{"id":23819,"date":"2017-06-13T12:01:57","date_gmt":"2017-06-13T09:01:57","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=23819"},"modified":"2017-06-13T09:09:44","modified_gmt":"2017-06-13T06:09:44","slug":"curiozitatile-comunei-din-romania-cu-cele-mai-multe-sate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=23819","title":{"rendered":"Curiozit\u0103\u0163ile comunei din Rom\u00e2nia cu cele mai multe sate"},"content":{"rendered":"

Comuna Vidra din Mun\u0163ii Apuseni<\/strong> de\u0163ine c\u00e2teva curiozit\u0103\u0163i suficiente pentru a determina un turist s\u0103 o viziteze. Printre altele, Vidra este comuna din Rom\u00e2nia cu cel mai mare num\u0103r de sate, av\u00e2nd 39 de astfel de localit\u0103\u0163i.<\/strong><\/p>\n

Vidra<\/strong> este situat\u0103 \u00een partea nord-vestic\u0103 a jude\u0163ului, pe valea Arie\u015fului Mic \u015fi are \u00een componen\u0163\u0103 39 de sate. Denumirea comunei vine de la numele \u00eentregii depresiuni “\u0162ara Vidrelor”. Aici este locul unde au tr\u0103it \u015fi \u00eenc\u0103 mai tr\u0103iesc vestitele animale carnivore subacvatice, denumite vidre. Potrivit recens\u0103m\u00e2ntului efectuat \u00een 2011, popula\u0163ia comunei se ridic\u0103 la 1.691 de locuitori, \u00een sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de recens\u0103m\u00e2ntul anterior din 2002 cu aproape 300 de persoane.\u00a0 \u00a0 Vidra este comuna tipic\u0103 Mun\u0163ilor Apuseni, cu multe sate \u015fi c\u0103tune \u201drisipite\u201d pe culmile mun\u0163ilor sau \u00een luncile unei ape curg\u0103toare, \u00een acest caz Arie\u015ful Mic. Pe l\u00e2ng\u0103 unda \u015ferpuitoare a apei se afl\u0103 peisaje pl\u0103cute ochiului alc\u0103tuite din st\u00e2nci gola\u015fe de calcar alb, pres\u0103rate din loc \u00een loc cu mici p\u00e2lcuri de diferi\u0163i arbu\u015fti.
\n
\nGardul de piatr\u0103 de le Neme\u015fi \u00a0<\/strong><\/p>\n

Una dintre curiozit\u0103\u0163ile interesante ale zonei se g\u0103se\u015fte \u00een satul Neme\u015fi. Aici, \u00een trecut, din forma\u0163iunile de tuf\u0103 calcaroas\u0103 s\u0103tenii au realizat garduri \u015fi cruci ce pot fi v\u0103zute \u00een cimitire sau pe marginea drumului. \u00cen satul Neme\u015fi s-au mai p\u0103strat astfel de garduri, desprinse parc\u0103 dintr-un pitoresc peisaj irlandez.<\/p>\n

Tot aici, \u00een zona satului Poieni, r\u0103mas \u00eentre timp f\u0103r\u0103 niciun locuitor, se mai poate g\u0103si “groapa cu picioci”, o veritabil\u0103 pivni\u0163\u0103 natural\u0103, s\u0103pat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt pentru p\u0103strarea cartofilor pe timp de iarn\u0103. Pe terenul neted se s\u0103pa pe vertical\u0103, iar unde era terenul \u00een pant\u0103, s\u0103parea se f\u0103cea pe orizontal\u0103. Pe timpul verii, groapa avea o alt\u0103 intrebuin\u0163are, era crama poienarilor, un loc de refugiu pentru oamenii din sat.<\/p>\n

