 pe Cantemir domn \u00een Moldova, cobor\u00e2ndu-se \u015fi le\u015fii, s\u0103 se \u00eempreune s\u0103 ne fac\u0103 tot unii asupra turcilor\u201d, ar\u0103ta cronicarul Ion Neculce.<\/p>\n<p>Dac\u0103 Neculce sus\u0163ine c\u0103 otr\u0103virea domnitorului muntean este doar un zvon, istoricul italian Anton Maria del Chiaro \u015fi cronicarul Radu Popescu au ar\u0103tat c\u0103 \u015eerban Cantacuzino ar fi fost asasinat din ordinul lui Constantin Br\u00e2ncoveanu, cel care l-a urmat la conducerea \u0163\u0103rii.<\/p>\n<p>\u201eE\u015fit-au cuv\u00eentul atuncea \u015fi zicea cei mai mul\u0163i din oameni c\u0103 l-au otr\u0103vit Costandin stolnicul, frate-s\u0103u, \u015fi Costandin logof\u0103tul Br\u00eencoveanu, nepotu-s\u0103u. De care vreun adev\u0103r atunci nu s\u0103 putea g\u0103si, ce ea \u00eendoire sau va fi, sau nu va fi; iar t\u00eerziu, prin mult\u0103 vreame trecut\u0103, s-au dovedit acest lucru c\u0103 singur Costandin stolnicul au m\u0103rturisit c\u0103 el au omor\u00eet p\u0103 frate-s\u0103u \u015e\u0103rban vod\u0103, precum vom scrie mai nainte mai pre largu.<\/p>\n<p>\u00cens\u0103 dup\u0103 \u015eerban vod\u0103 au pus domn p\u0103 Costandin Br\u00eencoveanul\u201d, a scris Radu Popescu \u00een cronica sa. \u00cen timpul domniei lui \u015eerban Cantacuzino au fost traduse \u00een limba rom\u00e2n\u0103 mai multe c\u0103r\u0163i biserice\u015fti, printre care \u015fi Biblia. Domnitorul muntean a construit m\u0103n\u0103stirea Cotroceni, loc unde a fost \u00eenmorm\u00e2ntat.<\/p>\n<p>Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen anul 1683, domnitorul muntean \u015eerban Cantacuzino \u015fi cel moldovean, Gheorghe Duca, ca vasali ai Imperiului Otomani, au fost obliga\u0163i<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-21138","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-5uW","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21138","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21138"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21138\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21140,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21138\/revisions\/21140"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21138"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21138"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21138"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}