{"id":23212,"date":"2017-05-24T13:57:29","date_gmt":"2017-05-24T10:57:29","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=23212"},"modified":"2017-05-26T08:41:10","modified_gmt":"2017-05-26T05:41:10","slug":"popas-prin-cele-mai-spectaculoase-locuri-din-apuseni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=23212","title":{"rendered":"POPAS prin cele mai spectaculoase locuri din Apuseni Partea I"},"content":{"rendered":"

Apusenii \u2013 \u0163inutul aurului<\/strong><\/p>\n

Mun\u0163ii Apuseni, din Carpa\u0163ii Occidentali, au fost asocia\u0163i din cele mai vechi timpuri cu aurul, una dintre cele mai pre\u0163ioase resurse ale \u0163\u0103rii. Cea mai veche regiune aurifer\u0103 din Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een Apuseni, fiind cuprins\u0103 \u00eentr-un trapez, cu col\u0163urile la:\u00a0S\u0103c\u0103r\u00e2mb (jude\u0163ul Hunedoara), Zlatna, Ro\u015fia Montan\u0103, Abrud (jude\u0163ul Alba) \u015fi Baia de Arie\u015f, scria istoricul Ion Rusu Abrudeanu.<\/p>\n

Povestea celui mai frumos sat din Hunedoara: S\u0103c\u0103r\u00e2mb\u00a0<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Unul dintre cele mai frumoase sate din Hunedoara este S\u00e2c\u0103r\u00e2mb. Povestea a\u015fez\u0103rii este legat\u0103 de z\u0103c\u0103mintele importante de aur descoperite \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 secole \u015fi jum\u0103tate, care au atras \u00een aceste locuri familii din toate col\u0163urile lumii. Satul S\u0103c\u0103r\u00e2mbul impresioneaz\u0103 prin peisajele de care este \u00eenconjurat, cl\u0103dirile vechi \u015fi istoria locului.<\/p>\n

S\u0103c\u0103r\u00e2mb se dezv\u0103luie turi\u015ftilor ca un loc fascinant, situat \u00eentr-o zon\u0103 izolat\u0103 de mun\u0163i \u015fi de p\u0103duri, nu departe de municipiul Deva, la cap\u0103tul unui urcu\u015f de aproape zece kilometri.<\/p>\n

Despre S\u0103c\u0103r\u00e2mb, istoricii spun c\u0103 \u00een secolele trecute a fost unul dintre cele mai c\u0103utate locuri de c\u0103tre europenii cuprin\u015fi de febra aurului. Aici s-au stabilit pentru a munci \u00een minele \u00eenfiin\u0163ate la mijlocul secolului XVIII, oameni din toate p\u0103r\u0163ile continentului. Potrivit legendei<\/strong>, un s\u0103tean din Nojag, care \u00ee\u015fi m\u00e2na porcii prin p\u0103durile de munte, a observat sclipind, dintr-o r\u00e2p\u0103 ascuns\u0103, un bolovan. A cobor\u00e2t \u00een deschiz\u0103tura muntelui \u015fi a desprins bucata str\u0103lucitoare din roca \u00een care fusese \u00een\u0163epenit\u0103, iar a doua zi s-a prezentat cu ea \u00een fa\u0163a unui mo\u015fier care avea o mic\u0103 exploatare minier\u0103 \u00een acele \u0163inuturi.<\/p>\n

\u201ePiatra\u201d s-a dovedit a fi aur, iar vestea descoperirii metalului pre\u0163ios s-a r\u0103sp\u00e2ndit cu repeziciune. \u00cen anii urm\u0103tori, la mijlocul secolului XVIII, \u00een S\u0103c\u0103r\u00e2mb avea s\u0103 fie deschis\u0103 prima exploatare minier\u0103. Aici lucrau rom\u00e2ni, maghiari, slovaci \u015fi italieni, iar satul a ajuns s\u0103 numere peste 350 de locuin\u0163e, cele mai multe de mineri. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al nou\u0103sprezecelea peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele S\u0103c\u0103r\u00e2mbului. \u00cen afara aurului, din mun\u0163ii S\u0103c\u0103r\u00e2mbului erau scoase mai multe tipuri de minerale valoroase \u015fi rare, cum erau teluriumul \u015fi s\u0103c\u0103r\u00e2mbitul.<\/p>\n

<\/p>\n

\u201eAurul din Nagyag (S\u0103c\u0103r\u00e2mb) nu este ob\u0163inut prin sp\u0103l\u0103ri, ci din vene (filoane). \u00a0Oamenii muncesc mult pentru aurul scos din mine, dar produc\u0163ia este considerabil\u0103\u201d, constata geologul englez David Ansted, \u00een urma unei c\u0103l\u0103torii \u00een aceast\u0103 zon\u0103 \u00een 1862. Au fost descoperite \u015fi comori ascunse la poalele muntelui: ulcioare pline cu monezi din aur \u015fi bijuterii din bronz.<\/p>\n

