{"id":26040,"date":"2017-08-08T12:13:02","date_gmt":"2017-08-08T09:13:02","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=26040"},"modified":"2017-08-08T09:45:02","modified_gmt":"2017-08-08T06:45:02","slug":"comorile-muzeului-astra-morile-de-vant-din-dobrogea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=26040","title":{"rendered":"Comorile Muzeului Astra: Morile de v\u00e2nt din Dobrogea"},"content":{"rendered":"

O moar\u0103, r\u0103mas\u0103 unic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, a fost mutat\u0103 din satul s\u0103u dobrogean \u00een cel mai mare complex muzeal \u00een aer liber – Astra Sibiu. Instala\u0163ia rustic\u0103 pentru m\u0103cinat cereale are aripile din p\u00e2nz\u0103, de forma unor vele triunghiulare.<\/p>\n

\"Ultima<\/p>\n

Morile de v\u00e2nt din Dobrogea au devenit imaginea satului rom\u00e2nesc \u00een cel mai mare complex muzeal \u00een aer liber din Rom\u00e2nia, Astra Sibiu. Morile de v\u00e2nt – \u201e(co)morile\u201c, cum le nume\u015fte Astra – \u00eent\u00e2lnite pe materialele promo\u0163ionale ale muzeului sunt amplasate chiar la intrarea \u00een parcul tematic ce cuprinde c\u0103su\u0163e \u015fi acareturi din toate zonele \u0163\u0103rii.<\/p>\n

Moara de v\u00e2nt cu p\u00e2nze din Curcani<\/strong> (Constan\u0163a) este cea mai cunoscut\u0103 moar\u0103 din impresionantul muzeu \u00een aer liber din Dumbrava Sibiului. Dateaz\u0103 din a doua jum\u0103tate a secolului al 19-lea, fiind construit\u0103 \u00een Curcani, sat aflat pe cale de dispari\u0163ie de l\u00e2ng\u0103 Cobadin, la 50 kilometri de Constan\u0163a.<\/p>\n

Moara este specific\u0103 zonelor cu climat mediteranean din \u0163\u0103ri precum Grecia sau Portugalia. \u00cen Rom\u00e2nia se \u00eent\u00e2lne\u015fte doar \u00een sudul Dobrogei, unde a fost utilizat la morile de v\u00e2nt cu o singur\u0103 instala\u0163ie de m\u0103cinat. Cele 12 aripi ale sale folosesc p\u00e2nza \u00een loc de sc\u00e2ndur\u0103. P\u00e2nza are forma unor vele triunghiulare, ce sunt fixate de spi\u0163e solide. Moara este construit\u0103 pe un soclu de piatr\u0103 \u015fi pe peretele posterior are un balcon deschis cu un troliu orizontal montat pentru urcarea sacilor.<\/p>\n

\u201eMoara de v\u00e2nt cu p\u00e2nze de la Curcani este un exponat deosebit de valoros, fiind ultima de acest tip care a supravie\u0163uit \u00een Rom\u00e2nia, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre\u201c, spun muzeografii de la Astra. Institu\u0163ia a cump\u0103rat moara din Curcani \u00een anul 1968, iar \u00een 1970 aceasta a fost recondi\u0163ionat\u0103 \u00een Muzeul Tehnicii Populare \u015fi expus\u0103.<\/p>\n

F\u00e2nt\u00e2na cu v\u00e2rtej \u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\"Imagini <\/strong><\/p>\n

Tot specific\u0103 sudului Dobrogei este f\u00e2nt\u00e2na cu v\u00e2rtej \u015fi trac\u0163iune animal\u0103 din Chirnogeni (Constan\u0163a). \u201eEste reprezentativ\u0103 pentru satele din aceast\u0103 zon\u0103, Dobrogea fiind singurul \u0163inut al \u0163\u0103rii lipsit de o re\u0163ea semnificativ\u0103 de ape curg\u0103toare. Din cauza solului s\u0103rac \u00een substan\u0163e lutoare, apa subteran\u0103 se g\u0103se\u015fte la mari ad\u00e2ncimi. De aceea, \u0163\u0103ranii dobrogeni foloseau instala\u0163iile de scos apa de la mare ad\u00e2ncime, cu ajutorul animalelor\u201c, explic\u0103 muzeografii.<\/p>\n

F\u00e2nt\u00e2na este s\u0103pat\u0103 \u00een st\u00e2nc\u0103 \u015fi este c\u0103ptu\u015fit\u0103 \u00een partea superioar\u0103 pe o ad\u00e2ncime de 3 metri cu piatr\u0103 de calcar. Are la suprafa\u0163\u0103 un ghizd foarte lat de form\u0103 circular\u0103, cu diametrul mai mare de 3 metri, zidit din piatr\u0103 masiv\u0103 cioplit\u0103, la fel ca troaca. Fiecare \u0163\u0103ran avea funia \u015fi burduful s\u0103u pentru scos apa. Burduful era fie din piele, fie din p\u00e2nz\u0103 sau era \u00eenlocuit de o g\u0103leat\u0103 din doage sau tabl\u0103. De la f\u00e2nt\u00e2n\u0103, apa se c\u0103ra cu sacaua – o c\u0103ru\u0163\u0103 mic\u0103 pe dou\u0103 ro\u0163i \u015fi un butoi.<\/p>\n

