{"id":21589,"date":"2017-04-27T14:54:11","date_gmt":"2017-04-27T11:54:11","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=21589"},"modified":"2017-04-27T09:08:31","modified_gmt":"2017-04-27T06:08:31","slug":"biserica-ortodoxa-in-care-regele-carol-i-a-ingenuncheat-multumind-pentru-castigarea-dobrogei-primul-te-deum-in-fata-coroanei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=21589","title":{"rendered":"Biserica ortodox\u0103 \u00een care Regele Carol I a \u00eengenuncheat mul\u0163umind pentru c\u00e2\u015ftigarea Dobrogei. Primul Te Deum \u00een fa\u0163a Coroanei"},"content":{"rendered":"

\"Biserica<\/p>\n

\u00cen anul de gra\u0163ie 1878, c\u00e2nd Dobrogea a intrat sub administra\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 \u00een urma R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103, \u00een Constan\u0163a p\u00e2n\u0103 atunci otoman\u0103 nu exista dec\u00e2t o singur\u0103 biseric\u0103 ortodox\u0103 – cea a grecilor. Aici a fost oficiat primul Te Deum pentru eliberarea Dobrogei, slujb\u0103 religioas\u0103 la care a participat \u00eensu\u015fi Regele Carol I, al\u0103turi de mo\u015ftenitorul tronului Rusiei imperiale.<\/p>\n

La 1878, revenirea Dobrogei la patria-mam\u0103 a fost considerat\u0103 un cap de pod pentru Rom\u00e2nia. Dup\u0103 secole de st\u0103p\u00e2nire otoman\u0103, regiunea era din nou acas\u0103, oferind \u0163\u0103rii mult-visata \u015fans\u0103 la dezvoltare economic\u0103, prin ie\u015firea la Marea Neagr\u0103. Momentul instal\u0103rii administra\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti a fost celebrat cu fast \u015fi mai ales emo\u0163ie.<\/p>\n

Cu 15 ani \u00eenainte de izbucnirea R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103 din 1877, ce avea s\u0103 readuc\u0103 Rom\u00e2niei Dobrogea, \u00een Constan\u0163a otoman\u0103 exista o singur\u0103 biseric\u0103 ortodox\u0103. Ea se afla pe malul m\u0103rii, la doi pa\u015fi de plaja Constan\u0163ei. Era o bisericu\u0163\u0103 din lemn apar\u0163in\u00e2nd \u00eenst\u0103ritei comunit\u0103\u0163i grece\u015fti \u015fi era situat\u0103 pe locul unde se afl\u0103 ast\u0103zi \u015ecoala Greac\u0103 pe strada Mircea cel B\u0103tr\u00e2n. Fusese construit\u0103 prin dona\u0163ia unei familii numite Ikonomou din Trieste, cu sprijinul arhimandritului Fillipos Tzoulatis din Kefalonia \u015fi al lui Mister Baker, directorul Societ\u0103\u0163ii Engleze a C\u0103ilor Ferate, societate ce fusese tocmit\u0103 de Imperiul Otoman s\u0103 construiasc\u0103 linia de cale ferat\u0103 \u00eentre Cernavod\u0103 \u015fi Constan\u0163a la 1850. Prima Liturghie a fost oficiat\u0103 aici \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare din anul 1862, \u00een Vinerea Mare.<\/p>\n

Detaliile unei metamorfoze<\/p>\n

Dar peste drum de ea, grecii au \u00eenceput s\u0103 ridice alt\u0103 biseric\u0103, din marmur\u0103 alb\u0103 adus\u0103 din Grecia, pe m\u0103sura comunit\u0103\u0163ii de la Constan\u0163a. Cu ajutorul grecilor de peste Dun\u0103re, din Principatele Unite ale Moldovei \u015fi \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, dar \u015fi din restul Europei, la Constan\u0163a s-a \u00een\u0103l\u0163at, fiind sfin\u0163it\u0103 \u00een 1868, Biserica greac\u0103 Metamorfosis, purt\u00e2nd hramul \u201eSchimbarea la fa\u0163\u0103\u201c (6 august) \u015fi al Sf\u00e2ntului Fanurie (mucenicul elen celebrat la 27 august, despre care se spune c\u0103 este protectorul tuturor celor pierdute).<\/p>\n

