{"id":2291,"date":"2015-06-12T06:18:21","date_gmt":"2015-06-12T06:18:21","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=2291"},"modified":"2015-06-12T06:19:10","modified_gmt":"2015-06-12T06:19:10","slug":"momente-de-referinta-in-istoria-gm-inovatii-pe-linia-de-asamblare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=2291","title":{"rendered":"Momente de referin\u021b\u0103 \u00een istoria GM: Inova\u021bii pe linia de asamblare !"},"content":{"rendered":"

Multe dintre cele mai importante inova\u0163ii de la General Motors au avut loc \u00een culise, \u00een uzinele sale. Concepte cum ar fi asamblarea flexibil\u0103, automatizare, simulare pe computer, vedere artificial\u0103 \u015fi robotic\u0103 au fost dezvoltate la GM. Aceste inova\u0163ii au asigurat de-a lungul timpului sporirea calit\u0103\u0163ii, a eficien\u0163ei \u015fi competitivit\u0103\u0163ii autovehiculelor.<\/strong><\/p>\n

500 milioane, un prag unic<\/strong><\/p>\n

GM a atins recent un prag semnificativ: 500 de milioane de autovehicule construite la nivel global sub m\u0103rcile Chevrolet, Cadillac, Opel, Wuling \u015fi altele. Acest prag important de 500 de milioane de autovehicule produse presupune zeci de inova\u0163ii care au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it via\u0163a clien\u0163ilor \u015fi au schimbat fa\u0163a industriei auto.<\/p>\n

Ca \u0219i semnifica\u021bie, 500 de milioane de ma\u0219ini ar \u00eencercui globul de aproximativ 68,5 ori, iar acela\u0219i num\u0103r de ma\u0219ini s-ar \u00eentinde p\u00e2n\u0103 la lun\u0103 \u0219i \u00eenapoi de aproape 3,5 ori. General Motors Company are capacit\u0103\u021bi de produc\u021bie \u00een 30 de \u021b\u0103ri \u0219i vinde autovehicule \u00een 140 de \u021b\u0103ri din lume. Pragul de 100 de milioane de vehicule a fost atins \u00een 1964, dublat \u00een 1978. 300 de milioane de ma\u0219ini au fost sumarizate \u00een 1991, iar \u00eenc\u0103 100 de milioane au fost ad\u0103ugate p\u00e2n\u0103 \u00een 2003. \u00cen acest an, GM a anun\u021bat pragul de 500 de milioane de automobile, \u00een condi\u021biile \u00een care \u00een 2014 a v\u00e2ndut \u00een lume 9,93 milioane de autovehicule noi.<\/p>\n

GM \u00een istoria industriei auto \u0219i \u00een istoria lumii<\/strong><\/p>\n

General Motors a dezvoltat inova\u021bii precum primul demaror electric automat, primele faruri pivotante sau prima suspensie independent\u0103, dar \u0219i prima pomp\u0103 mecanic\u0103 pentru opera\u0163iile pe cord deschis sau sistemele de mobilitate \u015fi componentele vehiculului condus pe Lun\u0103 de c\u0103tre membrii echipajului Apollo 15. Tot GM a avut responsabilitatea sistemului de ghidare pentru programul \u00eentreg Apollo, inclusiv Apollo 11 ce a marcat aselenizarea cu echipaj uman \u00een 1969. Astfel de momente cheie sunt detaliate \u00een fi\u0219ierul al\u0103turat, o imagine sumar\u0103 poate fi consultat\u0103 mai jos:<\/p>\n

1901: Celebrul Curved Dash Oldsmobile al lui Ransom Olds, a c\u0103rui proiectare a avut ca obiective simplitatea, fiabilitatea \u015fi valoarea, a fost primul autovehicul american construit \u00eentr-o fabric\u0103 creat\u0103 special pentru produc\u0163ia de automobile, cu un volum de produc\u0163ie standardizat. GM a achizi\u0163ionat Oldsmobile \u00een 1908.<\/p>\n

1908: Cadillac c\u00e2\u015ftig\u0103 trofeul Dewar, cel mai prestigios premiu european pentru precizie \u015fi excelen\u0163\u0103 \u00een produc\u0163ie, dovedind c\u0103 de\u0163ine cele mai \u00eenalte standarde din industria auto privind precizia \u015fi caracterul inter\u015fanjabil al componentelor, prin dezasamblarea a trei unit\u0103\u0163i Cadillac \u015fi amestecarea pieselor, urmat\u0103 de reasamblare \u015fi conducerea autovehiculelor \u00een fa\u0163a unui juriu.<\/p>\n

1922: GM \u00eel angajeaz\u0103 pe William Knudsen pentru revigorarea m\u0103rcii Chevrolet. Knudsen implementeaz\u0103 produc\u0163ia de serie flexibil\u0103, care ajut\u0103 Chevrolet s\u0103 \u00eencorporeze anual modific\u0103ri de stilizare \u015fi s\u0103 preia din cota de pia\u0163\u0103 a m\u0103rcii Ford.<\/p>\n

