{"id":23437,"date":"2017-05-30T13:17:39","date_gmt":"2017-05-30T10:17:39","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=23437"},"modified":"2017-05-30T13:21:01","modified_gmt":"2017-05-30T10:21:01","slug":"rezervatia-creasta-cocosului-muntii-gutai","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=23437","title":{"rendered":"Rezerva\u021bia Creasta Coco\u0219ului \u2013 Mun\u021bii Gut\u00e2i"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

 <\/p>\n

Creasta Coco\u0219ului \u2013 impresionant\u0103 prin masivitate \u0219i s\u0103lb\u0103ticia romantic\u0103 a peisajului \u2013 este eminamente un loc emblematic al Maramure\u0219ului Istoric. O forma\u021biune de roci vulcanice vizibile la suprafa\u021b\u0103 \u00een zona \u00eenalt\u0103 a Mun\u021bilor Gut\u00e2i, Creasta Coco\u0219ului merit\u0103 efortul parcurgerii potecilor care duc \u00een apropierea st\u00e2ncilor: de sus po\u021bi vedea \u00eentinsele p\u0103duri de amestec, f\u0103gete mari \u0219i zone de molidi\u0219uri, de sus se vede turb\u0103ria de la T\u0103ul Chendroaiei, zone cu ienuperete \u0219i p\u0103\u0219uni montane, o diversitate de habitate \u00een care se simte bine ursul \u2013 care este la el acas\u0103. La fel acas\u0103 este lupul, r\u00e2sul, mistre\u021bii, cerbii \u0219amd. Poate sim\u021bi ce \u00eenseamn\u0103 deplina libertate, dac\u0103 ai norocul s\u0103 vezi s\u0103get\u00e2nd prin aer \u0219oimii c\u0103l\u0103tori; aceste p\u0103s\u0103ri cuib\u0103resc uneori pe uria\u0219ii pere\u021bi de st\u00e2nc\u0103 ai Crestei. Cel mai frumos este c\u00e2nd razele Soarelui Care Apune aduc o lumin\u0103 portocalie-ro\u0219iatic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t st\u00e2ncile \u0219i p\u0103durea arat\u0103 miraculos pentru 2 minute, \u00eenainte de instalarea \u00eentunericului. Dar o senza\u021bie aparte poate s\u0103 dea \u0219i lumina palid\u0103 a Lunii, apt\u0103 de a profila forma zim\u021bat\u0103 a colosului de st\u00e2nc\u0103; \u00een nop\u021bi lini\u0219tite po\u021bi asculta \u021bipetele bufni\u021belor \u0219i dac\u0103 ai noroc poate auzi \u0219i lupii. De neuitat senza\u021bia. C\u00e2ndva \u00een urm\u0103 cu 2-3 decenii era obi\u0219nuit ca tinerii s\u0103 petreac\u0103 c\u00e2teva zile \u0219i nop\u021bi cu cortul \u00een zon\u0103; era o bun\u0103 ocazie de a percepe mai bine realit\u0103\u021bile naturale \u00een toat\u0103 splendoarea \u0219i duritatea lor, dramatismul unei furtuni \u00een noapte, c\u00e2nd fulgerele trosnesc n\u0103prasnic arborii \u0219i st\u00e2ncile \u00een\u0103l\u021bimilor\u2026 un moment c\u00e2nd ifosele \u0219i \u0219mecheriile nefondate din tine se mai tempereaz\u0103 un pic, poate. M\u0103car pentru o vreme.<\/p>\n

