![\"Aventura](\"https:\/\/i0.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2017\/05\/15\/5919a98e5ab6550cb81f8332\/646x404.jpg?w=800\")
<\/p>\nFlorica Top\u00e2rceanu, cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific, biolog la Institutul de Virusologie \u201e\u015etefan S. Nicolau\u201c al Academiei Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti, a pornit din Rom\u00e2nia \u00een 31 decembrie 2005 \u00een aventura vie\u0163ii ei spre Polul Sud, pentru a face studii biomedicale asupra corpului expedi\u0163ionar.<\/p>\n
<\/p>\n
A fost pasionat\u0103 de mic\u0103 de \u0163inuturile \u00eendep\u0103rtate \u015fi citea pe ner\u0103suflate c\u0103r\u0163i de c\u0103l\u0103torii. Romanul preferat, \u00een toate etapele vie\u0163ii sale, a fost \u201eCopiii c\u0103pitanului Grant\u201c a lui Jules Vernes. \u201eEram foarte impresionat\u0103 c\u00e2nd vedeam la televizor imagini cu vasele de croazier\u0103. \u00cencercam s\u0103 \u00een\u0163eleg ce caut\u0103 oamenii \u00een \u0163inuturile foarte \u00eendep\u0103rtate, dar nu visam c\u0103 voi putea ajunge acolo, pentru c\u0103 eu credeam c\u0103 nu am \u015fanse. \u00cemi pl\u0103cea \u015fi spuneam: \u00abCe oameni ferici\u0163i sunt aceia care ajung pe navele de croazier\u0103\u00bb, pentru c\u0103 puteau s\u0103 vad\u0103 lumea. Nu \u015ftiam c\u0103 voi fi \u015fi eu una dintre ei. Atunci nu puteai \u00eendr\u0103zni s\u0103 visezi at\u00e2t de departe\u201c, m\u0103rturise\u015fte biologul.<\/p>\n
Echipa care a ajuns la \u00eenceputul anului 2006 \u00een Antarctica era format\u0103 din trei rom\u00e2ni: dr. Teodor Negoi\u0163\u0103, dr. Florica Top\u00e2rceanu \u015fi Elena Bocanciu. Echipajul a ajuns efectiv \u00een Antarctica pe 31 ianuarie 2006, unde a r\u0103mas pentru 44 de zile. Preg\u0103tirea membrilor expedi\u0163iei a avut loc pe Mun\u0163ii Bucegi, \u00eens\u0103 ceea ce a presupus testele pe timp de iarn\u0103 temperat\u0103 avea s\u0103-i preg\u0103teasc\u0103 doar par\u0163ial pentru condi\u0163iile din sudul extrem al planetei. \u201eC\u00e2nd spui Antarctica te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 acolo e numai ghea\u0163\u0103. Ei bine, nu.<\/p>\n
Exist\u0103 5% din continentul antarctic dezvelit, aceste zone sunt pe coast\u0103 \u015fi se numesc, paradoxal, oaze, de\u015fi roca este dezvelit\u0103 \u015fi imaginea este una de\u015fertic\u0103. Aici, \u00eens\u0103, cre\u015fte pu\u0163in\u0103 vegeta\u0163ie, se dezvolt\u0103 via\u0163a\u201c.<\/p>\n
\u201eAm citit-o \u015fi recitit-o de foarte multe ori. Erau unele lucruri contradictorii, pe care nu le \u00een\u0163elegeam. Adic\u0103 vedeam imagini cu ghe\u0163ari, al\u0103turi de o zon\u0103 cu roc\u0103 dezgolit\u0103. Ori c\u00e2nd spui Antarctica te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 acolo e numai ghea\u0163\u0103. Ei bine, nu. Exist\u0103 5% din continentul antarctic dezvelit, aceste zone sunt pe coast\u0103 \u015fi se numesc, paradoxal, oaze, de\u015fi roca este dezvelit\u0103 \u015fi imaginea este una de\u015fertic\u0103. Aici, \u00eens\u0103, cre\u015fte pu\u0163in\u0103 vegeta\u0163ie, se dezvolt\u0103 via\u0163a\u201c.<\/p>\n
