{"id":23277,"date":"2017-05-25T13:26:37","date_gmt":"2017-05-25T10:26:37","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=23277"},"modified":"2017-05-26T08:41:29","modified_gmt":"2017-05-26T05:41:29","slug":"popas-prin-cele-mai-spectaculoase-locuri-din-apuseni-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=23277","title":{"rendered":"Popas prin cele mai spectaculoase locuri din Apuseni Partea II"},"content":{"rendered":"<p><strong>Apusenii \u2013 \u0163inutul aurulu<\/strong>i<\/p>\n<p><strong>Cel mai lung lan\u0163 vulcanic din Europa<\/strong><\/p>\n<p>Carpa\u0163ii Moldo-Transilvani cuprind \u00een \u00eentinderea lor cel mai lung lan\u0163 de mun\u0163i vulcanici din Europa: Oa\u015f \u2013 \u0162ible\u015f \u2013 C\u0103limani \u2013 Gurghiu \u2013 Harghita. \u00cen Mun\u0163ii Ciomatu din regiunea Harghita se afl\u0103 \u015fi singurul lac vulcanic din Rom\u00e2nia: Sf\u00e2nta Ana.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/mediartv1.freenode.ro\/image\/201506\/full\/sf_ana_61537800.jpg?resize=515%2C319\" alt=\"Imagini pentru lacul sfanta ana\" width=\"515\" height=\"319\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p><strong>Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei \u2013 locurile unde s-a dezvoltat civiliza\u0163ia dacilor <\/strong><\/p>\n<p>Una dintre cele mai vechi m\u0103rturii despre modul de via\u0163\u0103 al str\u0103mo\u015filor no\u015ftri i-a apar\u0163inut istoricului latin Florus. \u201eDacii tr\u0103iesc nedeslipi\u0163i de mun\u0163i. De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, obi\u015fnuiau s\u0103 coboare \u015fi s\u0103 pustiasc\u0103 \u0163inuturile vecine, ori de c\u00e2te ori Dun\u0103rea, \u00eenghe\u0163at\u0103 de ger, \u00ee\u015fi unea malurile\u201d, afirma acesta. Iar cenrtul civiliza\u0163iei dacilor se afla, potrivit istoricilor, \u00een Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei din Carpa\u0163ii Meridionali, unde au fost descoperite ruinele celebrelor cet\u0103\u0163i \u015fi temple dacice \u015fi a capitalei antice Sarmizegetusa Regia.<\/p>\n<p><strong>Cetatile dacice din Muntii Orastiei. Costesti-Blidaru<\/strong>\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 <strong>\u00a0Cetatea Dacica Piatra Rosie din Muntii Orastie\u00a0 <\/strong><\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.i-tour.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/09\/Ceatea-dacica-Costesti-Blidaru-700x325.jpg?resize=491%2C228\" alt=\"Cetatile dacice din Muntii Orastiei. Costesti-Blidaru\" width=\"491\" height=\"228\" data-recalc-dims=\"1\" \/>\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.daciccool.ro\/images\/stories\/Dacicool\/Romania_Mea\/Articole\/Cetatea_Piatra_Rosie_veche_fortificatie_dacica\/Cetatea%20Dacica%20Piatra%20Rosie%20din%20Muntii%20Orastiei.jpg?resize=374%2C280\" alt=\"Imagini pentru muntii orastiei\" width=\"374\" height=\"280\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Sarmizegetusa Regia<\/strong><\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/3.bp.blogspot.com\/-IYF_RQtRqzg\/T9GBsbLh4LI\/AAAAAAAAPdU\/7G6-VOz_yKg\/s640\/Forul.jpg?w=800\" alt=\"Imagini pentru Sarmizegetusa Regia.\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p><strong>Locurile sfinte ale lui Zamolxis<\/strong><\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/encrypted-tbn0.gstatic.com\/images?q=tbn:ANd9GcRp9mZGA3HuADtll59wlivnnvfYRp3e7yD_C3FrcEJs0kG5o7EZqKEZXqh_\" \/>\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2015\/04\/28\/553fb328cfbe376e35a6cab0\/646x404.jpg?resize=288%2C181\" alt=\"Imagini pentru locurile de venerare ale lui Zamolxis.