\"DSC_5219\"<\/a><\/p>\n

Zona \u00eenalt\u0103 a mun\u021bilor Gut\u00e2i are un fel de platou vulcanic orientat pe direc\u021bia NV-SE, cu o lungime de 4,5 km \u0219i o l\u0103\u021bime medie de circa 1,4 km; acest platou are v\u00e2rfuri precum vf. Gut\u00e2i (1443.0 m), Gut\u00e2iul Doamnei (1426.2 m), Apostolii (1397.7 m), Creasta Coco\u0219ului (1394.7 m) Sec\u0103tura (1390.4 m); date altitudinale provenite probabil din m\u0103sur\u0103tori mai recente \u0219i aparent cu precizie mai mare au \u00eenceput s\u0103 fie disponibile \u00een ultima vreme\u2026 dar ele sunt secondate de o mare varietate de aproxim\u0103ri altitudinale cu varia\u021bii de zeci de metri, provenite din diferite m\u0103sur\u0103tori anterioare, preluate \u0219i r\u0103s-preluate \u00een diferite texte. Vedem aici c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i ni\u0219te elemente foarte simple \u0219i m\u0103surabile, cum sunt altitudinile unor v\u00e2rfuri, sunt supuse \u00eenc\u0103 dezbaterii \u0219i aproxim\u0103rii\u2026 iar alte chestiuni mai complexe \u0219i mai sofisticat-interpretabile, cum sunt limitele unor entit\u0103\u021bi geografice de genul mun\u021bilor Gut\u00e2i\/ Igni\u0219 \u0219amd, \u00een\u021belegerea structurii lor interne \u0219i a proceselor geologice care au dus la aceast\u0103 realitate\u2026 s\u0103 nu mai zic de procesele ecosistemice ultra-complexe aflate \u00een desf\u0103\u0219urare, au aproxim\u0103ri extrem de brutale. De fapt, datele concrete din teren sunt at\u00e2t de pu\u021bine, interpret\u0103rile din diferite texte de prezentare sunt at\u00e2t de vagi \u0219i de multe ori puerile, \u00eenc\u00e2t ai senza\u021bia c\u0103 acest munte este undeva departe sub ocean sau pe o alt\u0103 planet\u0103, nu \u00een Europa secolului 21.<\/p>\n

\"DSC_5223\"<\/a><\/p>\n

Mun\u021bii Gut\u00e2i afla\u021bi sub exploatare minier\u0103, au ajuns de mult\u0103 vreme \u00een aten\u021bia cercet\u0103rilor geologice executate prioritar cu scopuri utilitariste; ca un produs secundar al acestor eforturi \u2013 al extragerii de probe din ad\u00e2ncul maselor de roc\u0103 \u0219i al analizelor geologice\/ petrografice\/ mineralogice, au devenit disponibile ni\u0219te date care s\u0103 ne ajute \u00een conturarea unei impresii asupra interiorului muntelui\u2026 \u0219i al trecutului acestuia. Cele mai vechi roci vulcanice din Gut\u00e2i sunt \u00een zona de sud-vest \u0219i au v\u00e2rst\u0103 de 12-11 milioane de ani: dacite cu piroxeni \u0219i hornblend\u0103, dacite\/ riolite cu cuar\u021b, biotit. \u00cen zona Mogo\u0219a exist\u0103 andezite bazaltoide cu piroxeni \u0219i hornblend\u0103, uneori cu dacite, av\u00e2nd v\u00e2rst\u0103 de 11,4-9,5 milioane de ani. \u00cen Gut\u00e2i \u00een zona central\u0103 avem stive de roci vulcanice cu v\u00e2rst\u0103 de 10,9-10,1 milioane de ani: andezite cuar\u021bitice cu piroxeni \u0219i hornblend\u0103, andezite bazaltoide. Cele mai tinere roci vulcanice de pe aici sunt \u00een zona nordic-central\u0103 \u0219i cuprind andezite, cuar\u021b, biotit, hornblend\u0103 cu v\u00e2rst\u0103 de circa 9,0 milioane de ani \u2013 lavele acestor timpuri formeaz\u0103 chiar \u0219i stive de peste 400 de metri grosime. O analiz\u0103 mai detaliat\u0103 a aspectelor de acest gen a fost realizat\u0103 \u00een lucrarea \u201cSinteza datelor geologice, geochimice \u015fi geofizice din aria mun\u0163ilor Oa\u015f \u2013 Gut\u00e2i \u2013 \u0162ible\u015f\u201d, SC IPEG Maramure\u015f, SC Prospec\u0163iuni SA, 1999.<\/p>\n

