![\"Secretele](\"https:\/\/i1.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2017\/04\/14\/58f0e4c85ab6550cb8420241\/646x404.jpg?w=800\")
<\/p>\n<\/p>\n
Situat\u0103 \u00een vestitul cartier de odinioar\u0103 al olarilor din Curtea de Arge\u015f, Biserica Olari este un monument cu aspect rustic, cuprinz\u00e2nd variate elemente de arhitectur\u0103 din lemn \u015fi zid\u0103rie \u00eembinate original. Biserica este unicat \u00een Rom\u00e2nia prin faptul c\u0103 pe unul dintre pere\u0163i are o reprezentare abstract\u0103 a mor\u0163ii.
\nBiserica Olari a fost zidit\u0103 \u00een secolul al XVII-lea prin str\u0103daniile monarhiei Salomia \u015fi are hramul Adormirea Maicii Domnului. Planul construc\u0163iei, diferit de cel al arhitecturii muntene\u015fti- cu turn-clopotni\u0163\u0103 lipit de corpul principal al cl\u0103dirii- ne aminte\u015fte de unele ctitorii moldovene\u015fti din epoca lui \u015etefan cel Mare. Se remarc\u0103 faptul c\u0103 \u00een cazul frescelor din interior, tabloul intitulat \u201dMoartea\u201d este reprezentat ca o for\u0163\u0103 ce regleaz\u0103 echilibrul universal, acest tip de reprezentare scenic\u0103 fiind unic \u00een Rom\u00e2nia \u015fi printre pu\u0163inele din lume.<\/p>\n
Privit\u0103 din exterior, biserica surprinde prin armonia propor\u0163iilor. Acoperit\u0103 cu \u015findril\u0103, are la partea superioar\u0103 a fa\u0163adelor o bogat\u0103 ornamenta\u0163ie pictat\u0103, realizat\u0103 de un talentat me\u015fter anonim. O scar\u0103 exterioar\u0103 din lemn, acoperit\u0103 de o strea\u015fin\u0103, duce \u00een camera clopotelor. Pictura se remarc\u0103 prin variatul s\u0103u colorit \u015fi prin plastica exprim\u0103rii. Cu prilejul lucr\u0103rilor de restaurare din 1967-1968 au fost scoase la lumin\u0103 temeliile unei construc\u0163ii din secolul al XV-lea, sprijinit\u0103 pe piloni de lemn, precum \u015fi un bogat material arheologic (ceramic\u0103 \u015fi monede din secolele XV-XVI), pe baza c\u0103ruia a fost datat edificiul. Monumentul aminte\u015fte de o veche \u00eendeletnicire a oamenilor acestor locuri.<\/p>\n
Din cele mai vechi timpuri, poate chiar din vremea c\u00e2nd era cetate de scaun, localitatea a fost cunoscut\u0103 ca un mare centru de ceramic\u0103. Produc\u0163ia vaselor m\u00e2l, unele de form\u0103 amforoidal\u0103, decorate cu br\u00e2ie \u00een relief, cu linii perpendiculare, orizontale sau verticale \u015fi motive zoomorfe, ulcioarele mari (cu dou\u0103 m\u00e2nere) sau cele mici (cu m\u00e2ner \u015fi gur\u0103 lat\u0103) \u015fi, mai ales, ulcioarele de nunt\u0103, sm\u0103l\u0163uite \u00eentr-o nuan\u0163\u0103 de verde \u00eenchis \u015fi bogat ornamentate, dovedesc o veche tradi\u0163ie a acestui me\u015fte\u015fug. El a fost transmis me\u015fterilor de azi care continu\u0103 aceast\u0103 tradi\u0163ie \u00een ateliere particulare sau \u00een cadrul cooperativei me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fti, unde sunt lucrate frumoasele ulcioare cu bumbi reliefa\u0163i, vasele mari cu br\u00e2uri sau c\u0103nile \u015fi str\u0103chinile sm\u0103l\u0163uite \u015fi ornamentate cu motive specifice locului. \u00cen secolele XVI \u015fi XVII ol\u0103ritul a fost \u00een floare \u00een ora\u015ful Curtea de Arge\u015f. Me\u015fterii olari din cel mai numeros cartier al olarilor au creat prima breasl\u0103 \u015fi au construit \u015fi propria biseric\u0103, Biserica Olari. \u015ei cum majoritatea me\u015fterilor olari erau din Moldova, \u015fi biserica poart\u0103 amprentele stilului moldovenesc. A fost construit\u0103 pe vechea temelie a unui schit de maici din 1300.<\/p>\n
Pictura original\u0103 are peste trei secole vechime Biserica olarilor a fost amintit\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een 1687.<\/p>\n
Biserica este unicat \u00een aceast\u0103 parte a \u0163\u0103rii prin prezentarea mor\u0163ii pe peretele de est al bisericii. Din p\u0103cate pictura \u00eentregii biserici este \u00een stadiu avansat de degradare.<\/p>\n