\" width=\"288\" height=\"181\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>Peste 12.000 de pe\u015fteri au fost num\u0103rate \u00een Carpa\u0163i. Una dintre ele, aflat\u0103 pe legendarul munte Kogaionon, ar fi fost locul sf\u00e2nt al divinit\u0103\u0163ii celebrate de daci, Zamolxis \u201eLa \u00eenceput, el a fost ales mare preot al celui mai venerat zeu de-al lor, iar dup\u0103 un timp, a fost socotit el \u00eensu\u015fi zeu. S-a retras atunci \u00eentr-un fel de pe\u015fter\u0103 inaccesibil\u0103 altora \u015fi acolo \u015fi-a petrecut o bucat\u0103 de vreme, \u00eent\u00e2lnindu-se rar cu cei de afar\u0103, dec\u00e2t doar cu regele \u015fi cu slujitorii s\u0103i. Regele, c\u00e2nd a v\u0103zut c\u0103 oamenii sunt mult mai supu\u015fi fa\u0163\u0103 de el dec\u00e2t mai \u00eenainte, ca unul fa\u0163\u0103 de unul care le d\u0103 porunci dup\u0103 \u00eendemnul zeilor, i-a dat tot sprijinul. Acest obicei a d\u0103inuit p\u00e2n\u0103 \u00een vremea noastr\u0103; dup\u0103 datin\u0103, mereu se g\u0103sea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui, iar la ge\u0163i acest om era numit chiar zeu. P\u00e2n\u0103 \u015fi muntele (cu pe\u015ftera) a fost socotit sf\u00e2nt \u015fi a\u015fa \u00eel \u015fi numesc. Numele lui este Cogaionon, la fel ca al r\u00e2ului care curge pe l\u00e2ng\u0103 el\u201d, afirma istoricul elen Strabon. Muntele sf\u00e2nt Cogaionon \u015fi pe\u015ftera lui Zamolxis s-ar fi aflat \u00een Carpa\u0163i, \u00eens\u0103 teoriile privind loca\u0163ia a\u015fez\u0103rii au fost numeroase: V\u00e2rful Gugu din Masivul Godeanu, Mun\u0163ii Retezat, Mun\u0163ii Bucegi, Mun\u0163ii Ceahl\u0103u sau Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei au fost indicate de-a lungul timpului ca locurile de venerare ale lui Zamolxis.<\/p>\n<p><strong>Legendarul \u0163inut al pelsagilor<\/strong><\/p>\n<p>Pelasgii sunt considera\u0163i unul dintre cele mai vechi popoare din Europa, fiind aminti\u0163i cu acest nume de unii autori antici pentru a-i descrie pe str\u0103mo\u015fii mitici ai grecilor \u015fi popula\u0163iile indigene din regiunea M\u0103rii Egee. Unii istorici antici afirmau c\u0103 pelasgii \u00ee\u015fi aveau originea \u00een Egipt sau ar fi venit \u201ede pe mare\u201d, pelagos \u00eensemn\u00e2nd mare \u00een limba vechilor greci. Istoricul Nicolae Densu\u015fianu sus\u0163inea \u00eens\u0103 c\u0103 vechiul teritoriu al Carpa\u0163ilor a fost locul pelasgilor. \u201eAici se aflau locurile acelea frumoase \u015fi fericite numite C\u00e2mpul Elysiului, unde se retrageau la b\u0103tr\u00e2ne\u0163ele lor eroii Iumii vechi \u015fi unde favori\u0163ii zeilor tr\u0103iau un veac de aur \u015fi o via\u0163\u0103 etern\u0103\u201d, sus\u0163inea Nicolae Densu\u015fianu.<\/p>\n<p>Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Apusenii \u2013 \u0163inutul aurului Cel mai lung lan\u0163 vulcanic din Europa Carpa\u0163ii Moldo-Transilvani cuprind \u00een \u00eentinderea lor cel mai lung<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-23277","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-63r","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23277","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23277"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23277\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23330,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23277\/revisions\/23330"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23277"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23277"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23277"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}