![\"Imagini](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/c\/c9\/Blaj1848.jpg\/300px-Blaj1848.jpg\")
<\/p>\nDezideratul revolu\u0163ionarilor maghiari de a uni principatul transilv\u0103nean cu Regatul Ungariei a produs nemul\u0163umire \u00een r\u00e2ndul rom\u00e2nilor, astfel c\u0103, \u00een 15 mai 1848, pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii de la Blaj, 40.000 de suflete s-au adunat pentru a-\u015fi expune revendic\u0103rile na\u0163ionale, politice, religioase \u015fi sociale.<\/p>\n
<\/p>\n
Preg\u0103tirile pentru Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 de la Blaj s-au f\u0103cut la Sibiu, cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte, acolo unde intelectuali rom\u00e2ni precum August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu, Teodor Sereni, Alesandru Papiu Ilarian ori Simion B\u0103rnu\u0163iu s-au \u00eent\u00e2lnit pentru a discuta planul de ac\u0163iune pentru viitoarea Adunare. \u00cen acest cadru, Simion B\u0103rnu\u0163iu, ideologul revolu\u0163iei pa\u015foptiste din Transilvania, a venit cu propunerea, unanim aprobat\u0103 de c\u0103tre cei prezen\u0163i, ca la Blaj s\u0103 fie sus\u0163inut un proiect de program compus din trei aspecte: proclamarea na\u0163iunii rom\u00e2ne, depunerea jur\u0103m\u00e2ntului de fidelitate \u00eemp\u0103ratului austriac \u015fi protestul \u00eempotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria.<\/p>\n
Guvernul maghiar a \u00eencercat s\u0103 intervin\u0103 \u00een desf\u0103\u015furarea viitoarei Adun\u0103ri Na\u0163ionale, \u00een speran\u0163a c\u0103 va reu\u015fi s\u0103 limiteze num\u0103rul participan\u0163ilor, ci \u015fi implicit, s\u0103-i diminueze importan\u0163a. Au fost numi\u0163i chiar \u015fi ni\u015fte comisari care s\u0103 \u0163in\u0103 sub control manifestarea, care au dispus prezen\u0163a armatei la Blaj pentru men\u0163inerea ordinii. Nu a fost nevoie, \u00eens\u0103, de interven\u0163ia for\u0163elor armate, rom\u00e2nii dovedind un comportament exemplar.<\/p>\n
Proclama\u0163ia de la Blaj<\/strong><\/p>\n Proclama\u0163ia adoptat\u0103 la Blaj, formulat\u0103 \u00een 16 puncte, cerea \u00eemp\u0103ratului Ferdinand I al Austriei – c\u0103ruia to\u0163i cei 40.000 de rom\u00e2ni aduna\u0163i pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii i-au jurat credin\u0163\u0103 \u00een cadrul adun\u0103rii – desfiin\u0163area iob\u0103giei, independen\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103, independen\u0163\u0103 religioas\u0103, libertatea cuv\u00e2ntului, desfiin\u0163area dijmelor, \u00eenfiin\u0163area \u015fcolilor \u00een limba rom\u00e2n\u0103, gard\u0103 na\u0163ional\u0103, schimbarea Constitu\u0163iei principatului transilv\u0103nean, precum \u015fi respingerea uniunii for\u0163ate a Ardealului la Ungaria.<\/p>\n “Era un program de maxim\u0103 concentrare revolu\u0163ionar\u0103, care pretindea, \u00een esen\u0163\u0103, un statut cu totul autonom pentru na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103, ce trebuia s\u0103 aib\u0103 ca rezultat transformarea Transilvaniei \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 \u0163ar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Cei 40.000 de rom\u00e2ni prezen\u0163i, \u00een numele na\u0163iunii, au depus jur\u0103m\u00e2nt c\u0103 vor ap\u0103ra cu via\u0163a lor aceste obiective, \u00een respectul principiilor libert\u0103\u0163ii, egalit\u0103\u0163ii \u015fi fraternit\u0103\u0163ii”, precizeaz\u0103 istoricul Marin Pop, cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific \u00een cadrul Muzeului Jude\u0163ean de Istorie \u015fi Art\u0103 Zal\u0103u.