![\"Ioan](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/5\/5b\/Ioan_Slavici.jpg\/200px-Ioan_Slavici.jpg\")
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/p>\n
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/p>\n
Ioan Slavici \u015fi Mihai Eminescu au fost pentru o bun\u0103 perioad\u0103 de timp prieteni nedesp\u0103r\u0163i\u0163i. De\u015fi complet diferi\u0163i, cei doi s-au \u00een\u0163eles at\u00e2t de bine \u00eenc\u00e2t au ajuns s\u0103 locuiasc\u0103 sub acela\u015fi acoperi\u015f. Slavici a fost unul dintre cei mai mari admiratori ai poetului nepereche \u015fi cel care a l\u0103sat posterit\u0103\u0163ii date pre\u0163ioase \u00een \u201dAmintiri\u201d despre omul Eminescu, pe care l-a considerat un bun prieten.<\/p>\n
Ioan Slavici l-a \u00eent\u00e2lnit pe Eminescu \u00een iarna anului 1869 la Viena, unde am\u00e2ndoi urmau cursurile universitare. Un \u201dcopt \u00eenainte de vreme\u201d, a\u015fa l-a v\u0103zut Slavici pe Mihai Eminescu care, de\u015fi avea doar 20 de ani, tr\u0103ise p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta studiilor universitare o via\u0163\u0103 zbuciumat\u0103, umbl\u00e2nd ani de zile r\u0103zle\u0163 ca sufleur \u00een trupe de teatru \u015fi care cunoscuse lipsurile, s\u0103r\u0103cia \u015fi p\u0103r\u0163ile ur\u00e2te ale vie\u0163ii.<\/p>\n
La cursul de economie na\u0163ional\u0103 de la Facultatea de Filosofie, figura lui Eminescu printre sutele de studen\u0163i str\u0103ini i-a inspirat lui Slavici apartenen\u0163a la o alt\u0103 na\u0163ionalitate. Albanez sau persian a crezut t\u00e2n\u0103rul Slavici c-ar fi fost studentul \u201doache\u015f cu fa\u0163a curat\u0103 \u015fi ras\u0103 peste tot, cu ochi m\u0103run\u0163i \u015fi vis\u0103tori \u015fi \u00eentotdeauna cu un z\u00e2mbet batjocoritor pe buze\u201d. Dup\u0103 ce s-au \u00eemprietenit, pentru Slavici Eminescu a fost un nesecat izvor de \u015ftiin\u0163\u0103, de \u00een\u0163elegere \u015fi \u00eendrum\u0103ri bune.<\/p>\n
\u201dUn om de o veselie copil\u0103roas\u0103 care r\u00e2dea din toat\u0103 inima, \u00eenc\u00e2t ochii tuturor se \u00eendreptau asupra lui. \u00cen clipa urm\u0103toare se \u00eencrunta, se str\u00e2mba or \u00ee\u015fi \u00eendrepta capul cu dispre\u0163. Cea mai mic\u0103 contrazicere \u00eel irita, muzica de cele mai multe ori \u00eel sup\u0103ra, \u015fuiret\u0103ra-l f\u0103cea s\u0103 se cutremure, ori \u015fi ce sc\u00e2r\u0163\u00e2ietur\u0103 \u00eel scotea din s\u0103rite\u201d, poveste\u015fte Slavici despre studentul Eminescu.<\/p>\n
\u201dE mult\u0103 r\u0103utate \u00een lume \u015fi stric\u0103ciunea se \u00eentinde mereu\u201d, \u00eei spunea \u00een studen\u0163ie Eminescu lui Slavici, sc\u00e2rbit de ceea ce vedea \u00een jurul s\u0103u. T\u00e2n\u0103rul poet era un na\u0163ionalist \u201dp\u00e2n\u0103 \u00een cel mai aspru \u00een\u0163eles al cuv\u00e2ntului\u201d \u015fi foarte pornit spre intoleran\u0163\u0103 c\u00e2nd venea vorba de na\u0163ia rom\u00e2n\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Uni\u0163i de literatur\u0103<\/p>\n
\u00cen \u201dAmintiri\u201d, Ioan Slavici a l\u0103sat posterit\u0103\u0163ii date importante despre felul de a fi al marelui Eminescu. Scriitorul era fascinat de felul \u00een care citea prietenul s\u0103u. Eminescu citea cu o repeziciune uimitoare, nu cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt, ci cuprinz\u00e2nd cu privirea fraze \u00eentregi deodat\u0103. Nu \u00eei pl\u0103cea s\u0103 frecventeze bibiliotecile publice, ci s\u0103 citeasc\u0103 \u00een tihna locuin\u0163ei sale studen\u0163e\u015fti.<\/p>\n
