{"id":26153,"date":"2017-08-10T12:08:10","date_gmt":"2017-08-10T09:08:10","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=26153"},"modified":"2017-08-10T10:21:33","modified_gmt":"2017-08-10T07:21:33","slug":"cutreierati-la-pas-pentru-a-cunoaste-istoria-si-frumusetile-din-muntii-macinului-cel-mai-batran-lant-muntos-al-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=26153","title":{"rendered":"Cutreiera\u0163i la pas pentru a cunoa\u015fte istoria \u015fi frumuse\u0163ile din Mun\u0163ii M\u0103cinului, cel mai b\u0103tr\u00e2n lan\u0163 muntos al Rom\u00e2niei …"},"content":{"rendered":"

Mun\u021bii M\u0103cin<\/b>\u00a0sunt o grup\u0103 muntoas\u0103 apar\u021bin\u00e2nd de\u00a0Mun\u021bii Dobrogei<\/a>. Cel mai \u00eenalt\u00a0pisc<\/a>\u00a0este\u00a0V\u00e2rful \u021au\u021buiatul<\/a>, av\u00e2nd 467\u00a0m.<\/p>\n

Ace\u0219ti mun\u021bi reprezint\u0103 martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sf\u00e2r\u0219itul Paleozoicului cu aspect de\u00a0inselberg<\/a>\u00a0(munte insul\u0103). Ei ocup\u0103 col\u021bul de nord-vest, ridic\u00e2ndu-se deasupra Ostrovului Br\u0103ilei cu peste 300-400\u00a0m \u0219i se prelungesc sub forma unei culmi \u00eenguste deluroase (numit\u0103 Pintenul Bugeacului) p\u00e2n\u0103 \u00een apropiere de Gala\u021bi. Spre sud-est sunt separa\u021bi de Podi\u0219ul Babadagului prin\u00a0Pasul Iaila sau Carapelit<\/a>. La vest sunt flanca\u021bi de Ostrovul Br\u0103ilei, spre care cad \u00een trepte, iar la sud-est ei dep\u0103\u0219esc valea larg\u0103 a Tai\u021bei \u0219i ajung p\u00e2n\u0103 \u00een valea Lozovei, \u00eenglob\u00e2nd astfel dou\u0103 mici culmi: Co\u0219lugea \u0219i Boclugea. Aceast\u0103 delimitare morfologic\u0103 corespunde \u0219i cu linia de \u00eenc\u0103lecare tectonic\u0103 (falia invers\u0103) Luncavi\u021ba-Consul, care-i separ\u0103 de Dealurile Niculi\u021bel. Un alt punct de separa\u021bie \u00eentre aceste unit\u0103\u021bi este\u00a0Pasul Teilor<\/a>, care se afl\u0103 \u00eentre bazinele Tai\u021bei \u0219i Luncavi\u021bei.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een ansamblu forma unui triunghi ascu\u021bit, Mun\u021bii M\u0103cinului au cea mai mare l\u0103\u021bime \u00eentre localitatea\u00a0Turcoaia<\/a>\u00a0\u0219i valea Lozovei, unde ating 24\u00a0km. Ei se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe direc\u021bia NV-SE sub forma unor culmi paralele, din ce \u00een ce mai numeroase \u0219i mai fragmentate \u00een parte de S-SV, av\u00e2nd o culme principal\u0103, \u00eencep\u00e2nd \u00een p\u00e2ntenul Bugeacului \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een Dealul Carpelit.<\/p>\n

\n
\"\"<\/a><\/p>\n
\n
<\/div>\n

Prelucrare 3D V\u00e2rful \u021au\u021buiatu<\/p><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Acest lan\u021b muntos principal culmineaz\u0103 ca \u00een\u0103l\u021bime \u00een\u00a0v\u00e2rful \u021au\u021buiatul<\/a>\u00a0(467\u00a0m). \u00cen prelungirea acestuia spre nord vest se afl\u0103 v\u00e2rful Pietrosul Mare (426\u00a0m) \u0219i culmea Pietrosu, dup\u0103 care \u00een\u0103l\u021bimile scad treptat, ajung\u00e2nd la 100-170\u00a0m \u00een apropiere de localitatea\u00a0V\u0103c\u0103reni<\/a>, iar \u00een pintenul Bugeacului, la 95\u00a0m. Spre sud-est de v\u00e2rful \u021au\u021buiatu, culmea principal\u0103 a Mun\u021bilor M\u0103cin se continu\u0103 printr-o serie de culmi deluroase, cum sunt Dealul Costiag (428\u00a0m), Dealul Negoiu cu v\u00e2rful Piatra Mare (380\u00a0m), Dealul lui David (354\u00a0m), Dealul Crapcea (344\u00a0m), Dealul Carapcea \u0219i Dealul Carpelit (350\u00a0m).<\/p>\n