\"DSC_7613\"<\/a><\/p>\n

Creasta Coco\u0219ului este situat\u0103 \u00een partea de nord-vest a Mun\u021bilor Gut\u00e2i; este o creast\u0103 st\u00e2ncoas\u0103 cu orientare NV-SE, considerat\u0103 un dyke andezitic ajuns la suprafa\u021b\u0103 prin eroziunea terenului din jurul lui, modelat apoi de procese periglaciare; alte interpret\u0103ri \u2013 aparent mai pu\u021bin realiste, consider\u0103 c\u0103 este o margine de crater vulcanic. Un dyke vulcanic se formeaz\u0103 prin acumularea de roci magmatice \u00een fisura din masele pre-existente de roci, fisur\u0103 pe care ele pot s\u0103 o l\u0103rgeasc\u0103\u2026 iar odat\u0103 cu procesele de eroziune ulterioare, acele roci \u00eenconjur\u0103toare dispar lent din zon\u0103 \u0219i r\u0103m\u00e2ne vizibil la suprafa\u021b\u0103 roca vulcanic\u0103 mai rezistent\u0103\u2026 \u00een cazul nostru av\u00e2nd forma unei creste st\u00e2ncoase impresionante. Creasta este nu doar cea mai spectaculoas\u0103 zon\u0103 a Gut\u00e2iului din punct de vedere peisagistic, dar reprezint\u0103 \u0219i cele mai tinere roci vulcanice ale muntelui, aceste pietre av\u00e2nd o v\u00e2rst\u0103 de circa 9,0 milioane de ani. Exist\u0103 \u00een documenta\u021bia pentru Legea 5\/2000 o descriere a ariei: \u201cCreasta Coco\u0219ului este o form\u0103 de relief mai bizar\u0103, o colin\u0103 ascu\u021bit\u0103, crenelat\u0103, de circa 200 m lungime, cu pere\u021bi fisura\u021bi, cu aspect de fier\u0103str\u0103u, \u0219i o diferen\u021b\u0103 de nivel de 40 m (vest), 80 m (est) \u0219i 150 m (nord). Roca este reprezentat\u0103 de andezite cu piroxeni, hornblend\u0103, biotit \u0219i cuar\u021b de Gut\u00e2i, curgeri de lave de grosime remarcabil\u0103 (peste 400 metri), ce apar pe un areal eliptic, cu lungime E-V de circa 3 km, \u0219i N-S de circa 1-2 km, \u00eentre v\u00e2rfurile Sec\u0103tura \u0219i Gut\u00e2iul Mic (Apostoli). Se consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 o structur\u0103 vulcanic\u0103 de tip \u201cdom de lav\u0103\u201d, de mari dimensiuni, sau o \u00eengem\u0103nare a produselor vulcanice puse \u00een loc prin aparate de tip central (Sec\u0103tura, Gut\u00e2iul Doamnei, Gut\u00e2iul Mare). \u00cen ambele interpret\u0103ri geologice, Creasta Coco\u0219ului reprezint\u0103 un rest de curgere de lav\u0103 situat\u0103 la nivelul platoului, dar afectat de eroziunea diferen\u021bial\u0103 pe flancuri, un martor de eroziune.\u201d Oricare ar fi detaliile form\u0103rii acestei uria\u0219e structuri vulcanice, Creasta Coco\u0219ului ne aduce aminte de iadul vulcanic apt s\u0103 ridice Mun\u021bii Gut\u00e2i \u00een urm\u0103 cu 9-12 milioane de ani. Atunci se puteau vedea bine pe aici frumuse\u021bile naturii.<\/p>\n

