![](\"https:\/\/www.agerpres.ro\/agerpres\/imageResize?path=%2Fmedia%2Fimages%2F2017-06%2F06200142-1453037593.jpg&size=6\")
<\/div>\nMemorialul victimelor comunismului \u0219i al rezisten\u021bei, Sighetu Marma\u021biei<\/i><\/p>\n
G\u00e2ndit \u0219i propus \u00een anul 1992 de scriitoarea Ana Blandiana, la vremea respectiv\u0103 pre\u0219edinta Alian\u021bei Civice, proiectul Memorialului a convins numero\u0219i istorici, arhitec\u021bi \u0219i constructori care \u0219i-au adus aportul la realizarea sa.<\/p>\n
Un pas important pentru \u00eenf\u0103ptuirea Memorialului de la Sighet a fost f\u0103cut de aceea\u0219i Ana Blandiana \u00een 1993, atunci c\u00e2nd a predat proiectul Consiliului Europei. Doi ani mai t\u00e2rziu, Consiliul Europei a luat Memorialul sub egida sa. Tot \u00een 1993, a fost \u00eenfiin\u021bat Centrul Interna\u021bional de Studii asupra Comunismului, la ini\u021biativa lui Romulus Rusan (13 martie 1935 \u2014 8 decembrie 2016). Prestigioasa institu\u021bie, parte a Memorialului, s-a implicat activ \u00een renovarea fostei \u00eenchisori \u0219i \u00een organizarea muzeului de la Sighet. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent,\u00a0Centrul\u00a0a realizat peste \u0219ase mii de ore de \u00eenregistr\u0103ri, 43.000 de pagini de carte \u0219i a tezaurizat zeci de mii de documente (file, fotografii, casete audio \u0219i video).
\n![](\"https:\/\/i0.wp.com\/www.agerpres.ro\/media\/images\/2017-06\/06200146-1452799484.jpg?w=800&ssl=1\")
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen 1997, \u00een ziua de 12 iunie, Legea nr. 95 a fost publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial, prin care complexul ”Memorialul victimelor comunismului \u0219i al rezisten\u021bei Sighet” a fost declarat ansamblu de interes na\u021bional. Complexul cuprinde \u00eenchisoarea Sighet, transformat\u0103 \u00een muzeu, cimitirul Cearda \u0219i terenul aferent, situate \u00een municipiul Sighetu Marma\u021biei, jude\u021bul Maramure\u0219. Conform site-ului oficial al Memorialului, de\u0219i acesta este situat departe de Capital\u0103, el este \u00een centrul Europei de Est, av\u00e2nd ca scop at\u00e2t p\u0103strarea memoriei poporului rom\u00e2n, c\u00e2t \u0219i a altor popoare, ”c\u0103rora timp de jum\u0103tate de secol li s-a indus o istorie fals\u0103”.<\/p>\n
Mai exact, ansamblul de la Sighet aminte\u0219te de deten\u021biile arbitrare \u00een condi\u021bii inumane, de h\u0103r\u021buirea moral\u0103, de deport\u0103ri \u0219i de supravegherea de zi cu zi la care au fost supu\u0219i cei care au cerut mai mult\u0103 democra\u021bie \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een Europa de Est, precum \u0219i cei considera\u021bi “periculo\u0219i” din cauza func\u021biei sau originii lor.<\/p>\n
\u00cen Rom\u00e2nia doar, peste 600.000 de persoane au fost condamnate \u0219i \u00eenchise din motive politice de c\u0103tre regimul comunist \u00eentre 1945 \u0219i 1989, potrivit centrului de cercetare asociat Memorialului.