Aspectul tabloului Mor\u0163ii de la biserica Olari indic\u0103 faptul c\u0103 pictura este mai recent\u0103 dec\u00e2t ansamblul p\u0103strat. Suportul picturii este mai pu\u0163in neted \u015fi e vizibil c\u0103 varul a fost aplicat peste chenarul policrom de la corni\u015f\u0103 \u015fi peste o pictur\u0103 mai veche. \u00centruc\u00e2t tehnica \u00een fresc\u0103 i-a fost mai pu\u0163in familiar\u0103 zugravului, pictura nu s-a p\u0103strat bine \u00een timp, \u00eenc\u00e2t exfolierea stratului pictural este destul de accentuat\u0103. \u00cen lucr\u0103rile de istoria artei, pictura original\u0103 este datat\u0103 \u00een sec. XVII \u2013 XVIII. Intrig\u0103 un bagaj pe care sumbrul personaj \u00eel poart\u0103, o tolb\u0103. Interpretarea rezonabil\u0103 e c\u0103 \u00een acea tolb\u0103 se reg\u0103se\u015fte arsenalul eficace al mor\u0163ii-c\u0103l\u0103u.<\/p>\n
Un moldovean poposit \u00een fa\u0163a bisericii Olari, va fi surprins de ceva ce-i va p\u0103rea foarte cunoscut la acea biseric\u0103: formele arhitecturale de acas\u0103. Tocmai forma acoperi\u015fului din \u015findril\u0103 este ceea ce d\u0103 prima impresie de neobi\u015fnuit pentru o biseric\u0103 situat\u0103 la Curtea de Arge\u015f: acoperi\u015f simplu cu pant\u0103 mare peste nav\u0103 \u015fi de forma unei c\u0103ciuli piramidale, cu pant\u0103 fr\u00e2nt\u0103 spre poal\u0103, la turnul clopotni\u0163\u0103. Pentru cineva familiarizat doar cu arhitectura munteneasc\u0103, forma bisericii \u00eei poate p\u0103rea dea dreptul bizar\u0103: biserica nu are elegantele turle muntene\u015fti, acoperi\u015ful e \u0163uguiat, e cu totul altceva fa\u0163\u0103 de elegantele rotunjimi care reliefeaz\u0103 bol\u0163ile bisericilor de pe acolo. Tocmai puternica impresie arhaic\u0103 pe care o transmite biserica de la bun \u00eenceput privitorului, impresia c\u0103 e mult mai veche dec\u00e2t perioada \u00een care a fost construit\u0103 (sec. al XVII- lea) atrage aten\u0163ia. \u00cen lucr\u0103rile de istoria arhitecturii sau artei, biserica e prezent\u0103 ca o raritate a arhitecturii muntene\u015fti, subliniindu-i-se aspectul pitoresc \u015fi surprinz\u0103tor rural.<\/p>\n
Dintre cercet\u0103torii de prestigiu care s-au preocupat de biserica arge\u015fean\u0103 a olarilor, doar Grigore Ionescu a remarcat mai mult, \u015fi anume c\u0103 \u201eSolu\u0163ia adoptat\u0103 prezint\u0103 analogii cu c\u00e2teva biserici moldovene\u015fti construite \u00een a doua jum\u0103tate a veacului XVII (Bozieni \u00een jude\u0163ul Bac\u0103u, Pa\u015fcani \u00een jude\u0163ul Ia\u015fi \u015fi altele) \u015fi nu e exclus ca modestul dar deosebit de pitorescul monument de la Arge\u015f s\u0103 fie un reflex al acestei tradi\u0163ionale formule moldovene\u015fti, at\u00e2t de apreciat\u0103 dincolo de Milcov \u00een aceea\u015fi vreme\u201d. Grigore Ionescu a v\u0103zut leg\u0103tura cu bisericile din Moldova, dar nu a reu\u015fit s\u0103 priveasc\u0103 dincolo de timpul \u00een care a fost ctitorit\u0103 biserica arge\u015fean\u0103 (sec. XVII). \u00cens\u0103 exact forma poligonal\u0103 a pronaosului, at\u00e2t de rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een \u00eentreaga arhitectur\u0103 ecleziastic\u0103 din Moldova pe care de altfel o remarcase at\u00e2t Grigore Ionescu dar \u015fi Vasile Dr\u0103gu\u0163, este cea care sugereaz\u0103 leg\u0103turi mult mai devreme \u00een timp, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XV-lea, \u00een epoca lui \u015etefan cel Mare, cu splendida ctitorie din 1492 de la B\u0103line\u015fti, jude\u0163ul Suceava, a logof\u0103tului T\u0103utu.<\/p>\n
Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Situat\u0103 \u00een vestitul cartier de odinioar\u0103 al olarilor din Curtea de Arge\u015f, Biserica Olari este un monument cu aspect rustic,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-21143","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-5v1","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21143","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21143"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21143\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21148,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21143\/revisions\/21148"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21143"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21143"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21143"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}