\u00cen Antarctica nu i-a fost u\u015for. Acolo, condi\u0163iile sunt extreme. Temperatura este foarte sc\u0103zut\u0103 \u015fi exist\u0103 foarte mari diferen\u0163e de temperatur\u0103 de la zi la noapte \u015fi chiar \u00een cadrul acelea\u015fi zile. Noaptea sunt v\u00e2nturi puternice, care bat dinspre calot\u0103. O alt\u0103 problem\u0103 este izolarea geografic\u0103 \u015fi social\u0103. \u00cen sudul extrem al planetei e\u015fti departe de familie, de prieteni. \u201eExist\u0103 \u00een cadrul studiilor medicale, \u00een domeniul antarctic, ceea ce se cheam\u0103 \u00abpsihologia grupurilor mici\u00bb, care se refer\u0103 la comportamentul uman \u00een condi\u0163ii dificile, privind anumite adapt\u0103ri sau inadapt\u0103ri. Pentru c\u0103 noi suntem supu\u015fi acolo unor priva\u0163iuni, se \u00eencearc\u0103 s\u0103 se creeze diverse pl\u0103ceri. Spre exemplu, pentru a se asigura un confort, totu\u015fi, \u00een sta\u0163ia chinez\u0103 la care noi am avut acces frecvent, depozitul de alimente are u\u015fa deschis\u0103 tot timpul \u015fi po\u0163i s\u0103 intri s\u0103-\u0163i iei tot ce vrei\u201c, poveste\u015fte Florica Top\u00e2rceanu.<\/p>\n
De altfel, nu le-a lipsit nimic. Pentru c\u0103 erau oaspe\u0163ii chinezilor, ace\u015ftia c\u0103utau s\u0103 le fac\u0103 diverse pl\u0103ceri. Pe vas, c\u00e2nd nu puteau m\u00e2nca din cauza r\u0103ului de mare, primeau fructe: portocale, struguri, l\u0103zi cu mere. Cercet\u0103torii str\u0103ini care veneau \u00een vizite la ei le aduceau \u00eentotdeauna legume \u015fi fructe. La r\u00e2ndul lor, se aprovizionaser\u0103 din Australia cu pe\u015fte, carne de vit\u0103, de porc. \u201eNe preparam tot ce voiam pentru c\u0103 \u00een cl\u0103direa principal\u0103 era o camer\u0103 pentru orice fel de activitate \u015fi noi o foloseam \u015fi ca buc\u0103t\u0103rie\u201c, spune Florica Top\u00e2rceanu.<\/p>\n
De diminea\u0163a p\u00e2n\u0103 seara, purtau mai multe r\u00e2nduri de haine, pentru a face fa\u0163\u0103 condi\u0163iilor extreme. Noaptea, pe platoul din Dealurile Larsemann, temperatura scade p\u00e2n\u0103 la minus 15, minus 18 grade Celsius, iar ziua urc\u0103 spre 0 grade Celsius. \u201e\u00centr-o singur\u0103 zi am \u00eenregistrat 2 grade Celsius. Am fost foarte uimit\u0103, pentru c\u0103 nu puteam s\u0103-mi explic de ce. Am aflat apoi, c\u00e2nd s-a iscat uraganul: o mas\u0103 de aer cald a p\u0103truns \u00een zona rece a calotei \u015fi din ciocnirea lor a rezultat uraganul\u201c, poveste\u015fte ea.\u00a0 Un at aspect care a impresionat-o \u00een mod deosebit a fost faptul c\u0103 \u00een Antarctica toate animozit\u0103\u0163ile, care au loc \u00een lumea larg\u0103 nu exist\u0103. \u201eEste un continent guvernat interna\u0163ional \u015fi a\u015fa se explic\u0103 \u015fi bunele rela\u0163ii dintre state acolo\u201c, spune biologul.<\/p>\n
Importan\u0163a cercet\u0103rilor \u00a0 <\/strong><\/p>\n Dup\u0103 expedi\u0163ie, au fost depuse trei proiecte de cercetare, dou\u0103 coordonate de Teodor Negoi\u0163\u0103 \u015fi unul de Florica Top\u00e2rceanu. Ele s-au derulat \u00een perioada 2006-2008 cu nou\u0103 parteneri externi. \u00cen cadrul proiectelor au fost organizate \u00een Rom\u00e2nia, la Bucure\u015fti, trei simpozioane interna\u0163ionale de cercet\u0103ri polare cu participare interna\u0163ional\u0103.<\/p>\n Cercet\u0103rile derulate de reprezentan\u0163ii statelor \u00een Antarctica sunt foarte importante la nivel global. Microorganismele antarctice prezint\u0103 adapt\u0103ri speciale unice la acele temperaturi sc\u0103zute, care pot avea aplicabilit\u0103\u0163i \u00een industria cosmetic\u0103 \u015fi cea alimentar\u0103. \u201eSpre exemplu, pe\u015ftii antarctici con\u0163in un antigel care \u00a0face ca s\u00e2ngele lor s\u0103 nu \u00eenghe\u0163e. Aceste proteine, izolate \u015fi purificate \u00een laborator, pot fi utilizate \u00een fabricarea \u00eenghe\u0163atei cu consisten\u0163\u0103 cremoas\u0103, f\u0103r\u0103 ap\u0103. \u00cenghe\u0163ata este f\u0103r\u0103 acicule de ghea\u0163\u0103 dac\u0103 se folosesc astfel de compu\u015fi izola\u0163i din antigelul pe\u015ftilor antarctici\u201c, explic\u0103 biologul. De asemenea, detergen\u0163ii care spal\u0103 rufele cu ap\u0103 rece sunt tot o aplica\u0163ie a unei adapt\u0103ri a unui microorganism din mediul cu temperaturi sc\u0103zute.