{"id":25242,"date":"2017-07-18T12:12:48","date_gmt":"2017-07-18T09:12:48","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=25242"},"modified":"2017-07-18T09:26:41","modified_gmt":"2017-07-18T06:26:41","slug":"obiective-turistice-din-delta-dunarii-si-judetul-tulcea-partea-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=25242","title":{"rendered":"OBIECTIVE TURISTICE DIN DELTA DUN\u0102RII \u015eI JUDE\u0162UL TULCEA – partea I"},"content":{"rendered":"

\u00a0Golful Musura – rai al p\u0103s\u0103rilor<\/h4>\n

 <\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Canalul (bra\u021bul) \u0219i golful Musura<\/b>\u00a0sunt respectiv o ap\u0103 curg\u0103toare (g\u00e2rl\u0103 izvor\u00e2t\u0103 din\u00a0bra\u021bul Chilia<\/a>, pe partea drept\u0103) \u0219i o zon\u0103 lagunar\u0103 pe cale de aluvionare, situate \u00eentre ie\u0219irea \u00een\u00a0Marea Neagr\u0103<\/a>\u00a0a bra\u021belor Chilia \u0219i\u00a0Sulina<\/a>, a c\u0103ror\u00a0evolu\u021bie geomorfologic\u0103<\/a>condi\u021bioneaz\u0103 traseul\u00a0frontierei rom\u00e2no-ucrainene<\/a>\u00a0c\u00e2t \u0219i o parte din apele teritoriale din apropierea imediat\u0103 a gurilor\u00a0Dun\u0103rii<\/a>[1]<\/a><\/sup>, p\u00e2n\u0103 la linia delimitat\u0103 la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr. 2009\/9 a\u00a0CIJ<\/a>\u00a0de la\u00a0Haga<\/a>[2]<\/a><\/sup>[3]<\/a><\/sup>[4]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

Golful Musura este \u00een zilele noastre mai mult o zona lagunar\u0103, aproape \u00eenchis\u0103, situat\u0103 \u00eentre gurile de v\u0103rsare \u00een Marea Neagr\u0103 ale Canalelor Sulina \u015fi Chilia. Golful este foarte colmatat \u015fi, de\u015fi ofer\u0103 impresia c\u0103 e\u015fti pe mare deschis\u0103, apa este pe alocuri at\u00e2t de pu\u0163in ad\u00e2nc\u0103 \u00eenc\u00e2t turi\u015ftii pot cobor\u00e2 din ambarca\u0163iuni ca \u015fi cum \u201car c\u0103lca pe ap\u0103\u201d. \u00cen interiorul golfului sunt mai multe f\u00e2\u015fii de nisip, ni\u015fte insuli\u0163e nou formate, pe care se str\u00e2ng cele mai mari colonii de pelicani \u015fi cormorani din Delta Dun\u0103rii.<\/p>\n

Geomorfologic vorbind, canalul \u0219i golful Musura sunt foarte recente: ele s-au format \u00een prima jum\u0103tate a secolului XX, fiind atunci \u00een componen\u021ba\u00a0Rom\u00e2niei<\/a>, prin aluvionare \u00een dreptul \u021b\u0103rmului\u00a0Cardonului<\/a>\u00a0situat, \u00een secolul XIX, \u00eentre delta bra\u021bului Chilia (ini\u021bial mult mai mic\u0103 \u0219i situat\u0103 mult mai la nord) \u0219i\u00a0Sulina<\/a>. Acela\u0219i fenomen care a format golful Musura, ast\u0103zi \u00eel umple transform\u00e2ndu-l \u00een\u00a0mla\u0219tin\u0103<\/a>cu\u00a0p\u0103puri\u0219<\/a>, \u0219i formeaz\u0103 mai la r\u0103s\u0103rit un nou golf, situat \u00eentre gura Stambulul Vechi \u0219i extremitatea digurilor bra\u021bului Sulina, \u0219i separat de larg printr-un cordon litoral nisipos form\u00e2nd o insul\u0103 denumit\u0103 \u201e\u201eMusura\u201d \u00een rom\u00e2ne\u0219te \u0219i \u041d\u043e\u0432\u0430 \u0417\u0435\u043c\u043b\u044f (\u201eP\u0103m\u00e2ntul nou\u201d) \u00een ucrainean\u0103.<\/p>\n