\"DSC_1846\"<\/a>
\nRezerva\u021bia Creasta Coco\u0219ului are vegeta\u021bie subalpin\u0103, paji\u0219ti, st\u00e2nc\u0103rii, p\u0103duri; tipuri majore de habitate men\u021bionate \u00een formularul ariei pentru Legea 5\/2000 sunt: p\u0103duri 20 ha (40%), st\u00e2nc\u0103rii 7 ha (14%), forma\u021biuni ierboase\/ paji\u0219ti \u0219i arbu\u0219ti\/ tuf\u0103ri\u0219uri 15 ha (30%), mla\u0219tini\/ turb\u0103rii 8 ha (16%)\u2026 dar sunt men\u021bionate \u0219i pe\u0219teri; conform altor date, zona st\u00e2ncoas\u0103 din rezerva\u021bie acoper\u0103 3,2 ha, p\u0103durea acoper\u0103 36,5 ha iar golul de munte 10,5 hectare. Dintre activit\u0103\u021bile umane sunt men\u021bionate p\u0103\u0219unatul \u0219i turismul. \u00cen documenta\u021bia care a stat la baza includerii Rezerva\u021biei Creasta Coco\u0219ului \u00een lista din Legea 5\/2000 se arat\u0103 c\u0103 este o arie protejat\u0103 din categoria IV, de tip geologic; la bibliografie se men\u021bioneaz\u0103 Bleahu M., Br\u0103descu Vl., Marinescu Fl., Rezerva\u021bii naturale geologice din Rom\u00e2nia, Ed. Tehnic\u0103, 225 pg; N\u0103di\u0219an I., T\u0103taru T., Gabor E., Mare\u0219 V., (1976), Monumente ale naturii din Maramure\u0219, Ed. Sport-Turism, Bucure\u0219ti, pag. 30-36.<\/p>\n