<\/p>\n

Potrivit istoricilor, interesul st\u00e2rnit de z\u0103c\u0103m\u00e2ntul S\u0103c\u0103r\u00e2mb este ilustrat de faptul ca el a constituit terenul de studiu a numero\u015fi cercet\u0103tori de la universit\u0103\u0163ile \u015fi institu\u0163iile geologice din Viena, Budapesta, dar \u015fi de la academiile miniera din Freiberg, Bibram, Leoben \u015fi Graz. \u00cen \u00eemprejurimile S\u0103c\u0103r\u00e2mbului, la poalele Cetra\u015fului, au fost descoperite, \u00een 1860, un vas con\u0163in\u00e2nd monede de aur \u015fi un lan\u0163 de bronz. Monedele sunt republicane romane, cunoscute a fi \u00eentrebuin\u0163ate \u00een rela\u0163iile de schimb de c\u0103tre daci \u00eenainte de cucerirea roman\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een secolul XX, S\u0103c\u0103r\u00e2mbul devenise un or\u0103\u015fel minier, cu o popula\u0163ie \u00een care se amestecau urma\u015fi ai str\u0103inilor \u015fi rom\u00e2nilor stabili\u0163i aici pentru a lucra ca \u201eb\u0103ie\u015fi\u201d, cu trei biserici \u015fi o mul\u0163ime de c\u00e2rciume \u2013 o a\u015fezare atipic\u0103 pentru zona greu accesibil\u0103 \u00een trecut.<\/p>\n

Minele de aur, \u00eenchise de un deceniu<\/p>\n

<\/p>\n

Minele din zona S\u0103c\u0103r\u00e2mb \u015fi-au continuat existen\u0163a p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anului 2000. Patru mine func\u0163ionau \u00een cadrul exploat\u0103rii de la Certej, dar \u00een prezent sunt \u00eenchise. Oamenilor le-au r\u0103mas amintirile despre, dar \u015fi m\u00e2ndria c\u0103 tr\u0103iesc \u00eentr-un loc de poveste, chiar dac\u0103 multe dintre vechile case b\u0103tr\u00e2ne\u015fti au r\u0103mas p\u0103r\u0103site.<\/p>\n

\u201eNu a\u015f pleca din S\u0103c\u0103r\u00e2mb pentru nimic. S\u0103 veni\u0163i seara s\u0103 sim\u0163i\u0163i ce lini\u015fte \u00ee\u0163i d\u0103 acest loc. S\u0103 vede\u0163i cum str\u0103lucesc stelele, \u00een noapte, deasupra v\u0103ii \u015fi a muntelui\u201d, spunea Daniel Danciu, un fost miner, disponibilizat \u00een anul 2000. Familia s\u0103teanului locuie\u015fte \u00een apropiere de biserica tr\u0103snit\u0103. Monumentul a fost ridicat \u00een anul 1800 pe coasta unui deal, iar de la \u00een\u0103l\u0163imea lui se dezv\u0103luie \u00eentreaga a\u015fezare, Valea Mure\u015fului \u015fi mun\u0163ii metaliferi. Biserica greco-catolic\u0103 a fost distrus\u0103 aproape \u00een \u00eentregime \u00een urma unei furtuni din toana anului 1870, \u00eens\u0103 ruinele ei au r\u0103mas un simbol al S\u0103c\u0103r\u00e2mbului. Cea mai veche biseric\u0103 este \u00eens\u0103 biserica romano-catolic\u0103, ridicat\u0103 \u00een 1777.<\/p>\n

<\/p>\n

 <\/p>\n

Blestemul bisericii tr\u0103snite din S\u0103c\u0103r\u00e2mb<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\"FOTO<\/p>\n

Oamenii din sat se arat\u0103 uimi\u0163i de incident \u015fi cred c\u0103 este un semn r\u0103u.<\/p>\n

Unii dintre ei \u00ee\u015fi amintesc cu \u00eenfiorare cum, \u00een diminea\u0163a de 14 septembrie 1970, biserica a fost mistuit\u0103 de fl\u0103c\u0103ri, \u00een timpul unei furtuni care a ab\u0103tut fulgere asupra ei. A fost al treilea incendiu care a cuprins a\u015fezarea, \u00een cei peste 200 de ani ai istoriei ei, iar din 1970 l\u0103ca\u015ful nu a mai fost reparat. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd natura a lovit \u00een vechea biseric\u0103 a S\u0103c\u0103r\u00e2mbului, oamenii din sat s-au a\u015fteptat la ce a fost mai r\u0103u<\/strong>. \u00cen 1971, la un an de la ultimul incendiu \u015fi cel care a devastat definitiv a\u015fezarea, s-a petrecut, \u00een vecin\u0103tatea S\u0103c\u0103r\u00e2mbului, cea mai mare catastrof\u0103 minier\u0103 din ultimul secol. \u00cen diminea\u0163a zilei de 30 octombrie 1971, iazul de steril al exploat\u0103rii miniere de la Certej s-a pr\u0103bu\u015fit peste un cartier muncitoresc<\/strong>, lu\u00e2nd via\u0163a a 89 de oameni, majoritatea tineri \u015fi copii, din familiile celor care lucrau \u00een minele de aur. Peste 300.000 de metri cubi de steril au ras totul \u00een calea lor, \u00een numai un sfert de or\u0103. \u015ease blocuri, un c\u0103min de nefamili\u015fti \u015fi peste 20 de gospod\u0103rii au fost acoperite \u015fi distruse de valul de zgur\u0103 toxic\u0103, iar sute de familii au avut de suferit de pe urma catastrofei.<\/p>\n

Citeste mai mult: adev.ro\/oaw5xi<\/a>
\nCiteste mai mult: adev.ro\/oaw5xi<\/a><\/p>\n

Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Apusenii \u2013 \u0163inutul aurului Mun\u0163ii Apuseni, din Carpa\u0163ii Occidentali, au fost asocia\u0163i din cele mai vechi timpuri cu aurul, una<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-23212","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-62o","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23212","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23212"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23212\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23329,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23212\/revisions\/23329"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23212"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23212"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23212"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}