Istorie<\/span><\/h2>\n
\n
\"\"<\/a><\/p>\n
\n
<\/div>\n

Bra\u0163ul \u015fi golful Musura \u015fi \u00eemprejurimile lor \u00een 2011<\/p><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\"\"<\/a><\/p>\n
\n
<\/div>\n

Zona litigioas\u0103 din dreptul golfului Musura, v\u0103zut\u0103 din farul de la Sulina<\/p><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Dup\u0103\u00a0ocuparea de c\u0103tre URSS a Basarabiei \u0219i Bucovinei de Nord<\/a>\u00a0la 28 iunie 1940, comisarul adjunct al Comisariatului Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice,\u00a0Vladimir Dekanozov<\/a>, i-a transmis, la 17 august 1940, ambasadorului rom\u00e2n la Moscova\u00a0Grigore Gafencu<\/a>, c\u0103 statul sovietic dore\u0219te \u00eentrunirea la Moscova a unei comisii mixte pentru delimitarea frontierei. Delega\u021bia rom\u00e2n\u0103 condus\u0103 de generalul\u00a0Constantin S\u0103n\u0103tescu<\/a>\u00a0a avut instruc\u021biuni de a negocia linia de frontier\u0103 a\u0219a cum era aceasta trasat\u0103 pe harta anex\u0103 ce \u00eenso\u021bise ultimatumul din 26 iunie 1940, anume pe talvegul bra\u021bului Chilia.<\/p>\n

Discu\u021biile rom\u00e2no-sovietice s-au purtat \u00een perioada 6 septembrie-24 octombrie 1940 \u0219i s-au dovedit a fi foarte dificile, deoarece partea sovietic\u0103 contesta grani\u021ba rom\u00e2no-rus\u0103 existent\u0103 \u00eentre 1877 \u0219i 1918 la gurile Dun\u0103rii, pe talvegul bra\u021bului Chilia. \u0218eful delega\u021biei sovietice, generalul Matvei Malanin a afirmat c\u0103 Rom\u00e2nia fiind deplin st\u0103p\u00e2n\u0103 pe dou\u0103 bra\u021be ale Dun\u0103rii,\u00a0Sulina<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0Sf\u00e2ntu-Gheorghe<\/a>\u00a0\u0219i put\u00e2nd s\u0103-\u0219i asigure complet naviga\u021bia dun\u0103rean\u0103 pe bra\u021bul Sulina, statul rom\u00e2n nu ar trebui s\u0103 aib\u0103 preten\u021bii \u0219i asupra bra\u021bului Chilia, al c\u0103rui talveg ar urma s\u0103-i revin\u0103\u00a0Uniunii sovietice<\/a>, pentru care are o importan\u021b\u0103 strategic\u0103.<\/p>\n

Evident delega\u021bia rom\u00e2n\u0103 a socotit acest punct de vedere ca fiind contrar tratatelor semnate \u0219i dreptului interna\u021bional (era \u00eens\u0103 conform declara\u021biilor de atunci ale lui\u00a0Stalin<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0Hitler<\/a>, \u00een acea vreme alia\u021bi prin\u00a0Pactul Ribbentrop-Molotov<\/a>, dar delega\u021bia rom\u00e2n\u0103 nu avea cum s\u0103 \u0219tie acest lucru). URSS r\u0103spunse prin for\u021b\u00e2: \u00een noaptea de 25\/26 octombrie 1940, la ora 1, patru monitoare sovietice au debarcat trupe pe 2 insule de la sud de talvegul bra\u021bului Chilia: ostroavele Daleru Mare \u0219i Salangic. A avut loc o lupt\u0103 scurt\u0103, \u00een urma c\u0103reia au murit 6 militari rom\u00e2ni, iar trupele rom\u00e2ne au fost silite s\u0103 se retrag\u0103, fiind dep\u0103\u0219ite numeric de sovietici. \u00cen cursul zilei de 26 octombrie, trupele sovietice au ocupat insulele T\u0103taru Mare (Tatomir), Daleru Mic \u0219i\u00a0Maican<\/a>, iar la 5 noiembrie au ocupat \u0219i\u00a0Ostrovul Limba<\/a>\u00a0din golful Musura. Delega\u021bia sovietic\u0103 a pus Rom\u00e2nia \u00een fa\u021ba faptului \u00eemplinit, ocup\u00e2nd cu for\u021ba \u0219ase insule de pe bra\u021bul Chilia, totaliz\u00e2nd un teritoriu de peste 23,75\u00a0km\u00b2. Astfel, a fost ocupat\u0103 \u0219i gura bra\u021bului Chilia, linia de frontier\u0103 fiind mutat\u0103 unilateral pe canalul \u0219i prin golful Musura.<\/p>\n