\u201d\u00cendat\u0103 ce primea banii de acas\u0103 \u00ee\u015fi cump\u0103ra c\u0103r\u0163i \u015fi timp de c\u00e2teva zile nu \u00eel mai vedea nimeni. O ducea-n cafele g\u0103tite de d\u00e2nsul la ma\u015fina de spirt \u015fi \u00een mezeluri cumprate \u00een prip\u0103. De\u015fi \u0163inea foarte mult la biblioteca lui, nevoia-l silea s\u0103 \u00eenceap\u0103 a vinde dintre c\u0103r\u0163ile citite la anticari \u015fi ajungea \u00een cele din urm\u0103 a nu mai avea nici cafea, petrecea zile \u00eentregi f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u015fi cerea c\u00e2te o pi\u0163ul\u0103 mai de la unul, mai de la altul. Niciodat\u0103 nu lua noti\u0163e, dar c\u00e2nd primea banii de acas\u0103 primul g\u00e2nd era s\u0103-\u015fi achite datoriile \u015fi era peste putin\u0163\u0103 s\u0103 uite pe cineva\u201d, mai poveste\u015fte Slavici.<\/p>\n
Eminescu, care la vremea respectiv\u0103 traducea din Kant, a fost cel care l-a ghidat pe Slavici \u00een lecturarea marilor filosofi.<\/p>\n
\u201dTu, – \u00eemi spuse el \u00eentr-una din zile – s\u0103 nu-ti pierzi timpul cu ace\u015ftia. S\u0103 \u00eencepi cu Schopenhauer, s\u0103 treci la Confuciu si la Buddha, s\u0103 mai citesti \u00een urma \u015fi ceva din dialoagele lui Platon \u015fi \u015ftii destul\u201d, m\u0103rturisea Slavici.<\/p>\n
\u00cen anul 1834, Eminescu, student la Viena, visa s\u0103 uneasc\u0103 cele doua societati studentesti romanesti\u00a0 de aici \u00eentr-una singura. Ajutat de Slavici \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u00een anul 1871, Romania Juna. Slavici a fost ales presedintele noii societati. Cei doi au contribuit la organizarea\u00a0 Serb\u0103rii de la Putna din 15 august 1871 a studen\u0163imii romane din Austro-Ungaria.<\/p>\n
Eminescu, omul de care cineva trebuia s\u0103 aib\u0103 grij\u0103<\/p>\n
Ajuns \u00een Bucure\u015fti, dup\u0103 perioada studen\u0163iei, Eminescu a fost g\u0103zduit de\u00a0 Titu Maiorescu care i-a oferit o camer\u0103 cu chirie chiar \u00een casa lui.<\/p>\n
M\u00e2inile de ajutor \u00eentinse nu \u00eei f\u0103ceau pl\u0103cere omului Eminescu care se considera nevrednic, asa c\u0103 poetul a plecat\u00a0 din locuin\u0163a pus\u0103 la dispozi\u0163ie de Maiorescu. O vreme, la Bucure\u015fti, Eminescu a locuit sub acela\u015fi acoperi\u015f cu Slavici.<\/p>\n
\u201dOm de o rar\u0103 disciplin\u0103 intelectual\u0103 el \u0163inea s\u0103 fie disciplinat \u015fi \u00een practica vie\u0163ii lui, se ferea de excese \u015fi m\u0103 fericea pentru destoinicia mea de a face, de regul\u0103, numai ceea ce eu \u00eensumi voiesc. Boala \u00eei era \u00eens\u0103, pesemne, legat\u0103 de o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103 \u015fi nu i-a venit de-o dat\u0103 \u015fi \u00eencetul \u015fi astfel \u00eei era din ce \u00een ce mai greu s\u0103 se st\u0103p\u00e2neasc\u0103. El fuma pu\u0163in \u015fi bea multe cafele. \u015etia c\u0103 nu \u00eei fac bine, dar le lua de cele mai multe ori f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama de ceea ce face\u201d, spune Slavici despre poet .<\/p>\n
Lipsa de r\u00e2nduial\u0103 \u00een traiul zilnic era cel mai mare defect al lui Eminescu. C\u00e2nd se a\u015feza la masa de lucru, fie c\u0103 scria sau citea, nu m\u00e2nca zile \u00eentregi \u015fi nu dorma nop\u0163ile. Nu suferea de insomnie \u015fi nici de lips\u0103 de poft\u0103 de m\u00e2ncare\u201d. Era apoi \u00een stare s\u0103 doarm\u0103 24 de ceasuri \u015fi s\u0103 m\u0103n\u00e2nce o dat\u0103 c\u00e2t pentru trei in\u015fi\u201d, spune Slavici. Eminescu citea cu glas tare ceea ce \u00eei pl\u0103cea, mai ales poeziile. C\u00e2nd scria, se plimba prin camer\u0103, declama, b\u0103tea cu pumnul \u00een mas\u0103, f\u0103cea g\u0103l\u0103gie \u015fi se lua la har\u0163\u0103 cu toat\u0103 lumea care \u00eel \u00eentrerupea.<\/p>\n
