{"id":22427,"date":"2017-05-15T13:15:29","date_gmt":"2017-05-15T10:15:29","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=22427"},"modified":"2017-05-15T09:57:12","modified_gmt":"2017-05-15T06:57:12","slug":"autorul-celei-mai-cunoscute-poezii-despre-limba-romana-scrisa-in-transee-la-marasesti-a-murit-la-numai-29-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=22427","title":{"rendered":"Autorul celei mai cunoscute poezii despre limba rom\u00e2n\u0103, scris\u0103 \u00een tran\u015fee, la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, a murit la numai 29 de ani"},"content":{"rendered":"

Preotul basarabean Alexei Mateevici a scris cunoscuta poezie \u201eLimba noastr\u0103\u201d (actualul imn de stat al Republicii Moldova) \u00een tran\u015feele Primului R\u0103zboi Mondial. \u00cen doar c\u00e2teva luni poezia lui a dat ocolul Rom\u00e2niei, \u00eens\u0103 poetul s-a stins la scurt\u0103 vreme din cauza unei boli cumplite: tifosul. Dup\u0103 doar c\u00e2teva luni, visul lui Mateevici \u2013 unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia \u2013 avea s\u0103 devin\u0103 realitate.<\/p>\n

De\u015fi pu\u0163in\u0103 lume \u015ftie, dar poetul basarabean Alexei Mateevici, autorul celebrei poezii patriotice \u201eLimba noastr\u0103\u201d (analizat\u0103 p\u00e2n\u0103 la obsesie \u00een manualele \u015fcolare, dar \u015fi de c\u0103tre na\u0163ionali\u015ftii de pe cele dou\u0103 maluri ale Prutului), \u015fi-a legat destinul, \u00eentr-un mod tragic, de la fel de celebrele tran\u015fee de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, care au oprit \u00eenaintarea armatei germane \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

Trecut la cele ve\u015fnice \u00a0la v\u00e2rsta de doar 29 de ani, preotul Mateevici a murit din cauza unei boli cumplite \u2013 tifos exantematic \u2013 pe care a contractat-o \u00een timp ce se afla \u00een tran\u015feele r\u0103zboiului, foarte aproape de M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti. Mateevici a agonizat o perioad\u0103 \u00een spitalul \u201eAnton Cincu\u201d din Tecuci, \u00eens\u0103, sim\u0163indu-\u015fi sf\u00e2r\u015fitul aproape, a cerut s\u0103 fie transportat \u00een\u00a0 Basarabia natal\u0103, unde \u015fi-a dat ultima suflare, pe 24 august 1917.<\/p>\n

La doar c\u00e2teva luni distan\u0163\u0103 de la moartea acestuia, pe 9 aprilie 1918, visul poetului se \u00eendeplinea, iar Basarabia se unea cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Poezia n\u0103scut\u0103 \u00een tra\u015feele udate cu s\u00e2nge La izbucnirea Primului R\u0103zboi Mondial, Alexe Mateevici este preot militar al unei unit\u0103\u0163i ruse de pe frontul din Gali\u0163ia. \u00cen 1916, la intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi, dup\u0103 cei doi ani de neutralitate, solicit\u0103 s\u0103 fie transferat \u00een Rom\u00e2nia, \u00een brigada 71 artilerie de pe frontul Tecuci\u2013M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti.<\/p>\n

Foarte pu\u0163ini \u015ftiu \u00eens\u0103 c\u0103 tocmai acolo, la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, a scris cea mai valoroas\u0103 poezie a sa: Limba Noastr\u0103. Tot \u00een vara lui 1917, \u00eenainte s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 de tifos, p\u0103rintele Mateevici a b\u0103tut cu piciorul satele de la Siret, slujind \u00een c\u00e2teva biserici de la Cosme\u015fti \u015fi Movileni.<\/p>\n