Moara cu etaj<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Instala\u0163iile de m\u0103cinare ac\u0163ionate de for\u0163a v\u00e2ntului au fost folosite \u00een Rom\u00e2nia \u00een mai multe \u0163inuturi, dar cea mai mare r\u0103sp\u00e2ndire au cunoscut-o \u00een Dobrogea – lucru firesc, dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare condi\u0163iile geografice deosebite de aici, spun speciali\u015ftii de la Astra Sibiu.<\/p>\n

La \u00eenceputul secolului al XX-lea, \u00een jude\u0163ul Tulcea func\u0163ionau \u00eenc\u0103 437 mori de v\u00e2nt, aici fiind regiunea unde s-au p\u0103strat cel mai mult timp. C\u00e2teva mori de v\u00e2nt cu etaj sunt expuse \u00een parcul tematic din Dumbrava Sibiului.<\/p>\n

Una dintre ele a fost construit\u0103 \u00een mijlocul Deltei Dun\u0103rii: la Caraorman, comuna Cri\u015fan (Tulcea). La \u00eenceputul anilor 1900 a fost mutat\u0103 \u00een satul Dunav\u0103\u0163ul de Sus, comuna Murighiol (Tulcea). A fost cump\u0103rat\u0103 \u00een anul 1966, fiind recondi\u0163ionat\u0103 \u015fi expus\u0103 la Sibiu. Este o moar\u0103 cu pivot, cu 6 aripi \u015fi cu dou\u0103 instala\u0163ii de m\u0103cinat. Aripile sunt formate dintr-o ram\u0103 de lemn cu nervur\u0103, scheletul fiind acoperit cu oboloane din sc\u00e2nduri care pot fi \u00eendep\u0103rtate \u00een func\u0163ie de necesit\u0103\u0163i pentru captarea v\u00e2ntului.<\/p>\n

Alt\u0103 moar\u0103 de v\u00e2nt cu etaj este din Frec\u0103\u0163ei (Tulcea). Este veche din anii 1850-1900 \u015fi a fost reconstruit\u0103 la muzeu \u00een anul 1967. Moara de la Frec\u0103\u0163ei este tot o moar\u0103 cu pivot, acesta fiind cel mai \u00eent\u00e2lnit tip din Rom\u00e2nia. Pivotul central este ad\u00e2nc \u00eenfipt \u00een p\u0103m\u00e2nt, iar casa morii se poate roti 360 grade pentru a \u00eendrepta aripile \u00een direc\u0163ia v\u00e2ntului.<\/p>\n

Moara joas\u0103<\/strong><\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Moara de v\u00e2nt joas\u0103 este construit\u0103 \u00een Enisala (Tulcea). Deosebirea de morile cu etaj este c\u0103 are o singur\u0103 \u00eenc\u0103pere ce ad\u0103poste\u015fte unica instala\u0163ie de m\u0103cinat. Moara de la Enisala dateaz\u0103 din secolul al 19-lea \u015fi a func\u0163ionat pe locul ei p\u00e2n\u0103 \u00een 1966. Are pivot central (pro\u0163ap), iar casa morii se rote\u015fte circular, \u00een direc\u0163ia v\u00e2ntului.<\/p>\n

Moara c\u0103ciulat\u0103\u00a0<\/strong><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 morile de v\u00e2nt cu pivot, la care \u00eentreaga construc\u0163ie poate fi rotit\u0103 pentru a orienta aripile \u00een direc\u0163ia v\u00e2ntului, \u00een nordul Dobrogei a existat \u015fi un alt tip de moar\u0103 de v\u00e2nt, denumit\u0103 de locanici moar\u0103 rotund\u0103 sau c\u0103ciulat\u0103 (cunoscut\u0103 \u00een literatura de specialitate ca moara olandez\u0103, dup\u0103 \u0163ara de provenien\u0163\u0103). Construc\u0163ia sa \u00een form\u0103 de turn \u00eenalt este fix\u0103 \u015fi se rote\u015fte doar acoperi\u015ful \u0163uguiat (conic) cu roata de v\u00e2nt. Moara de la Be\u015ftepe (Tulcea) este de acest gen \u015fi reprezint\u0103 un progres tehnic, utiliz\u00e2nd un mecanism de ac\u0163ionare cu transmisia \u00een dou\u0103 trepte, prin care se ob\u0163ine o vitez\u0103 de tura\u0163ie a pietrelor mai mare dec\u00e2t la mecanismele cu o singur\u0103 treapt\u0103 de transmisie. Randamentul este m\u0103rit astfel.<\/p>\n

\u00cen muzeul \u00een aer liber sunt expuse 23 mori de diferite tipuri, ce au aproape 15 metri \u00een\u0103l\u0163ime. Cea mai veche moar\u0103 este construit\u0103 \u00een anul 1833.<\/p>\n