Biserica, ce poate fi admirat\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u00een zona veche a ora\u015fului, a fost t\u00e2rnosit\u0103 \u00een anul 1868. Cl\u0103direa are o form\u0103 dreptunghiular\u0103 cu un acoperi\u015f plat, f\u0103r\u0103 clopotni\u0163e \u015fi este destul de joas\u0103. Pentru c\u0103 or\u00e2nduirea otoman\u0103 nu d\u0103dea voie altor culte s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 l\u0103ca\u015furi de cult mai \u00eenalte dec\u00e2t minaretul geamiei, Metamorfosis nu are turle, constructorii opt\u00e2nd pentru aceast\u0103 solu\u0163ie de compromis, pentru ca biserica s\u0103 existe totu\u015fi.<\/p>\n

\u201eForma \u015fi \u00een\u0103l\u0163imea se datoreaz\u0103 instruc\u0163iunilor clare date de c\u0103tre Sultanul Abdel Azis \u00een al s\u0103u Firman Imp\u0103r\u0103tesc (Dobrogea f\u0103cea parte la acea dat\u0103 din Imperiul Otoman) emis c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile ora\u015fului Constan\u0163a \u015fi prin care Sultanul aproba dona\u0163ia terenului c\u0103tre Comunitatea Greac\u0103 din Constan\u0163a, stabile\u015fte dimensiunile bisericii \u015fi interzice autorit\u0103\u0163ilor turce\u015fti s\u0103 \u00eent\u00e2rzie construc\u0163ia bisericii sau s\u0103 pretind\u0103 taxe de la aceasta. Firmanul a fost ob\u0163inut \u00een urma str\u0103daniilor Patriarhului din Constantinopol (actualul Istanbul) \u015fi a unei delega\u0163ii de greci din Constan\u0163a\u201c, explic\u0103 istoricii din Comunitatea Elen\u0103 Elpis din Constan\u0163a.<\/p>\n

\u00cen dreapta intr\u0103rii \u00een biseric\u0103 era o mic\u0103 clopotni\u0163\u0103 din lemn, care a fost \u00eenlocuit\u0103 \u00een 1945 cu una mai \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t biserica \u015fi f\u0103cut\u0103 din zid\u0103rie, gra\u0163ie dona\u0163iei f\u0103cute de c\u0103tre \u201eIlia Arapi Spano, fiul lui Emanuil\u201c – a\u015fa cum atest\u0103 \u015fi placa de marmur\u0103 \u00eencastrat\u0103 pe clopotni\u0163\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

Tot prin partea dreapt\u0103 a intr\u0103rii \u00een biseric\u0103 era accesul la etajul 1 al Teatrului Elpis, care apar\u0163inea tot comunit\u0103\u0163ii elene. Biserica era \u00eenconjurat\u0103 de o curte \u015fi putea fi ocolit\u0103 prin aceasta. \u00cen st\u00e2nga intr\u0103rii, \u00een curte, se g\u0103sea o mic\u0103 cl\u0103dire folosit\u0103 drept casa parohial\u0103, \u00een care \u00ee\u015fi \u0163ineau \u015fedin\u0163ele membrii epitropiei bisericii. Ast\u0103zi cl\u0103direa nu mai poate fi ocolit\u0103 datorit\u0103 extinderii cl\u0103dirii casei parohiale \u015fi a construirii de anexe \u00een spatele bisericii.<\/p>\n

