{"id":24209,"date":"2017-06-22T13:07:04","date_gmt":"2017-06-22T10:07:04","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=24209"},"modified":"2017-06-22T10:09:38","modified_gmt":"2017-06-22T07:09:38","slug":"misterele-romaniei-legenda-cetatilor-soimos-dezna-siria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=24209","title":{"rendered":"Misterele Rom\u00e2niei: Legenda cet\u0103\u0163ilor \u015eoimo\u015f, Dezna, \u015eiria"},"content":{"rendered":"

Partea a II-a<\/p>\n

Una dintre cet\u0103\u0163ile jude\u0163ului Arad vizitate de c\u0103tre turi\u015fti este \u015fi Cetatea \u015eoimo\u015f<\/strong>. Despre cetate sunt foarte multe legende \u015fi povestiri. O legenda spune c\u0103 Cetatea \u015eoimo\u015f \u00eempreun\u0103 cu \u00a0Dezna \u015fi \u015eiria au fost construite de trei surori.<\/p>\n

\"Imagini\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\"Imagine<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Imagini\u00a0 \u00a0 \u00a0\"Imagini<\/p>\n

Prima spuse: \u201edac\u0103 ma ajuta Dumnezeu cetatea mea va fi terminat\u0103 m\u00e2ine\u201d. A doua spuse \u015fi ea: \u201e\u015fi cetatea mea va fi gata m\u00e2ne cu ajutorul lui Dumnezu. Cea de-a treia sora spuse sfid\u0103tor: \u201eChiar dac\u0103 nu m\u0103 ajuta Dumnezeu \u015fi cetatea mea va fi gata m\u00e2ine\u201d.<\/p>\n

Drept pedeaps\u0103 pentru necredin\u0163a ei, dupa ce me\u015fterii terminar\u0103 construc\u0163ia, cet\u0103\u0163ile s-au pr\u0103bu\u015fit. Fecioarele s-au transformat \u00een trei \u015ferpi albi purt\u00e2nd o coroan\u0103 \u015fi o cheie de aur \u00een gur\u0103.<\/p>\n

Legenda mai spune c\u0103 \u015ferpii apar \u00een fiecare an a\u015ftept\u00e2ndu-\u015fi eliberatorul care s\u0103 le ia coroanele \u015fi cheile. De abia atunci se vor transforma din nou \u00een fete \u015fi cet\u0103\u0163ile se vor \u00een\u0103l\u0163a din nou \u00een toat\u0103 splendoarea.<\/p>\n

Mai circul\u0103 pove\u015fti din care reiese c\u0103 cele trei cet\u0103\u0163i sunt legate printr-o re\u0163ea de tuneluri dar e destul de greu credibil dat\u0103 fiind distan\u0163a dintre ele. Totu\u015fi este sigur c\u0103 a existat un tunel care ducea de la cetatea \u015eoimo\u015f la r\u00e2ul Mure\u015f.<\/p>\n

Date istorice <\/strong><\/p>\n

Cetatea \u015eoimo\u015f a fost construit\u0103 c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIII-lea, de c\u0103tre o familie nobiliar\u0103. La \u00eenceputul secolului al XIV-lea, respectiv dup\u0103 1315, \u015eoimo\u015f ajunge cetate regal\u0103. Donat\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103tre familiile nobiliare ale vremii, fortifica\u0163ia ajunge \u00een anul 1446 \u00een m\u00e2inile lui Ioan de Hunedoara, st\u0103p\u00e2nirea ei fiind oficializat\u0103 abia \u00een 1453, de c\u0103tre regele Ladislau al V-lea.<\/p>\n

\u00cen vremea regelui Matia Corvin, cetatea a fost z\u0103logit\u0103, trec\u00e2nd prin mai multe m\u00e2ini, p\u00e2n\u0103 a ajuns la fiul bastard al acestuia, Ioan Corvin. Prin el va ajunge \u00een m\u00e2inile magnatului Gheorghe de Brandenburg. Pe l\u00e2ng\u0103 personalul obi\u015fnuit, \u00een timp de pace, doar 12 o\u015fteni p\u0103zeau cetatea, scrie \u00eentr-un document din anii 1513-1514. \u00cen aceea\u015fi vreme, domeniul cet\u0103\u0163ii cuprindea 95 de a\u015fez\u0103ri.<\/p>\n

Ca \u015fi alte cet\u0103\u0163i din zon\u0103, fortifica\u0163ia \u015eoimo\u015f a fost asediat\u0103 \u015fi cucerit\u0103 de c\u0103tre armata de \u0163\u0103rani condus\u0103 de Gheorghe Doja, dup\u0103 ce garnizoana cet\u0103\u0163ii s-a al\u0103turat r\u0103scula\u0163ilor. Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea r\u0103scula\u0163ilor de sub zidurile Timi\u015foarei, voievodul Ioan Szapolya a ocupat-o \u00een folosul s\u0103u direct. C\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu a devenit re\u015fedin\u0163\u0103 princiar\u0103 pentru Ioan Sigismund Szapolya \u015fi pentru mama sa, regina Isabela. A fost ocupat\u0103 \u00een 1552 de turci \u015fi apoi eliberat\u0103 de cre\u015ftini \u00een 1595. La \u00eenceput de secol al XVII-lea a devenit o baz\u0103 militar\u0103 otoman\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1688. Istoria Cet\u0103\u0163ii \u015eoimo\u015f se opre\u015fte \u00een 1788, c\u00e2nd a fost p\u0103r\u0103sit\u0103 \u015fi demolat\u0103.<\/p>\n