<\/p>\n Orice stat care \u00ee\u015fi trimite exploratori \u00een Antarctica poate s\u0103 de\u0163in\u0103 colec\u0163ii de microorganisme \u015fi s\u0103 izoleze principiile active din aceste microorganisme pentru utilizarea lor \u00een diverse aplica\u0163ii. Problema punerii \u00een aplica\u0163ie este delicat\u0103, spune biologul rom\u00e2n, aceast\u0103 tem\u0103 afl\u00e2ndu-se pe ordinea de zi a reuniunilor consultative anuale ale Tratatului Antarctic. \u201eAntarctica este un bun interna\u0163ional, o rezerva\u0163ie natural\u0103 de interes universal, \u015fi \u00eenc\u0103 nu exist\u0103 o reglementare pentru modul cum s-ar \u00eemp\u0103r\u0163i beneficiile financiare ale aplica\u0163iilor\u201c, adaug\u0103 Florica Top\u00e2rceanu.<\/p>\n O alt\u0103 parte a cercet\u0103rilor se \u00eendreapt\u0103 spre protec\u0163ia mediului antarctic. \u201eExist\u0103 \u00een prezent, din cauza polu\u0103rii, tendin\u0163a de topire a ghe\u0163arilor, care este mult mai pronun\u0163at\u0103 \u00een Arctica \u015fi mult mai redus\u0103 \u00een Antarctica. \u00cen Antarctica de Vest procesul este mult mai avansat \u015fi mai lent \u00een Antarctica de Est, dar \u00eencep \u015fi aici s\u0103 apar\u0103 efecte. Topirea \u00eencepe prin formarea unor bazine, a unor lacuri sub \u00eenveli\u015ful masiv de ghea\u0163\u0103. Deci exist\u0103 semne ale \u00eenc\u0103lzirii \u015fi \u00een Antarctica. De aceea, trebuie luate m\u0103suri pentru conservarea climatului, c\u0103ci polii sunt barometrii Terrei\u201c, spune ea.<\/p>\n Discu\u0163ii pentru preluarea sta\u0163iei Law-Racovi\u0163\u0103 \u00a0<\/strong><\/p>\n \u00cen perioada 22 mai \u2013 1 iunie 2017, va avea loc, \u00een China, Reuniunea Consultativ\u0103 a Tratatului Antarctii \u015fi a Comitetului pentru Protec\u0163ia Mediului la Tratatul Antarcticii. Unul din reprezentan\u0163ii Rom\u00e2niei la aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire va fi Florica Top\u00e2rceanu, cu misiunea de a purta discutii cu delega\u0163iile din Australia, China, India \u015fi Federa\u0163ia Rus\u0103 pentru reactivarea \u201eAmbasadei\u201c Rom\u00e2niei, Law-Racovi\u0163\u0103-Negoi\u0163\u0103, din Antarctica de Est.<\/p>\n Rom\u00e2nia a de\u0163inut o sta\u0163ie \u00een Antarctica, meritul fiind al lui Teodor Negoi\u0163\u0103 care, la 15 iunie 2005, \u00een calitate de pre\u015fedinte al Funda\u0163iei Antarctica Rom\u00e2n\u0103, a semnat cu Australia un memorandum de \u00een\u0163elegere pentru folosirea \u00een comun a bazei Law, o baz\u0103 sezonier\u0103 a Australiei, situat\u0103 \u00een Antarctica de Est, \u00een zona dealurilor Larsemann. Prin acest memorandum, se d\u0103dea acces cercet\u0103torilor rom\u00e2ni la ea, pentru efectuarea de cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163fice \u00een sezonul de var\u0103 austral\u0103. Acest memorandum s-a \u00eencheiat, el fiind valabil timp de 10 ani, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 15 iunie 2015. Teodor Negoi\u0163\u0103 a murit \u00een 2011 \u015fi nu s-au g\u0103sit solu\u0163ii de atunci pentru ca sta\u0163ia s\u0103 fie din nou folosit\u0103 de cercet\u0103torii rom\u00e2ni.