1923: Pentru a furniza autovehicule Chevrolet clien\u0163ilor din Scandinavia, GM \u00ee\u015fi deschide prima uzin\u0103 de asamblare din afara Americii de Nord la Copenhaga, \u00een Danemarca.<\/p>\n

1924: Este lansat\u0103 vopseaua Duco, un produs nou, rezistent \u015fi cu uscare rapid\u0103 creat de GM \u015fi DuPont, oferind clien\u0163ilor o gam\u0103 larg\u0103 de culori \u015fi reduc\u00e2nd costurile pentru GM. P\u00e2n\u0103 \u00een anul 1926, Chevrolet o va utiliza la toate autovehiculele sale, c\u00e2\u015ftig\u00e2nd astfel un avantaj competitiv fa\u0163\u0103 de Ford.<\/p>\n

1926: Este inaugurat\u0103 \u201elinia de asamblare unificat\u0103\u201d Buick la Flint, Michigan. Aceasta a fost descris\u0103 ca cel mai mare \u015fi mai eficient sistem de asamblare din lume \u015fi a reunit \u00eentr-o singur\u0103 uzin\u0103 toate opera\u0163iunile de asamblare final\u0103.<\/p>\n

1928: GM deschide uzina de la Sao Caetano do Sul, \u00een Brazilia, precum \u015fi prima uzin\u0103 de asamblare a autovehiculelor din India. Chevrolet face trecerea de la motorul cu patru cilindri la cel cu \u015fase cilindri \u00een doar trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni datorit\u0103 liniilor secven\u0163iale, precursoarele transportoarelor cu band\u0103.<\/p>\n

1936: GM Fisher Body lanseaz\u0103 caroseria Unisteel Turret Top, produs\u0103 prin sudarea panourilor din o\u0163el interioare \u015fi exterioare \u00eentr-o structur\u0103 permanent\u0103, rezistent\u0103 la \u015focuri, creat\u0103 pentru a asigura un confort \u015fi o durabilitate sporite.<\/p>\n

1953: Buick deschide o nou\u0103 uzin\u0103 pentru fabricarea motorului V8 la Flint, Michigan, echipat\u0103 cu \u201ecea mai modern\u0103 linie de asamblare din lume\u201d. De pe cele dou\u0103 linii cu lungimea de 183 de metri ie\u015feau zilnic 1.200 de motoare.<\/p>\n

1961: La uzina GM Ternstedt pentru fabricarea componentelor de la Trenton, New Jersey, a fost utilizat primul robot industrial. Bra\u0163ul de 1.814 kg al modelului Unimate pozi\u0163iona componentele metalice foarte fierbin\u0163i turnate sub presiune \u00een bazinele de r\u0103cire.<\/p>\n

1969: Prima utilizare pe plan mondial a controlerului logic programabil (PLC) a avut loc la uzina de producere a transmisiilor Hydra-Matic de la Ypsilanti, Michigan. Acest controler digital a fost utilizat la liniile de asamblare pentru echipamente auto, \u00eenlocuind utilizarea releelor, ce necesitau mult\u0103 manoper\u0103.<\/p>\n

1966: Se deschide uzina de asamblare de la Lordstown (Ohio), care este proclamat\u0103 drept cea mai automatizat\u0103 uzin\u0103 auto din lume.<\/p>\n

1971: Inginerii de la GM dezvolt\u0103 un sistem de comand\u0103 a uneltelor pneumatice la uzina de asamblare de la Fairfax (Kansas). Dispozitivul ce func\u0163ioneaz\u0103 pe baz\u0103 de computer garanteaz\u0103 utilizarea unor valori corecte ale cuplului pentru un num\u0103r de 30 de \u00eembin\u0103ri esen\u0163iale efectuate la sedan-urile Buick, Oldsmobile \u015fi Pontiac.<\/p>\n

1976: Are loc prima utilizare mondial\u0103 a sudurii laser \u00een industria auto, la uzina GM din Moraine (Ohio). Sunt utilizate dou\u0103 lasere cu CO2 de 1,25 kW care \u00eembin\u0103 ansamblurile de supape ale sistemelor de control al emisiilor.<\/p>\n

1977: SIGHT-I, primul sistem industrial de vedere artificial\u0103 din cadrul unei linii de produc\u0163ie auto din S.U.A., este instalat la uzina Delco Electronics Division din Kokomo, Indiana.<\/p>\n

1978: Primul echipament universal programabil din lume pentru robo\u0163i de asamblare (PUMA) este utilizat \u00een cadrul diviziei Rochester Products a GM.<\/p>\n