<\/p>\n Potrivit spuselor sale, Marea Adunare de la Blaj a \u00eensemnat \u00eenceputul organiz\u0103rii politice moderne la rom\u00e2nii transilv\u0103neni, atunci fiind constituit Comitetul Na\u0163ional Rom\u00e2n, o institu\u0163ie politic\u0103 ce \u00ee\u015fi \u00eentemeia autoritatea pe suveranitatea poporului rom\u00e2n. \u00cen fruntea Comitetului au fost ale\u015fi episcopii Andrei \u015eaguna \u015fi Ioan Lemeni, pre\u015fedin\u0163i, Simion B\u0103rnu\u0163iu \u015fi George Bari\u0163iu, vicepre\u015fedin\u0163i, \u015fi Timotei Cipariu, secretar, ace\u015ftia asum\u00e2ndu-\u015fi conducerea politic\u0103 \u015fi militar\u0103 a revolu\u0163iei rom\u00e2ne din Transilvania.<\/p>\n “Libertatea unui popor este bunul lui cel mai \u00eenalt” <\/strong><\/p>\n Unul dintre cei care au jucat un rol important \u00een preg\u0103tirea evenimentului istoric a fost tribunul pa\u015foptist, s\u0103l\u0103jeanul Simion B\u0103rnu\u0163iu. Apogeul activit\u0103\u0163ii sale revolu\u0163ionare a fost cuv\u00e2ntarea epocal\u0103 rostit\u0103 \u00een 14 mai, \u00een Catedrala de la Blaj, \u00een care f\u0103cea apel la trezirea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale, prin evocarea trecutului istoric. \u00cen discursul considerat cel mai important document revolu\u0163ionar rom\u00e2nesc din secolul al XIX-lea, el a formulat crezul politic al rom\u00e2nilor din Ardeal, subliniind c\u0103 “libertatea unui popor este bunul lui cel mai \u00eenalt \u015fi na\u0163ionalitatea e libertatea lui cea din urm\u0103 (…) E coarda inimii ei cea mai personal\u0103, proprietatea ei cea mai na\u0163ional\u0103, inima ei, sufletul ei, podoaba ei”.<\/p>\n \u00cen plus, \u00eendemna pe rom\u00e2ni s\u0103 lupte pentru independen\u0163\u0103: “Nu v\u0103 nem\u0163i\u0163i, nu v\u0103 ru\u015fi\u0163i, nu v\u0103 unguri\u0163i nici voi, r\u0103m\u00e2ne\u0163i credincio\u015fi neamului \u015fi limbii voastre; ap\u0103ra\u0163i-v\u0103 ca fra\u0163ii cu puteri unite \u00een pace \u015fi \u00een r\u0103sboi”. “Vorbele lui au r\u0103sunat atunci ca profe\u0163iile biblice c\u0103z\u00e2nd ca loviturile de tr\u0103znet asupra lan\u0163urilor libert\u0103\u0163ii noastre, ridic\u00e2nd un imn de slav\u0103 na\u0163ionalismului liber”, puncteaz\u0103 Marin Pop.<\/p>\n Acesta consider\u0103 c\u0103 meritul nepieritor al lui Simion B\u0103rnu\u0163iu este nu numai c\u0103 a afi\u015fat un program politic, ci mai ales c\u0103 a crezut cu fanatism \u00een el, “ar\u0103t\u00e2nd calea care trebuia urmat\u0103 de c\u0103tre rom\u00e2ni, cu aproape un secol \u00eenainte de realizarea lui, la 1 Decembrie 1918. El a anticipat o Europ\u0103 a na\u0163iunilor pe baza principiului de na\u0163ionalitate, o caracteristic\u0103 esen\u0163ial\u0103 a continentului european \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea”.<\/p>\n La acest aspect f\u0103cea referire \u015fi Iuliu Maniu, str\u0103nepotul lui B\u0103rnu\u0163iu, \u00een septembrie 1930, cu prilejul dezvelirii bustului de la \u015eimleu Silvaniei:<\/p>\n “Tot ceea ce Simion B\u0103rnu\u0163iu a propov\u0103duit ca form\u0103 de manifestare na\u0163ional\u0103 pentru fiii na\u0163iunii sale, virtu\u0163ile neamului rom\u00e2nesc \u015fi binecuv\u00e2ntarea atotputernicului ne-a dat s\u0103 \u00eenf\u0103ptuim. Avem libertate na\u0163ional\u0103, avem \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia noastr\u0103 proprie, \u00een ea avem votul universal \u015fi avem dezrobirea iobagilor \u015fi exproprierea. Dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 toate acestea le-am realizat pentru c\u0103 poporul rom\u00e2nesc de dincoace de Carpa\u0163i \u015fi-a \u0163inut jur\u0103m\u00e2ntul sf\u00e2nt dat acum 82 de ani pe C\u00e2mpia Blajului \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu, de 40.000 de rom\u00e2ni aduna\u0163i, de a nu-\u015fi p\u0103r\u0103si credin\u0163a \u015fi n\u0103dejdea \u00een Dumnezeu, de a nu-\u015fi p\u0103r\u0103si limba \u015fi datinile \u015fi \u015fi-a dat via\u0163a pentru drepturile na\u0163iunii care sunt mai scumpe dec\u00e2t oricare alte bun\u0103t\u0103\u0163i\u201d.