\u201e\u00cen urm\u0103 cu peste patru decenii, un b\u0103tr\u00e2n din Movileni, Constantin Mandea (zis C\u0103lug\u0103rul), om inteligent, credincios, cititor de c\u0103r\u0163i biserice\u015fti \u201ecu slov\u0103 veche\u201d \u00eemi vorbea despre trecerea poetului prin acest sat. Aproape de punctul de comand\u0103 de la Piscul Hrubelor, l-a cunoscut \u201epe p\u0103rintele Mateevici, de la ru\u015fi, care vorbea rom\u00e2ne\u015fte mai bine ca mine\u201d, scrie Nicolae Chiscop \u00een lucrarea amintit\u0103.<\/p>\n

\u201e\u00centr-o zi cald\u0103 din vara lui 1917 venise de la Cosme\u015fti \u015fi dup\u0103 un scurt popas la punctul de comand\u0103, preotul militar \u00eenso\u0163it de 10 \u2013 12grada\u0163i, a intrat \u00een hrubele care erau folosite ca ad\u0103post pentru trup\u0103 \u015fi civili \u015fi loc de depozitare a materialelor. De aici \u00eentreaga suit\u0103 s-a \u00eendreptat spre biserica din Movilenii de Jos unde Alexe Mateevici a oficiat slujba religioas\u0103 pentru militari \u015fi civili. Dup\u0103 terminarea slujbei, preotul i-a spus lui Constantin Mandea care c\u00e2ntase \u00een stran\u0103: \u201eB\u0103di\u0163\u0103, (era cu aproximativ 10 ani mai mare a preotul \u2013 poet) e\u015fti cel mai bun \u0163\u00e2rcovnic din c\u00e2\u0163i am avut de c\u00e2nd am plecat de acas\u0103\u201d, continu\u0103 istorisirea.<\/p>\n

\u201eEra frumos \u015fi bl\u00e2nd ca sfin\u0163ii de la Agapia\u201d <\/strong><\/p>\n

Potrivit profesorului Chiscop, Constantin Mandea i-a vorbit cu mare pl\u0103cere despre \u00eemprejurarea \u00een care l-a cunoscut pe Alexe Mateevici,pe care-l carcateriza \u00eentr-un fel care aminte\u015fte de actualul cult al lui Arsenie Boca: \u201eEra frumos \u015fi bl\u00e2nd ca sfin\u0163ii de la Agapia\u201d.<\/p>\n

\u201e\u00cemi mai spunea b\u0103tr\u00e2nul Constantin Mandea c\u0103, dup\u0103 o slujb\u0103, sub cerul liber, \u00een Lunca Siretului, l-a avut oaspete pentru o jum\u0103tate de ceas pe p\u0103rintele Mateevici \u00een casa lui, situat\u0103 la c\u00e2teva sute de metri de punctul de comand\u0103 de la Piscul Hrubelor, pentru a-i ar\u0103ta cele 15\u201320 de c\u0103r\u0163i rare, scrise cu slov\u0103 veche, pe care le agonisise p\u00e2n\u0103 atunci.<\/p>\n

De peste patru decenii, un ceaslov din aceste \u201ec\u0103r\u0163i rare\u201d se afl\u0103 \u00een biblioteca mea. Atunci c\u00e2nd mi s-a oferit, spre aducere aminte, a \u0163inut s\u0103-mi spun\u0103 c\u0103 \u201eacest ceaslov a fost \u015fi sub ochii p\u0103rintelui Mateevici c\u00e2nd a slujit la noi \u00een vremea marelui r\u0103zboi\u201d, mai scrie Nicolae Chiscop.<\/p>\n

Cine a fost Alexei Mateevici <\/strong><\/p>\n

Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, C\u0103inari – d. 24 august 1917, Chi\u015fin\u0103u) este unul din cei mai reprezentativi scriitori rom\u00e2ni n\u0103scu\u0163i \u00een Basarabia. Este primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin p\u0103r\u0163ile Sorocii, c\u0103s\u0103torit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din C\u0103u\u015fani.<\/p>\n

P\u0103rin\u0163ii se mut\u0103 cu traiul \u00een satul Zaim. Aici micul Alexei \u00eenva\u0163\u0103 la \u015fcoala primar\u0103 \u015fi se familiarizeaz\u0103 cu frumoasele pove\u015fti \u015fi balade, pe care le aude de la p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, precum \u015fi de la \u0163\u0103ranii de prin partea locului.<\/p>\n