\"DSC_1916\"<\/a><\/p>\n

\u00cen privin\u021ba aspectelor generale, se poate constata c\u0103 p\u0103durea din zon\u0103 prezint\u0103 fagul (Fagus silvatica) ca specie dominant\u0103, dar are \u0219i molid (Picea abies), brad (Abies alba), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), frasin (Fraxinus excelsior) etc. \u00cen etajul \u00eenalt al Gut\u00e2iului exist\u0103 mari suprafe\u021be acoperite de asocia\u021bia afin cu meri\u0219or, dar se pot vedea \u0219i \u00eentinse zone acoperite cu tufe de ienup\u0103r. Flora prezint\u0103 \u0219i alte elemente interesante, printre care crinul de p\u0103dure (Lilium martagon), garofi\u021ba (Dianthus carthusianorum) \u0219i sute de alte specii; exista p\u00e2n\u0103 nu demult \u0219i o popula\u021bie consistent\u0103 de jneap\u0103n (Pinus mugo) ce a fost puternic afectat\u0103 de un mare incendiu din vara-toamna anului 2012. \u00cen p\u0103duri se poate vedea salamandra (Salamandra salamandra), iar prin zonele de st\u00e2nc\u0103rie, ienuperete, afini\u0219uri dar \u0219i prin p\u0103dure se poate vedea c\u00e2nd \u0219i c\u00e2nd c\u00e2te o viper\u0103 (Vipera berus). Merit\u0103 men\u021bionat\u0103 cuib\u0103rirea buhei mari (Bubo bubo) \u0219i uneori a \u0219oimului c\u0103l\u0103tor (Falco peregrinus). Exist\u0103 \u00een documenta\u021bia pentru Legea 5\/2000 o descriere a valorilor naturale ale ariei: \u201cLa baza Crestei Coco\u0219ului se afl\u0103 dou\u0103 ochiuri de ap\u0103 (T\u0103urile Chendroaiei), turb\u0103rii cu flor\u0103 \u0219i faun\u0103 specific\u0103.\u201d; \u00een acest document sunt men\u021bionate o serie de componente ale diversit\u0103\u021bii biologice; specii de plante: Alnus viridis, Salix caprea, Aster alpinus, Sempervivum montanum, Campanula polymorpha, Asplenium viride, Asplenium trichomones, Valeriana triptoris, Doronicum austriacum, parpian \u2013 Antennaria dioica, Viola declinata, Scorzonera rosea, Laserpitium alpinum ssp. krapfi, Vaccinium uliginosum, afin \u2013 Vaccinium myrtilus, meri\u0219or \u2013 Vaccinium vitis-idaea, Melampyrum saxosum, Nardus stricta, Juniperus communis, ienup\u0103r \u2013 Juniperus sibirica, Festuca ovina, Lycopodium clavatum, Picea excelsa. Dintre speciile de licheni sunt men\u021bionate: Cladonia clorophaea, Cladonia cornuta, Umbilicaria cilindrica, Umbilicaria proboscidea, Rhizocarpon geographicum, Rhizocarpon viridistrum, Toninia coerulea nigricens, Biatora viridistrum, Biatora lithinella, Pertusaria speciosa, Candelariella aurela, Candelariella coraliza, Candelariella medians, Lecanora subfusca. Dintre speciile faunei, sunt men\u021bionate: diptere, himenoptere, coleoptere, ortoptere (Tettigonia viridissima), \u0219op\u00e2rla de munte \u2013 Lacerta vivipara, acvila de munte \u2013 Aquila chrysaetos, acvila \u021bip\u0103toare mic\u0103 \u2013 Aquila pomarina, uliul p\u0103s\u0103rar \u2013 Accipiter nisus, corbul \u2013 Corvus corax, codobatura de munte \u2013 Motacilla cinerea. Aceste date oarecum oficiale din documenta\u021bia pentru Legea 5\/2000 au fost preluate \u0219i recirculate \u00een diferite prezent\u0103ri, dar ele trebuie privite cu circumspec\u021bie, din diferite motive, spre exemplu multe dintre denumiri sunt scrise gre\u0219it, iar alte denumiri \u0219tiin\u021bifice de specii \u2013 m\u0103 refer la unele dintre cele de licheni \u2013 nu pot fi g\u0103site pe Internet, ceea ce pune un fel de semn de \u00eentrebare\u2026 dac\u0103 nimeni nic\u0103ieri nu le men\u021bioneaz\u0103 pe \u00eentreaga Planet\u0103. Totodat\u0103, s\u0103 zici c\u0103 prin aria protejat\u0103 pe care o desemnezi exist\u0103 \u201cdiptere, himenoptere, coleoptere, ortoptere (Tettigonia viridissima),\u201d presupune o abordare cam din topor\u2026 ni\u0219te generalit\u0103\u021bi care nu ofer\u0103 suport prea consistent\u2026 din moment ce aceste entit\u0103\u021bi biologice exist\u0103 (cam) peste tot \u00een peisajele noastre\u2026 ai putea zice chiar oriunde. Ca la aproape toate ariile protejate, calitatea datelor despre specii este execrabil\u0103, provenien\u021ba datelor este incert\u0103\u2026 \u0219i de aici credibilitatea consisten\u021bei demersului are mult de suferit.<\/p>\n