\n![](\"https:\/\/i0.wp.com\/www.agerpres.ro\/media\/images\/2017-06\/06200147-1452747421.jpg?w=800&ssl=1\")
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cenchisoarea de la Sighet a fost construit\u0103 \u00een 1897, de autorit\u0103\u021bile austro-ungare. Dup\u0103 1945, prin Sighet se f\u0103cea repatrierea fo\u0219tilor prizonieri \u0219i fo\u0219tilor deporta\u021bi din U.R.S.S. \u00cen perioada 1948-1950, au fost \u00eenchi\u0219i aici elevi, studen\u021bi \u0219i \u021b\u0103rani din rezisten\u021ba\u00a0maramure\u0219ean\u0103.<\/p>\n
\u00cen zilele de 5-6 mai 1950, au fost adu\u0219i la penitenciarul Sighet peste o sut\u0103 de demnitari din \u00eentreaga \u021bar\u0103 (fo\u0219ti mini\u0219tri, academicieni, economi\u0219ti, militari, istorici, ziari\u0219ti, politicieni). \u00cen toamna aceluia\u0219i an, au fost transporta\u021bi la Sighet \u0219i 45-50 de episcopi \u0219i preo\u021bi greco-catolici \u0219i romano-catolici. \u00cen august 1951, au fost transfera\u021bi din penitenciarul Gala\u021bi membrii lotului PN\u021a. Printre personalit\u0103\u021bile care \u0219i-au pierdut via\u021ba \u00een deten\u021bia de la Sighet este \u0219i fostul lider \u021b\u0103r\u0103nist, fost premier al Rom\u00e2niei, Iuliu Maniu.<\/p>\n
\u00centr-una din cur\u021bile interioare ale fostei \u00eenchisori, a fost construit, \u00een 1997, un Spa\u021biu de Reculege \u0219i Rug\u0103ciune, dup\u0103 proiectul arhitectului Radu Mih\u0103ilescu. \u00centr-o alt\u0103 curte, este amplasat un grup statuar intitulat ”Cortegiul Sacrifica\u021bilor”, realizat de sculptorul Aurel Vlad. Opera de art\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 optsprezece siluete umane merg\u00e2nd spre un zid care le \u00eenchide orizontul, conduse de m\u00e2na unui personaj f\u0103r\u0103 cap.
\n![](\"https:\/\/i2.wp.com\/www.agerpres.ro\/media\/images\/2017-06\/06200145-1452883593.jpg?w=800&ssl=1\")
\n<\/i><\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Cortegiul Sacrifica\u021bilor<\/i><\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd din 2003, \u00een fiecare an de \u00cen\u0103l\u021barea Domnului \/ Ziua Eroilor, la Muzeul\u00a0Memorial, cu ocazia Zilei Memoriei \u2014 Ziua Por\u021bilor Deschise, vin la Sighet, \u00eentr-un adev\u0103rat pelerinaj,\u00a0fo\u0219ti de\u021binu\u021bi politici, familiile \u0219i urma\u0219ii lor din toat\u0103 \u021bara. Cu acest prilej sunt organizate dezbateri \u0219i expozi\u021bii, au loc lans\u0103ri de c\u0103r\u021bi \u0219i concerte, iar \u00een Cimitirul S\u0103racilor\u00a0se face o slujb\u0103 de pomenire pentru cei mor\u021bi \u00een \u00eenchisori, \u00een lag\u0103re, \u00een deport\u0103ri.<\/p>\n
La 9 mai 2013, s-a deschis, la Bucure\u0219ti, un Spa\u021biu expozi\u021bional permanent, intitulat ”Memoria ca form\u0103 de justi\u021bie”. Amplasat\u0103 pe strada Jean-Louis Calderon nr. 66, expozi\u021bia cuprinde un mic e\u0219antion al Sighetului.<\/p>\n
Sursa:agerpres.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La 20 iunie 2017, se \u00eemplinesc 20 de ani de la inaugurarea oficial\u0103 a Memorialului victimelor comunismului \u0219i al rezisten\u021bei<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-24066","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-6ga","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24066","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24066"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24066\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24068,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24066\/revisions\/24068"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24066"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24066"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24066"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}