\u00cen 1897 este \u00eenscris de p\u0103rin\u0163i la \u015fcoala teologic\u0103 din Chi\u015fin\u0103u, pe care o termin\u0103 (conform adeverin\u0163ei de absolvire) \u00een 1902, \u201ccu privilegii\u201d. \u00ce\u015fi urmeaz\u0103 studiile la seminarul teologic. Face cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi se \u00eemprietene\u015fte cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeal\u0103, care studia \u015fi el la seminar \u00een aceea\u015fi perioad\u0103.<\/p>\n

\u00cen 1907, \u00een primele numere ale ziarului \u201cBasarabia\u201d (din 1907) \u00eei apar poeziile \u201c\u0162\u0103ranii\u201d, \u201cEu c\u00eent\u201d, \u201c\u0162ara\u201d. Tot aici public\u0103 articolele \u201cSf\u00e2ntul Vasile \u2013 Anul Nou \u00een obiceiurile moldovenilor basarabeni\u201d \u015fi \u201cDin c\u00eentecele poporane ale Basarabiei\u201d.<\/p>\n

Mai t\u00e2rziu devine student la Academia teologic\u0103 din Kiev, pe care o \u00eencheie \u00een 1914. \u00cen aceia\u015fi ani, dupa m\u0103rturisirea unui coleg, \u201cMateevici tr\u0103ia ca \u00eentr-o be\u0163ie a cititului\u201d. Traduce mult din literatura rus\u0103 clasic\u0103 \u015fi studiaz\u0103 trecutul istoric \u015fi cultural al poporului s\u0103u.<\/p>\n

Public\u0103 \u00een \u201cKi\u015fineovkie eparhialin\u00eee vedomosti\u201d studiul lingvistic \u201cMomente ale influen\u0163ei biserice\u015fti asupra originii \u015fi dezvolt\u0103rii istorice a limbii moldovene\u015fti\u201d, precum si articolele \u201cMotive religioase \u00een credin\u0163ele \u015fi obiceiurile moldovenilor basarabeni\u201d, \u201cBocetele funerare moldovene\u015fti\u201d.<\/p>\n

Vede lumina tiparului (Ki\u015fineovskie eparhialin\u00eee vedomosti, nr. 12, 13, 19, 22, 23) articolul \u201cSchi\u0163\u0103 a traducerilor moldovene\u015fti religioase \u015fi de trai\u201d. Apare \u00een revista \u201cLuminatorul\u201d studiul \u201cMitropolitul Gavril B\u0103nulescu – Bodoni\u201d.<\/p>\n

\u00cen 1914 se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Teodora Borisovna Novitschi, absolv\u0103 Academia teologic\u0103 \u015fi se \u00eentoarce la Chi\u015fin\u0103u. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greac\u0103 la seminarul unde \u00eenv\u0103\u0163ase. \u0162ine o cuv\u00e2ntare \u00een fa\u0163a absolven\u0163ilor seminarului din Chi\u015fin\u0103u. La 23 iunie viziteaz\u0103 str\u0103vechea biseric\u0103 din C\u0103u\u015feni, pe care o g\u0103se\u015fte \u201cuimitor de bine p\u0103strat\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen vara anului 1917 scrie poeziile: \u201cV\u0103d pr\u0103bu\u015firea\u201d, \u201cC\u00eentec de leag\u0103n\u201d, \u201cBasarabenilor\u201d, \u201cFrunza nucului\u201d, \u201cUnora” etc. La 17 iulie pl\u0103smuie\u015fte poezia \u201cLimba noastr\u0103\u201d, poate cea mai frumoas\u0103 od\u0103 \u00eenchinat\u0103 limbii rom\u00e2ne. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din via\u0163\u0103 la spitalul nr.1 din Chi\u015fin\u0103u \u015fi este \u00eenmorm\u00e2ntat la cimitirul central de pe strada Armeneasc\u0103.<\/p>\n