\u201d\u00cei b\u0103team \u00een perete, el stingea lum\u00e2narea \u015fi se lini\u015ftea, dar era de rea credin\u0163\u0103 \u015fi nu se culca. Aprindea din nou lampa \u015fi \u00eencepea s\u0103 bodog\u0103neasc\u0103. M\u0103 sculam atunci, m\u0103 duceam la el \u015fi \u00eel rugam s\u0103 m\u0103 lase s\u0103 dorm. Eu eram din ce \u00een ce mai st\u0103ruitor \u015fi el se f\u0103cea tot mai \u00eend\u0103r\u0103tnic \u015fi zicea c\u0103 abuzez de afec\u0163iunile lui \u015fi-l terorizez\u201d, mai poveste\u015fte Slavici despre prietenul s\u0103u din perioada \u00een care convie\u0163uiau.<\/p>\n
\u00cen opinia celui care i-a fost coleg de locuin\u0163\u0103, \u00eend\u0103r\u0103tniciile lui Eminescu au fost primul semn al bolii de nervi care avea s\u0103-l distrug\u0103.<\/p>\n
F\u0103r\u0103 confiden\u0163e amoroase<\/p>\n
\u00cen ciuda prieteniei str\u00e2nse dintre cei doi \u015fi a legendelor n\u0103scute pe seama amantului Eminescu, poetul nu i-a f\u0103cut niciodat\u0103 confiden\u0163e lui Slavici despre amorurile lui. \u201dEl nu vorbea niciodat\u0103 despre femei dec\u00e2t av\u00e2nd \u00een vedere partea ideal\u0103 a fiin\u0163ei lor\u201d, spune Slavici.<\/p>\n
\u201dSl\u0103biciunile lui Eminescu erau cu des\u0103v\u00e2r\u015fire platonice, lucruri despre care se vorbe\u015fte cu un fel de religiozitate \u015fi numai ademenit \u015fi r\u0103pus putea el s\u0103 aib\u0103 \u015fi leg\u0103turi care nu sunt curate, cum erau \u00een cele din urm\u0103 cele cu Veronica Micle, despre care mi-a vorbit numai \u00een ziua \u00een care a putut s\u0103-mi zic\u0103: \u00cen sf\u00e2r\u015fit, am sc\u0103pat\u201d.<\/p>\n
L\u00e2ng\u0103 Eminescu bolnav Un om complet schimbat fa\u0163\u0103 de prietenul din tinere\u0163e a g\u0103sit Slavici \u00een Eminescu dup\u0103 primele episoade de boal\u0103. La Sanatoriul \u015eu\u0163u, acolo unde Eminescu era internat, Slavici s-a dus s\u0103-\u015fi viziteze amicul din studen\u0163ie \u015fi colegul cu care \u00eemp\u0103r\u0163ise ani buni locuin\u0163a din Bucure\u015fti. \u201dP\u0103rea c\u0103 m\u0103 recunoa\u015fte, dar de vorbit nu am putut s\u0103 vorbim. Se plimba \u00een sus \u015fi-n jos prin gr\u0103dini recit\u00e2nd cu mult av\u00e2nt fel de fel de poezii, mai ales p\u0103r\u0163i din Iliada\u201d, evoc\u0103 scriitorul.<\/p>\n
\u00cen amintirile lui Slavici, Eminescu a r\u0103mas cel care a fost suflete\u015fte mai presus dec\u00e2t al\u0163ii, un geniu sc\u00e2rbit de lume, pentru care via\u0163a nu e vrednic\u0103 s\u0103 fie tr\u0103it\u0103.<\/p>\n
Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Ioan Slavici \u015fi Mihai Eminescu au fost pentru<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-21363","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-5yz","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21363","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21363"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21363\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21370,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21363\/revisions\/21370"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21363"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21363"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21363"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}