\"DSC_1933\"<\/a><\/p>\n

Rezerva\u021bia Creasta Coco\u0219ului este \u00eencadrat\u0103 \u00een Regiunea Biogeografic\u0103 Alpin\u0103, \u00een Ecoregiunea Carpa\u021bilor Orientali, geologic apar\u021bin\u00e2nd domeniului eruptiv; administrativ, zona apar\u021bine de comuna sat Mara, comuna Dese\u0219ti; suprafa\u021ba ariei protejate este de 50 de hectare, altitudinea minim\u0103 este de 1030 m, cea maxim\u0103 este de 1395 m, iar cea medie este de 1200 m; \u00een documenta\u021bia pentru Legea 5\/2000 se dau coordonatele geografice: lat. 5289550 long. 4713480. \u00cen descrierea limitelor se arat\u0103: NE \u2013 Dosul Gutinului, 80 m SE cota 1028,2; SE \u2013 Dosul Gutinului 50 m W cota 1071,5; S \u2013 Platoul Gut\u00e2iului; SV \u2013 120 m V cota 1276,0; V \u2013 la est de Poiana cu Brazi; NV \u2013 120 m SE cota 1177,9. \u00cen documenta\u021bia pentru Legea 5\/2000 este inclus\u0103 o hart\u0103 \u00een care rezerva\u021bia este delimitat\u0103 brutal sub forma unui poligon neregulat cu 8 laturi, un perimetru trasat cu tu\u0219 negru \u0219i \u00eent\u0103rit cu un creion c\u0103r\u0103miziu-ro\u0219iatic.<\/p>\n

\"DSC_1936\"<\/a><\/p>\n

Aria este men\u021bionat\u0103 \u00een HCM 514 din 1954, \u00een HCJ 207\/ 1977 \u0219i HCJ 37 din 14.11.1994. \u00cen Hot\u0103r\u00e2rea nr. 37\/1994 cu privire la m\u0103surile de ocrotire \u0219i conservare a rezerva\u021biilor naturale \u0219i monumentelor naturii de pe raza jude\u021bului Maramure\u0219 (act emis de Consiliul Jude\u021bean Maramure\u0219), la pozi\u021bia 10 este men\u021bionat\u0103 Rezerva\u021bia Creasta Coco\u0219ului, cu 50 hectare, ca rezerva\u021bie geologic\u0103. Declararea protec\u021biei de relevan\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 se face prin Legea 5 din 6 martie 2000 publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei Nr. 152 din 12 aprilie 2000, unde Rezerva\u021bia Creasta Coco\u0219ului are codul 2577; suprafa\u021ba protejat\u0103 este de 50 hectare; \u00een Legea 5\/2000 se men\u021bioneaz\u0103 doar codul ariei, denumirea ei, localitatea pe a c\u0103rei teritoriu administrativ este situat\u0103 ea \u0219i suprafa\u021ba \u00een hectare, f\u0103r\u0103 a se da limitele zonei protejate. Limita \u00een format GIS a fost trasat\u0103 \u00een cadrul proiectului GEF \u2013 Managementul Conserv\u0103rii Biodiversit\u0103\u021bii; ca suport au fost folosite h\u0103r\u021bi topografice 1:25.000 editate de c\u0103tre Direc\u0163ia Topografic\u0103 Militar\u0103 (1982) care au fost scanate, georeferen\u021biate \u0219i transpuse \u00een sistemul de proiec\u021bie Stereo 70; totodat\u0103 au fost folosite \u0219i imagini satelitare Landsat (2000). \u00cen acest fel, \u00een GIS a fost delimitat un teritoriu cu form\u0103 relativ triunghiular\u0103, av\u00e2nd st\u00e2nc\u0103ria Creasta Coco\u0219ului \u00een centrul zonei, la nord fiind p\u0103duri iar la sud fiind p\u0103\u0219uni montane \u0219i tuf\u0103ri\u0219uri, ienuperete. Ca o culme a ironiei, a neprofesionalismului \u0219i a lipsei cuno\u0219tin\u021belor din teren, perimetrul astfel trasat al Rezerva\u021biei Creasta Coco\u0219ului nu include T\u0103ul Chendroaiei, limita merg\u00e2nd exact la marginea acestui tinov\u2026 ceea ce este evident o mare imbecilitate, care necesit\u0103 s\u0103 fie corectat\u0103. De\u0219i T\u0103ul Chendroaiei este men\u021bionat \u00een documenta\u021bia care a stat la baza includerii rezerva\u021biei Creasta Coco\u0219ului pe lista din Legea 5\/2000 \u0219i este ar\u0103tat \u0219i procentajul de zon\u0103 de mla\u0219tin\u0103 din rezerva\u021bie \u2013 dat de acest tinov, totu\u0219i el a fost l\u0103sat \u00een afara limitelor la trasarea \u00een GIS a conturului. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, la trasarea limitelor siturilui Natura 2000 Gut\u00e2i \u2013 Creasta Coco\u0219ului ROSCI0089, a mai fost f\u0103cut\u0103 \u00eenc\u0103 odat\u0103 aceea\u0219i gre\u0219eal\u0103, limita merge pe marginea T\u0103ului Chendroaiei f\u0103r\u0103 a o include. Acest mod aberant de a trasa limitele ariilor protejate este consecin\u021ba unui stil de lucru din birou, f\u0103r\u0103 nici un fel de contact cu realit\u0103\u021bile din teren, f\u0103r\u0103 a vedea m\u0103car odat\u0103 acele locuri, ci doar pun\u00e2nd linii pe ni\u0219te ortofotoplanuri\u2026 f\u0103r\u0103 a percepe mare lucru din semnifica\u021bia lor. Rezerva\u021bia Creasta Coco\u0219ului se afl\u0103 \u00een interiorul siturilor Natura 2000 Gut\u00e2i \u2013 Creasta Coco\u0219ului ROSCI0089 \u0219i Mun\u021bii Gut\u00e2i ROSPA0134. \u00cen diferite texte se face referire la Creasta Coco\u0219ului ca fiind c\u00e2nd rezerva\u021bie geologic\u0103 c\u00e2nd rezerva\u021bie mixt\u0103; logic ar trebui s\u0103 fie considerarea ei ca rezerva\u021bie mixt\u0103.<\/p>\n