<\/p>\n Adunarea Na\u0163ional\u0103 de la Blaj \u015fi-a \u00eensu\u015fit \u00eentocmai discursul marelui om politic, f\u0103c\u00e2ndu-l temelia revolu\u0163iei rom\u00e2nilor din Transilvania. “Scopul era \u015ftergerea trecutului cu toate mizeriile sale \u015fi \u00eentemeierea unei na\u0163iuni rom\u00e2ne libere, pentru un viitor liber”, subliniaz\u0103 cercet\u0103torul \u015ftiin\u0163ific.<\/p>\n A formulat dorin\u0163ele unei na\u0163iuni <\/strong><\/p>\n N\u0103scut \u00eentr-o familie s\u0103rac\u0103, \u00een localitatea Boc\u015fa, jude\u0163ul S\u0103laj, \u00een 21 iulie 1808, Simion B\u0103rnu\u0163iu a urmat clasele primare la \u015eimleu Silvaniei, apoi la Gimnaziul Romano-Catolic din Carei.<\/p>\n \u00centre 1825-1826 a \u00eenv\u0103\u0163at la Liceul Greco-Catolic din Blaj, iar urm\u0103torii trei ani i-a dedicat studiului teologiei. Activitatea profesional\u0103 a \u00eenceput-o tot la Blaj, unde a fost, pe r\u00e2nd, profesor de sintax\u0103 la gimnaziul din localitate, arhivar la consistoriu, profesor de filozofie \u015fi notar consistorial. Va reveni la catedra de filozofie \u00een anul 1839, c\u00e2nd va propune aceast\u0103 materie \u00een “limba na\u0163ional\u0103”, dup\u0103 ce la anul 1834 introdusese “dreptul firei” \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u00centre anii 1842-1846, secondat de colegii \u015fi elevii care-i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau ideile, B\u0103rnu\u0163iu s-a implicat \u015fi prin scrieri \u015fi cuv\u00e2nt\u0103ri \u00een lupta \u00eempotriva atacului masiv al maghiarimii \u00een problema dezna\u0163ionaliz\u0103rii rom\u00e2nilor din Transilvania. Tot atunci avea loc \u015fi un proces cu episcopul Lemeni, \u00een urma c\u0103ruia B\u0103rnu\u0163iu \u015fi o parte dintre colegi au fost \u00eenl\u0103tura\u0163i din func\u0163ia de profesor, iar unii elevi exmatricula\u0163i. A plecat la Sibiu, unde l-au \u015fi surprins evenimentele anului revolu\u0163ionar 1848, pentru a studia Dreptul la Academia S\u0103seasc\u0103. Activitatea sa \u00een Revolu\u0163ia de la 1848 din Transilvania \u00eel va consacra drept dintre frunta\u015fi, B\u0103rnu\u0163iu redact\u00e2nd manifeste, proclama\u0163ii, apeluri, scriind articole, semn\u00e2nd acte.<\/p>\n A sf\u00e2r\u015fit \u00een 28 mi 1864, la locul numit Gorgana, apar\u0163in\u0103tor satului s\u0103l\u0103jean S\u00eenmihaiu Alma\u015fului. Nepotul s\u0103u, Ioan Maniu, care \u00eel aducea de la Ia\u015fi, merg\u00e2nd s\u0103 \u00eei aduc\u0103 un pahar cu ap\u0103 de la izvor, constat\u0103 la \u00eentoarcere, c\u0103 unchiul s\u0103u trecuse la cele ve\u015fnice.<\/p>\n Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dezideratul revolu\u0163ionarilor maghiari de a uni principatul transilv\u0103nean cu Regatul Ungariei a produs nemul\u0163umire \u00een r\u00e2ndul rom\u00e2nilor, astfel c\u0103, \u00een<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-22429","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-5PL","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22429","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22429"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22429\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22433,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22429\/revisions\/22433"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22429"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22429"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22429"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}