Ministerul de Externe al Rom\u00e2niei a depus un protest la Moscova fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 ocupare, la care comisarul adjunct pentru afaceri str\u0103ine al URSS,\u00a0Andrei V\u00ee\u0219inski<\/a>, a r\u0103spuns “exprim\u00e2nd n\u0103dejdea c\u0103 Rom\u00e2nia nu va st\u0103rui \u00een protestul s\u0103u, pe care guvernul sovietic nu-l poate accepta”. El a repetat c\u0103 “aceste insule nu au nici o valoare pentru Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 ele sunt extrem de importante pentru URSS”[5]<\/a><\/sup>. Pentru a delimita noua frontier\u0103 \u0219i a clarifica ne\u00een\u021belegerea, Andrei V\u00ee\u0219inski propuse \u00eentrunirea la fa\u021ba locului a unei noi comisii mixte.<\/p>\n

Dup\u0103 declan\u0219area\u00a0r\u0103zboiului antisovietic<\/a>, la 21 iulie 1941 unit\u0103\u021bi militare rom\u00e2ne ale Diviziei 10 de infanterie au trecut\u00a0Dun\u0103rea<\/a>, eliber\u00e2nd \u00een scurt timp insulele ocupate, apoi intr\u00e2nd \u00een ora\u0219ele\u00a0Ismail<\/a>,\u00a0Chilia Nou\u0103<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0V\u00e2lcov<\/a>, iar peste cinci zile \u00eentreg\u00a0sudul Basarabiei<\/a>\u00a0\u00eempreun\u0103 cu gurile Dun\u0103rii erau evacuate de c\u0103tre sovietici. Dup\u0103 \u00eencheierea armisti\u021biului cu URSS din\u00a012 septembrie<\/a>\u00a01944<\/a>, gr\u0103nicerii sovietici au reocupat f\u0103r\u0103 lupte toate insulele situate la sud de\u00a0\u0219enalul navigabil<\/a>\u00a0principal al bra\u021bului Chilia, canalul \u0219i golful Musura redevenind\u00a0de facto<\/i>\u00a0zon\u0103 de frontier\u0103.<\/p>\n

La data de\u00a04 februarie<\/a>\u00a01948<\/a>, prim-ministrul\u00a0Republicii Populare Rom\u00e2ne<\/a>, dr.\u00a0Petru Groza<\/a>\u00a0\u0219i ministrul de externe al\u00a0URSS<\/a>,\u00a0Viaceslav Molotov<\/a>, au semnat la Moscova “Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i URSS”, care, cu toate c\u0103 invoca Tratatul de pace de la\u00a0Paris<\/a>\u00a0din\u00a01947<\/a>\u00a0(conform c\u0103ruia frontiera rom\u00e2no-sovietic\u0103 era fixat\u0103 pe talvegul bra\u021bului Chilia), a permis, contrar prevederilor acestui Tratat, trecerea de partea sovietic\u0103 a \u0219apte insule rom\u00e2ne\u0219ti (Coasta Dracului, Dalerul mare \u0219i mic,\u00a0Maican<\/a>,\u00a0Limba<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0\u0218erpilor<\/a>), linia frontierei trec\u00e2nd prin canalul \u0219i golful Musura spre Sulina. \u00cen schimb, ostroavele Tatomirului (T\u0103tarul mare sau Tatanir) \u0219i Cernofc\u0103i, \u0219i ele ocupate \u00een 1944, sunt oficial recunoscute ca apar\u021bin\u00e2nd Rom\u00e2niei, gr\u0103nicerii sovietici retr\u0103g\u00e2ndu-se din ele.<\/p>\n