\"DSC_7758\"<\/a><\/p>\n

Se poate constata deci c\u0103 de\u0219i Creasta Coco\u0219ului este o entitate emblematic\u0103 a Maramure\u0219ului Istoric, o arie protejat\u0103 \u00een care demersurile oficiale de protec\u021bie au un trecut de peste jum\u0103tate de secol\u2026 totu\u0219i coeren\u021ba datelor elementare despre aspectele naturalistice ale zonei las\u0103 foarte mult de dorit. Nu se poate exclude existen\u021ba unor lucr\u0103ri \u0219tiin\u021bifice ascunse prin tot felul de publica\u021bii mai mult sau mai pu\u021bin obscure (chiar se poate presupune existen\u021ba c\u00e2torva astfel de lucr\u0103ri\u2026), dar atunci c\u00e2nd este vorba de vizibilitatea acelor eventuale studii \u0219i utilizarea lor \u00een cadrul demersurilor de protejare a biodiversit\u0103\u021bii zonei\u2026 se alege praful. Aici se vede cam care este nivelul capacit\u0103\u021bilor comunit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice \u0219i a rela\u021biilor acesteia cu comunitatea care se ocup\u0103 de protejarea naturii, at\u00e2t \u00een cadrul societ\u0103\u021bii civile c\u00e2t \u00een cadrul structurilor care apar\u021bin de administra\u021bia statal\u0103.<\/p>\n

\"DSC_4341\"<\/p>\n

\"DSC_4332\"\"DSC_4335\"<\/p>\n

\"DSC_4338\"<\/p>\n

\"DSC_4347\"\"DSC_4351\"<\/p>\n

\"DSC_4353\"\"DSC_4354\"<\/p>\n

\"DSC_4344\"\"DSC_4345\"<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Creasta Coco\u0219ului \u2013 impresionant\u0103 prin masivitate \u0219i s\u0103lb\u0103ticia romantic\u0103 a peisajului \u2013 este eminamente un loc emblematic al Maramure\u0219ului<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-23437","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-661","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23437","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23437"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23437\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23449,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23437\/revisions\/23449"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23437"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23437"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23437"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}