1980: GM inaugureaz\u0103 un limbaj de programare standardizat denumit Manufacturing Automation Protocol (MAP) pentru comunicare cu controlere logice programabile, robo\u0163i, transportoare \u015fi alte echipamente ale uzinelor. \u00cen interval de doi ani, la uzina GM pentru camioane \u015fi autobuze din Pontiac, Michigan \u00eencepe instalarea MAP. Rezultatul este un control mai bun asupra procesului de produc\u0163ie deoarece sunt eliminate sistemele private de date.<\/p>\n

1982: GM lanseaz\u0103 o campanie major\u0103 de sporire a productivit\u0103\u0163ii prin automatizare.
\nGM \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 o societate mixt\u0103 cu FANUC Ltd. pentru crearea GMFanuc Robotics Corp.<\/p>\n

1983: Este inaugurat\u0103 uzina de asamblare GM din ora\u015ful Orion, Michigan. Aceasta este echipat\u0103 cu 22 de motostivuitoare f\u0103r\u0103 operator, care urmeaz\u0103 cablurile \u00eencorporate \u00een podea \u015fi aduc componentele la linia de asamblare. GM \u00eentreprinde experimentul inovator Buick City \u00een apropiere de Flint. Acest proiect de 300 de milioane de dolari transform\u0103 una dintre cele mai vechi uzine de asamblare auto din lume \u00eentr-un centru de produc\u0163ie optimizat\u0103 cu tehnologie de ultim\u0103 or\u0103, inaugurat \u00een anul 1985.<\/p>\n

1985: Este deschis\u0103 uzina Detroit-Hamtramck \u015fi \u00eencepe asamblarea sedan-urilor Buick, Cadillac \u015fi Oldsmobile. Aceasta este echipat\u0103 cu 2.000 de dispozitive programabile, inclusiv 260 de robo\u0163i.<\/p>\n

1995: Cifra v\u00e2nz\u0103rilor anuale de autovehicule \u00een afara Americii de Nord dep\u0103\u015fe\u015fte pentru prima dat\u0103 3 milioane de unit\u0103\u0163i. GM \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 o societate mixt\u0103 \u00een China, cu Shanghai Automotive Industry Corp. Este lansat Synchronous Math-Based Process, un proces pentru proiectarea digital\u0103 a autovehiculelor, componentelor \u015fi a proceselor de produc\u0163ie.<\/p>\n

1996: Este inaugurat Sistemul de Produc\u0163ie Global\u0103 al GM (GMS). \u00cen cadrul acestuia sunt create configura\u0163ii \u015fi procese de produc\u0163ie flexibile, care ajut\u0103 operatorii \u015fi echipele uzinei, astfel \u00eenc\u00e2t toate centrele de produc\u0163ie din toat\u0103 lumea s\u0103 poat\u0103 construi autovehicule de \u00eenalt\u0103 calitate, la costuri competitive. \u00cen 2003 acest sistem a fost extins la opera\u0163iunile din domeniul serviciilor.<\/p>\n

1999: Opera\u0163iunile pentru fabricarea componentelor GM sunt grupate \u00een cadrul Delphi Corp.<\/p>\n

2002: Este deschis\u0103 uzina flexibil\u0103 Lansing Grand River. Este prima uzin\u0103 GM construit\u0103 \u00een secolul 21, pe amplasamentul original al complexului Oldsmobile, cu o vechime de 100 de ani. Este lansat\u0103 o tehnologie nou\u0103 de asamblare, denumit\u0103 C-Flex. Sistemul de unelte programabile pentru tinichigerie \u00eenlocuie\u015fte uneltele specifice diferitelor versiuni de caroserie. Acesta asigur\u0103 sudarea robotizat\u0103 a panourilor multiple ale caroseriei cu aceea\u015fi gam\u0103 de unelte programabile \u015fi robo\u0163i.<\/p>\n

2005: Conform raportului anual Harbour, GM opereaz\u0103 trei din primele cinci uzine de asamblare auto. Unitatea din Oshawa, Ontario, a fost desemnat\u0103 cea mai productiv\u0103 uzin\u0103 din America de Nord.<\/p>\n

2006: Este deschis\u0103 cea mai nou\u0103 uzin\u0103 de asamblare a GM, Lansing Delta Township. Aceasta a fost cel mai rapid construit complex de asamblare al GM. Este, de asemenea, primul centru de produc\u0163ie care a ob\u0163inut certificarea LEED Gold (Leadership in Energy and Environmental Design).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Multe dintre cele mai importante inova\u0163ii de la General Motors au avut loc \u00een culise, \u00een uzinele sale. Concepte cum<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2292,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-2291","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-internationale"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/GENERALMOTORS500.jpg?fit=560%2C315&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-AX","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2291","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2291"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2291\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2294,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2291\/revisions\/2294"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2292"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2291"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2291"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2291"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}