Cetatea se afl\u0103 la aproximativ 35 de kilometri de Arad.<\/p>\n

Cetatea Dezna<\/strong><\/p>\n

\"Imagini\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0\"Imagine<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

A fost ridicata \u00een secolul XIII de c\u0103tre ni\u015fte nobili ai locului, fiind transformat\u0103 \u00een 1318 \u00een re\u015fedin\u0163a regala sub Carol Robert de Anjou. A fost un punct important de rezisten\u0163\u0103 anti-otomana dupa cucerirea cet\u0103\u0163ilor Timi\u015foara (1552) \u015fi Ineu (1566). Strajuia intrarea \u00een Mun\u0163ii Apuseni. A fost cucerita de turci doar pentru 22 de ani, \u00eentre 1574-1596. A \u00eenceput s\u0103 se ruineze dupa ce a fost din nou cucerit\u0103 de turci, \u00een 1658.<\/p>\n

O legend\u0103 spune c\u0103 cetatea ar fi fost aruncat\u0103 \u00een aer de o fat\u0103 cre\u015ftin\u0103 care a refuzat s\u0103 se lase roaba \u015fi dus\u0103 \u00een harem de c\u0103tre turci. Fata ar fi f\u0103cut sa explodeze depozitul cu praf de pu\u015fc\u0103. Urmele unei explozii au fost descoperite de cercet\u0103tori.<\/p>\n

Cetatea Dezna este situata l\u00e2ng\u0103 sta\u0163iunea Moneasa\u00a0 \u2013 \u201ePerla Mun\u0163ilor Apuseni\u201d de la poalele Mun\u0163ilor Codru-Moma\u00a0 .<\/p>\n

Cetatea \u015eiria<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\"Imagini\u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0\"Imagini<\/p>\n

Cetatea \u015eiria dateaz\u0103 din secolul al XIII-lea, zidit\u0103 pe Dealul Cet\u0103\u0163ii (496 m), de unde domin\u0103 regiunea din jurul localit\u0103\u0163ii \u015eiria. Rolul \u00eendeplinit de cetate era strategic, de ap\u0103rare \u015fi economic av\u00e2nd arondate 110 sate. Arhitectura cet\u0103\u0163ii are c\u00e2teva p\u0103r\u0163i: corpul central cl\u0103dit pe o st\u00e2nc\u0103 de form\u0103 neregulat\u0103 ovoidal\u0103 cu diferen\u0163e de nivel. La vest peretele este lung de 24 m, \u00eenalt \u015fi cu g\u0103uri. Spre nord se v\u0103d r\u0103m\u0103\u015fitele unui donjon (turn). Prima atestare sigur\u0103 a cet\u0103\u0163ii \u015eiria este f\u0103cut\u0103 abia din anul 1318. A fost, vreme \u00eendelungat\u0103, o cetate a coroanei, asociat\u0103 cu Comitatul Zarandului. De la \u00eenceput a dispus de un domeniu important, \u00een care voievozii \u015fi cnejii rom\u00e2ni erau r\u00e2ndui\u0163i \u00een slujirea ei. De la 1390 trece \u00een m\u00e2ini private. A fost \u00een st\u0103p\u00e2nirea despotului s\u00e2rb Gheorghe Brancovici din 1439. \u00cen anul 1453 cetatea este preluat\u0103 de c\u0103tre Ioan de Hunedoara, guvernator al regatului. \u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XV-lea, cetatea a fost de\u0163inut\u0103 de Matia Corvin. \u00cen 1464, regele Matia Corvin d\u0103ruie\u015fte aceea\u015fi Cetate \u015eiria familiei Bathory, care, prin \u015etefan, a avut mult timp demnitatea de voievod al Transilvaniei.<\/p>\n

La jum\u0103tatea secolului al XVI-lea, \u00een 1566, Cetatea \u015eiria a fost cucerit\u0103 pentru prima dat\u0103 de c\u0103tre turci. Recucerit\u0103 \u00een 1595 de c\u0103tre cre\u015ftini, are prilejul s\u0103-l g\u0103zduiasc\u0103 \u015fi pe Mihai Viteazul, \u00een trecerea sa c\u0103tre Viena. Dup\u0103 c\u00e2teva noi asedii, \u00een 1607, ajunge din nou sub st\u0103p\u00e2nire otoman\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2ne ocupat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1693. Cetatea s-a men\u0163inut cu aproape \u00eentreaga sa zestre de construc\u0163ii p\u00e2n\u0103 dup\u0103 r\u0103scoala din 1784 a \u0163\u0103ranilor condu\u015fi de Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan. Pentru a pre\u00eent\u00e2mpina folosirea sa de c\u0103tre al\u0163i \u201erebeli\u201d, trupele habsburgice au primit ordinul de a o distruge p\u00e2n\u0103 la starea de ruine, cu ajutorul artileriei. Este motivul pentru care ast\u0103zi numai un ochi avizat mai poate distinge vechile sale componente func\u0163ionale.<\/p>\n

Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Partea a II-a Una dintre cet\u0103\u0163ile jude\u0163ului Arad vizitate de c\u0103tre turi\u015fti este \u015fi Cetatea \u015eoimo\u015f. Despre cetate sunt foarte<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-24209","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-6it","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24209","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24209"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24209\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24214,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24209\/revisions\/24214"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24209"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24209"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24209"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}