Acest protocol nu a fost niciodat\u0103 ratificat de c\u0103tre Rom\u00e2nia. Cu toate acestea, la data de 25 noiembrie 1948, reprezentan\u021bii ministerelor de externe din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri (Nikolai P. \u0218utov, prim-secretar la Ambasada U.R.S.S. din Bucure\u0219ti \u0219i Eduard Mezincescu, ministru plenipoten\u021biar) au semnat chiar la fa\u021ba locului, la bordul unei \u0219alupe sovietice, un proces-verbal prin care s-a stabilit frontiera rom\u00e2no-sovietic\u0103 pe canalul \u0219i prin golful Musura.<\/p>\n

Aceste documente au fost p\u0103strate mult timp secrete astfel c\u0103 \u00een martie 1949, c\u0103pitanul-comandor Constantin Copaciu, membru al comisiei de delimitare a frontierelor, a fost arestat[6]<\/a><\/sup>\u00a0pentru c\u0103 nu recuno\u0219tea URSS-lui ostrovul Limba, Insula \u0218erpilor \u0219i nici celelalte ostroave de pe Bra\u021bul Chilia[7]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

Dup\u0103 fixarea frontierei pe bra\u021bul Musura, \u00een mai multe r\u00e2nduri, pescarilor rom\u00e2ni surprin\u0219i de furtuni \u00een zon\u0103 nu li s-a permis s\u0103 se ad\u0103posteasc\u0103 pe ostrovul Limba, fiind refula\u021bi de c\u0103tre gr\u0103nicerii sovietici chiar atunci c\u00e2nd (fiind\u00a0Lipoveni<\/a>) li se adresau \u00een lima rus\u0103.<\/p>\n

Situa\u021bia nu a fost oficializat\u0103 dec\u00e2t odat\u0103 cu semnarea la Bucure\u0219ti la 27 februarie 1961, a Tratatului \u00eencheiat \u00eentre Guvernul Republicii Populare Rom\u00e2ne \u0219i Guvernul Uniunii Sovietice cu privire la regimul frontierei rom\u00e2no-sovietice, de colaborare \u0219i asisten\u021b\u0103 mutual\u0103.<\/p>\n

Documentele din anii\u00a01948<\/a>–1949<\/a>\u00a0au fost ratificate la data de 20 iunie 1961 la propunerea lui\u00a0Gheorghe Gheorghiu-Dej<\/a>\u00a0(pe atunci pre\u0219edinte al Consiliului de Stat) doar de c\u0103tre Consiliul de Stat al Republicii Populare Rom\u00eene.[8]<\/a><\/sup><\/p>\n

Din punct de vedere juridic, cele dou\u0103 \u00een\u021belegeri bilaterale (protocolul \u0219i procesul verbal de predare) semnate \u00eentre\u00a0Rom\u00e2nia<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0URSS<\/a>\u00a0sunt neconstitu\u021bionale, fiind astfel nule \u0219i neavenite pentru dreptul interna\u021bional. Orice \u00een\u021belegere bilateral\u0103 prin care se cedau por\u021biuni din teritoriul rom\u00e2nesc, nu putea s\u0103 intre \u00een vigoare, f\u0103r\u0103 ratificarea ei de c\u0103tre Parlamentele celor dou\u0103 \u021b\u0103ri (\u00een acele vremuri Sovietul Suprem al URSS, respectiv\u00a0Marea Adunare Na\u021bional\u0103<\/a>\u00a0a\u00a0Rom\u00e2niei<\/a>), lucru care nu s-a \u00eent\u00e2mplat. Astfel, se consider\u0103 conform dreptului constitu\u021bional c\u0103\u00a0de jure<\/i>, frontiera de stat este pe talvegul bra\u021bului Chilia conform Tratatului de Pace de la Paris din 1947.<\/p>\n