\u00cen anul 1934 la morm\u00e2ntul s\u0103u a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Pl\u0103m\u0103deal\u0103, pe care-l cuno\u015ftea din 1910.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Limba Noastr\u0103<\/p>\n

Limba noastr\u0103-i o comoar\u0103<\/p>\n

\u00cen ad\u00e2ncuri \u00eenfundat\u0103<\/p>\n

Un \u015firag de piatr\u0103 rar\u0103<\/p>\n

Pe mo\u015fie rev\u0103rsat\u0103.<\/p>\n

Limba noastr\u0103-i foc ce arde<\/p>\n

\u00centr-un neam, ce f\u0103r\u0103 veste<\/p>\n

S-a trezit din somn de moarte<\/p>\n

Ca viteazul din poveste.<\/p>\n

Limba noastr\u0103-i numai c\u00e2ntec,<\/p>\n

Doina dorurilor noastre,<\/p>\n

Roi de fulgere, ce spintec<\/p>\n

Nouri negri, z\u0103ri albastre.<\/p>\n

 <\/p>\n

Limba noastr\u0103-i graiul p\u00e2inii,<\/p>\n

C\u00e2nd de v\u00e2nt se mi\u015fc\u0103 vara;<\/p>\n

In rostirea ei b\u0103tr\u00e2nii<\/p>\n

Cu sudori sfin\u0163it-au \u0163ara.<\/p>\n

Limba noastr\u0103-i frunz\u0103 verde,<\/p>\n

Zbuciumul din codrii ve\u015fnici,<\/p>\n

Nistrul lin, ce-n valuri pierde<\/p>\n

Ai luceferilor sfe\u015fnici.<\/p>\n

Nu ve\u0163i pl\u00e2nge-atunci amarnic,<\/p>\n

C\u0103 vi-i limba prea s\u0103rac\u0103,<\/p>\n

\u015ei-\u0163i vedea, c\u00e2t \u00eei de darnic<\/p>\n

Graiul \u0163\u0103rii noastre drag\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Limba noastr\u0103-i vechi izvoade.<\/p>\n

Povestiri din alte vremuri;<\/p>\n

\u015ei citindu-le ‘n\u015firate,<\/p>\n

– Te-nfiori ad\u00e2nc \u015fi tremuri.<\/p>\n

Limba noastr\u0103 \u00eei aleas\u0103<\/p>\n

S\u0103 ridice slava-n ceruri,<\/p>\n

S\u0103 ne spiue-n hram \u015fi-acas\u0103<\/p>\n

Ve\u015fnicele adev\u0103ruri.<\/p>\n

Limba noastra-i limb\u0103 sf\u00e2nta,<\/p>\n

Limba vechilor cazanii,<\/p>\n

Care o pl\u00e2ng \u015fi care o c\u00e2nt\u0103<\/p>\n

Pe la vatra lor \u0163\u0103ranii.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cenvia\u0163i-v\u0103 dar graiul,<\/p>\n

Ruginit de mult\u0103 vreme,<\/p>\n

Sterge\u0163i slinul, mucegaiul<\/p>\n

Al uit\u0103rii ‘n care geme.<\/p>\n

Str\u00e2nge\u0163i piatra lucitoare<\/p>\n

Ce din soare se aprinde<\/p>\n

– \u015ei-\u0163i avea \u00een rev\u0103rsare<\/p>\n

Un potop nou de cuvinte.<\/p>\n

R\u0103s\u0103ri-v\u0103 o comoar\u0103<\/p>\n

\u00cen ad\u00e2ncuri \u00eenfundat\u0103,<\/p>\n

Un \u015firag de piatr\u0103 rar\u0103<\/p>\n

Pe mo\u015fie rev\u0103rsat\u0103.<\/p>\n

Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Preotul basarabean Alexei Mateevici a scris cunoscuta poezie \u201eLimba noastr\u0103\u201d (actualul imn de stat al Republicii Moldova) \u00een tran\u015feele Primului<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-22427","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-5PJ","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22427","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22427"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22427\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22437,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22427\/revisions\/22437"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22427"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22427"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22427"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}