<\/p>\n \u00cen 2013, spune Florica Top\u00e2rceanu, Rom\u00e2nia a comunicat c\u0103tre Tratatul Antarctic \u00a0planul s\u0103u strategic pentru cercet\u0103ri antarctice \u015fi ulterior s-a trimis o scrisoare de inten\u0163ie pentru prelungirea memorandumului. Scrisoarea a fost semnat\u0103 de vicepre\u015fedintele Academiei Rom\u00e2ne, acad. Cristian Hera, \u015fi a fost adresat\u0103 Diviziei Antarctice Australiene, mai precis directorului Tony Flaming. Acesta s-a schimbat \u00eentre timp, iar noul director, Nick Gales, a r\u0103spuns pozitiv \u00een decembrie 2015, preciz\u00e2nd c\u0103 este de acord s\u0103 se \u00eencheie un nou aranjament pentru utilizarea \u00een comun a bazei Law, dar pe baza unei cooper\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u00eentre Australia \u015fi Rom\u00e2nia, \u00een domenii de interes comun ale planurilor stategice antarctice ale celor dou\u0103 \u0163\u0103ri.<\/p>\n Anul trecut, la Reuniunea Consultativ\u0103 a Tratatului Antarctic, care a avut loc la Santiago Chile, Rom\u00e2nia a comunicat lista celor 11 proiecte pe care le-ar putea realiza \u00een urm\u0103torii cinci ani la Baza Law. Este vorba de proiecte pe teme specifice \u00een domeniile \u00een care activeaz\u0103, \u00een institutele lor, cercet\u0103torii care le-au propus, \u015fi anume \u015ftiin\u0163ele vie\u0163ii, \u015ftiin\u0163ele geonomice \u015fi \u015ftiin\u0163ele fizice, inclusiv cercet\u0103ri biomedicale.<\/p>\n \u201eNoi \u00eenc\u0103 nu avem o finan\u0163are permanent\u0103 din partea statului. Dac\u0103 ajungem s\u0103 facem un acord de cooperare international\u0103 in Antarctica, de exemplu cu Australia, el va stimula autorit\u0103\u0163ile s\u0103 finan\u0163eze Programul Na\u0163ional de Cercet\u0103ri Antarctice \u00een Rom\u00e2nia\u201c, crede Florica Top\u00e2rceanu. Biologul rom\u00e2n spune c\u0103 exist\u0103 o oportunitate de finan\u0163are pentru activitatea expedi\u0163ionar\u0103 la Baza Law din partea unui sponsor, care \u00eens\u0103 pune dou\u0103 condi\u0163ii: s\u0103 red\u0103m cele dou\u0103 nume rom\u00e2ne\u015fti pe harta Antarcticii: Racovi\u0163\u0103 \u2013 Negoi\u0163\u0103 \u015fi steagul Rom\u00e2niei s\u0103 fluture din nou \u00een Antarctica.<\/p>\n Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Florica Top\u00e2rceanu, cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific, biolog la Institutul de Virusologie \u201e\u015etefan S. Nicolau\u201c al Academiei Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti, a pornit din<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-22540","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-5Ry","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22540","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22540"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22540\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22630,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/22540\/revisions\/22630"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22540"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=22540"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=22540"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![](\"https:\/\/i2.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2017\/05\/15\/5919a9fb5ab6550cb81f8592\/646x404.jpg?w=800\")
<\/p>\n