Te Deum \u00een fa\u0163a Coroanei<\/p>\n

Prima biseric\u0103 ortodox\u0103 la care s-au \u00eenchinat cre\u015ftinii din Constan\u0163a a fost a\u015fadar Biserica greac\u0103 Metamorfosis. Tot aici a avut loc la 1878 slujba festiv\u0103 de Te Deum oficiat\u0103 pentru celebrarea alipirii Dobrogei la teritoriul Rom\u00e2niei. La ceremonialul religios a participat Regele Carol I \u00eempreun\u0103 cu mo\u015ftenitorul tronului Rusiei Imperiale – scrie Stavros Manesis, autorul unei monografii a Comunit\u0103\u0163ii elene din Constan\u0163a Rom\u00e2nia – Atena, ap\u0103rute \u00een anul 1952. \u201eDupa\u0306 anexarea Dobrogei (1878) acolo s-a oficiat primul tedeum pentru eliberare, la care a participat s\u0327i Regele Carol I \u00eempreuna\u0306 cu mos\u0327tenitorul tronului Rusiei Imperiale. P\u00e2na\u0306 la 1900 acolo se oficiau toate ceremoniile oras\u0327ului\u201c, noteaz\u0103 Manesis.<\/p>\n

Presa vremii numeau Biserica Metamorfosis drept \u201esta\u0163ia istoric\u0103 a unirii Dobrogei cu Rom\u00e2nia\u201c. \u201eAici, glorioasele Arrmate Rom\u00e2ne au f\u0103cut primul lor Tedeum \u00een 1878, unde s’au rugat lui Dumnezeu pentru glorioasa isb\u00e2nd\u0103 a Armelor Rom\u00e2ne\u201c. Sub comanda Regelui Carol I, trupele rom\u00e2ne au intrat \u00een Dobrogea la 14 noiembrie 1878, trec\u00e2nd Dun\u0103rea pe la M\u0103cin.<\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen Constan\u0163a mai exista o capel\u0103 catolic\u0103 ridicat\u0103 \u00een anul 1885, pe locul c\u0103reia se afl\u0103 Biserica romano-catolic\u0103 Sf\u00e2ntul Anton de Padova, zidit\u0103 \u00een anii 1935-1937. Biserica armean\u0103 Sf\u00e2nta Maria de la Constan\u0163a func\u0163ioneaz\u0103 \u00eentr-o cl\u0103dire edificat\u0103 \u00een 1880, fosta \u015fcoal\u0103 armeneasc\u0103. Armenii spun c\u0103 prima lor biseric\u0103, din lemn, care a fost distrus\u0103 de un incendiu, era construit\u0103 \u00een anul 1740. Biserica bulgar\u0103 (actuala \u201eSf\u00e2ntul Nicolae vechi\u201c) a fost ridicat\u0103 mai t\u00e2rziu, dup\u0103 1900.<\/p>\n

Prima biseric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Constan\u0163a este Catedrala Arhiepiscopal\u0103 Sfin\u0163ii Petru \u015fi Pavel, ce a \u00eenceput s\u0103 fie ridicat\u0103 la 1883 dup\u0103 planurile lui Ion Mincu, p\u0103rintele arhitecturii rom\u00e2ne\u015fti.\u00a0 Comunitatea Elen\u0103 din Rom\u00e2nia serbeaz\u0103 la 29 aprilie Ziua Interna\u0163ional\u0103 a Dansului, printr-un spectacol de muzic\u0103, dans \u015fi culoare, cum le st\u0103 grecilor bine.<\/p>\n

<\/p>\n

Citeste mai mult: adev.ro\/op1mcs<\/a><\/p>\n

Citeste mai mult: adev.ro\/op1mcs<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen anul de gra\u0163ie 1878, c\u00e2nd Dobrogea a intrat sub administra\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 \u00een urma R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103, \u00een Constan\u0163a p\u00e2n\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-21589","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-5Cd","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21589","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21589"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21589\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21596,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21589\/revisions\/21596"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21589"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21589"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21589"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}