<\/p>\n

Pivni\u0163a natural\u0103 de la Poieni \u00a0 <\/strong><\/p>\n

Pe teritoriul comunei se g\u0103se\u015fte \u015fi singurul loc din Apuseni unde cre\u015fte celebra Floare de Col\u0163. Este vorba de v\u00e2rful \u201dStru\u0163u\u201d, un masiv muntos de peste 1000 de metri altitudine. O alt\u0103 latur\u0103 a turismului, ar fi existen\u0163a pe \u00eentreg teritoriu al comunei al caselor vechi din lemn de peste 150 de ani, care \u015fi \u00een prezent sunt locuite. Tr\u0103ind \u00eentr-o zon\u0103 de munte, unde o mare parte dintre locuitori se ocup\u0103 de prelucrarea lemnului, existen\u0163a me\u015fterilor populari este o realitate, p\u0103strat\u0103 din tata \u00een fiu.<\/p>\n

<\/p>\n

Cascada Pi\u015foaia \u00a0 <\/strong><\/p>\n

Cascada Pi\u015foaia se afl\u0103 pe un prag st\u00e2ncos de calcare cristaline, \u00eenconjurat\u0103 de o p\u0103dure de fag \u015fi c\u00e2\u0163iva arbori izola\u0163i de r\u0103\u015finoase. C\u0103derea de ap\u0103 se realizeaz\u0103 de la circa 18 metri \u00een\u0103l\u0163ime, cu un front de despletire a firului apei de 25 metri pe abruptul st\u00e2ncos pe care se scurge. Aria protejat\u0103 are o suprafa\u0163\u0103 de 2.5 hectar. Traseul spre cascad\u0103 poate fi f\u0103cut pe tot parcursul anului, fiecare anotimp d\u00e2ndu-i un farmec aparte. Apele din zon\u0103, bogate \u00een calcar, dau na\u015ftere unor splendide forma\u0163iuni calcaroase, de v\u00e2rst\u0103 paleozoic\u0103, care m\u0103resc spectaculozitatea locului. L\u00e2ng\u0103 cascad\u0103 se g\u0103sesc trei bolovani gigantici, sculpta\u0163i de vreme, ce sporesc frumuse\u0163ea ariei protejate \u015fi dau peisajului un aspect deosebit.<\/p>\n

<\/p>\n

Rezerva\u0163ia Dealul cu melci<\/strong> este un unicat geologic, fiind, totodat\u0103, unul dintre cele mai spectaculoase puncte fosilifere din Transilvania. Dealul cu melci, din punct de vedere geologic, reprezint\u0103 un conglomerat de gresii \u015fi marne \u00een care au fost \u00eencrustate zeci de specii de molu\u015fte. Gasteropodul dominant \u00een aceste straturi de gresii fosilifere este \u201eActeonella giganteea\u201d, o scoic\u0103 cu cochilie \u00een forma de melc. Zona a fost declarat\u0103 rezerva\u0163ie natural\u0103 datorit\u0103 valorii sale \u015ftiin\u0163ifice reprezentat\u0103 de sedimentele Cretacicului superior, formate \u00een fundul st\u00e2ncos al unei m\u0103ri. Din cauza presiunii \u015fi a ac\u0163iunii timpului, \u00een milioane de ani, bancuri imense de melci s-au pietrificat, rezult\u00e2nd rezerva\u0163ia din prezent. Rezerva\u0163ia paleontologic\u0103 Dealul cu melci este situat\u0103 la o altitudine de 650 m, \u00een jude\u0163ul Alba, comuna Vidra – sat Neme\u015fi – pe st\u00e2nga v\u0103ii Arie\u015fului Mic – la 15 kilometri de ora\u015ful C\u00e2mpeni \u015fi aproximativ 2 kilometri de centrul comunei Vidra.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Comuna Vidra din Mun\u0163ii Apuseni de\u0163ine c\u00e2teva curiozit\u0103\u0163i suficiente pentru a determina un turist s\u0103 o viziteze. Printre altele, Vidra<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-23819","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-6cb","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23819","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23819"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23819\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23821,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23819\/revisions\/23821"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23819"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23819"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23819"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}