Numai\u00a0tratatul frontalier rom\u00e2no-ucrainean de la Constan\u021ba<\/a>\u00a0din 2 iunie 1997, intrat \u00een vigoare la 22 octombrie 1997, a oficializat\u00a0de jure<\/i>\u00a0frontiera rom\u00e2no-ucrainean\u0103 de pe bra\u021bul Musura, precum \u0219i apartenen\u021ba a \u0219ase din cele \u0219apte insule contestate la Ucraina (r\u0103m\u00e2n\u0103nd \u00een litigiu\u00a0Insula Maican<\/a>).<\/p>\n

\n
\"\"<\/a><\/p>\n
\n
<\/div>\n

Frontiera maritim\u0103 \u00een dreptul golfului Musura: Ucraina a pus\u00a0de facto<\/a><\/i>\u00a0balize frontaliere de-a lungul digului nord al Bra\u021bului Sulina, \u00een timp de frontiera\u00a0de jure<\/a><\/i>\u00a0(de drept) este mai la nord<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Golful Musura, aluvionarea \u0219i traseul frontierei<\/span><\/h2>\n

Un nou litigiu a ap\u0103rut \u00eens\u0103 dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a\u00a0Tratatului rom\u00e2no-ucrainean de la Constan\u021ba din 2 iunie 1997<\/a>, deoarece aluvionarea natural\u0103, colmatarea golfului Musura, prelungirea canalului Musura spre sud \u0219i formarea unui nou golf mai la r\u0103s\u0103rit, constituie, conform pozi\u021biei ucrainene, un motiv pentru a prelungi spre sud \u0219i frontiera. \u00cen\u00a02006<\/a>, gr\u0103nicerii maritimi ucraineni au balizat ceeace\u00a0Ucraina<\/a>\u00a0socote\u0219te ca f\u0103c\u00e2nd parte din apele sale teritoriale p\u00e2n\u0103 la digul Nord al\u00a0bra\u021bului Sulina<\/a>, dig care astfel, la r\u0103s\u0103rit de\u00a0farul Nord<\/a>, a devenit\u00a0de facto<\/i>\u00a0frontalier. Partea rom\u00e2n\u0103 sus\u021bine \u00eens\u0103 c\u0103 frontiera trece la echidistan\u021b\u0103 \u00eentre\u00a0Ostrovul Limba<\/a>\u00a0\u0219i malul sudic al golfului Musura, a\u0219a cum erau \u00een anul 1997 \u00een momentul sem\u0103rii Tratatului frontalier de la Constan\u021ba, apoi la echidistan\u021b\u0103 de talvegul bra\u021bului Chilia-Stambulul Nou \u0219i de digul Nord al bra\u021bului Sulina. Traseul care va fi adoptat\u00a0de jure<\/i>\u00a0la rezolvarea acestui nou litigiu, va condi\u021biona at\u00e2t apartenen\u021ba noilor ostroave \u00eenc\u0103 nedenumite, \u00een proces de constituire \u00een sud-estul ostrovului Limba \u0219i \u00eentre gura bra\u021bului Chilia \u0219i cea a bra\u021bului Sulina, c\u00e2t \u0219i o parte din apele teritoriale din apropierea imediat\u0103 a gurilor\u00a0Dun\u0103rii<\/a>[1]<\/a><\/sup>, p\u00e2n\u0103 la linia delimitat\u0103 la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr. 2009\/9 a\u00a0CIJ<\/a>\u00a0de la\u00a0Haga<\/a>[2]<\/a><\/sup>[3]<\/a><\/sup>[4]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

 <\/p>\n

Sursa:hoteldelta<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0Golful Musura – rai al p\u0103s\u0103rilor         Canalul (bra\u021bul) \u0219i golful Musura\u00a0sunt respectiv o ap\u0103 curg\u0103toare (g\u00e2rl\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-25242","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-6z8","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25242","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=25242"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25242\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25244,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25242\/revisions\/25244"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=25242"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=25242"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=25242"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}