Forma\u021biunile, geologice predominante aici sunt granitele gnaisice, \u0219isturile, grauwackele \u0219i conglomeratele (formatiunea de Carpelit), granitele \u0219i dioritele din partea cea mai \u00eenalt\u0103 (\u00een care se afl\u0103 v\u00e2rful \u021au\u021buiatu), cuar\u021bitele, filitele etc.<\/p>\n

Urmeaz\u0103 spre vest prima culme secundar\u0103 numit\u0103 Culmea Cheii, cu v\u00e2rful Pricopan (370\u00a0m) \u0219i masivul Maegina (285\u00a0m), ce se \u00eendreapt\u0103 convergent prin Dealul Carapacea tot spre Dealul Carpelit.<\/p>\n

Culmea Pricopanului sau Cheii (cu numeroase v\u00e2rfuri ascu\u021bite) \u0219i masivul Megina \u00eenchid depresiunea longitudinal\u0103 Greci, drenat\u0103 de dou\u0103 v\u0103i, largi, – Dumbravei \u0219i Plopilor, ce se prelunge\u0219te spre nord-est, cu partea superioar\u0103 a depresiunii Cernei. Aceast\u0103 culme secundar\u0103 este constituit\u0103 din granite gnaisice, mica\u0219isturi, cuar\u021bite \u0219i amfibolite, intens dezagregate. Spre nord-vest, culmea Pricopanului se prelunge\u0219te prin Dealul S\u0103r\u0103rica, dar cu \u00een\u0103l\u021bimi mai mici.<\/p>\n

Tot spre vest, urmeaz\u0103 a doua culme secundar\u0103, paralel\u0103 cu cele precedente, format\u0103 din mai multe masive mamelonare, cu caracter insular, \u00eenecate \u00een loess \u0219i a\u0219ezate \u00een culise, \u00een care se deosebesc dealurile Orliga (117\u00a0m), Carcaliu (95\u00a0m), Piatra R\u00eeioas\u0103 (112\u00a0m), Priopcea (409\u00a0m) \u0219i Mircea Vod\u0103 (206\u00a0m). Acestea sunt constituite din cuar\u021bite, care predomin\u0103 \u00een masivul Priopcea, din mica\u0219ituri, filite etc. \u0219i dezvoltate \u00een plin\u0103 zon\u0103 stepic\u0103, joas\u0103.<\/p>\n

Ultimele \u00een\u0103l\u021bimi, care se prezint\u0103 sub form\u0103 de masive cu totul izolate, sunt Iacobdeal, cu v\u00e2rful Victoria (341\u00a0m) \u0219i Piatra Ro\u0219ie (ambele constituite din granite), apoi Dealurile Bujoarele (38\u00a00m), \u00een care apar gresii, \u0219isturi \u0219i calcare de v\u00e2rst\u0103 devonian\u0103.<\/p>\n

Pe latura estic\u0103 a Mun\u021bilor M\u0103cin, p\u00e2n\u0103 la valea Lozovei, apar numai dou\u0103 culmi paralele, prima format\u0103 din Dealul Co\u0219lugea (336\u00a0m) \u0219i a doua din dealurile P\u00eerlita \u0219i Boclugea (393\u00a0m), constituite, de asemenea, din cuar\u021bite, filite, granite de v\u00e2rst\u0103 proterozoic\u0103. \u00cen nord-estul Mun\u021bilor M\u0103cin se afl\u0103 Depresiunea Tai\u021bei superioare, cu caracter longitudinal (Nifon-Balabancea-Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelunge\u0219te \u00een depresinea Luncavi\u021bei.<\/p>\n

\u00cen cuprinsul depresiunii Tai\u021bei superioare apar \u00eentinse glaci\u0219uri deluvio-proluviale, cu terenuri bune pentru culturi \u0219i p\u0103\u0219uni. \u00cen general, Mun\u021bii M\u0103cinului se prezint\u0103 din punct de vedere tectonic sub forma unui mare anticlinoriu, din care eroziunea, foarte accentuat\u0103 \u0219i \u00eendelungat\u0103, a scos la suprafa\u021b\u0103 granitele din corpurile locolitice de ad\u00e2ncime. \u00cen timpul transgresiunii triasice ei formau o insul\u0103. Liniile structurale generale, \u00een special sistemul de falii inverse cu direc\u021bii NV-SE ale Mun\u021bilor M\u0103cin se relflect\u0103 \u00een relieful acestuia nu numai prin orientarea culminor muntos-deluroase, ci \u0219i prin orientarea culmilor munots-deluroase, ci \u0219i prin direc\u021bia v\u0103ilor principale, cum sunt Luncavi\u021ba, Tai\u021ba, Lozova etc. Ace\u0219ti mun\u021bi, cu \u00een\u0103l\u021bime redus\u0103 \u0219i aspect de dealuri (a\u0219a cum arat\u0103 cele mai multe denumiri din cuprinsul lor), se impun \u00een peisajul geografic general prin numeroase v\u00e2rfuri ascu\u021bite \u0219i versan\u021bi abrup\u021bi, plini de grohoti\u0219uri (\u00een special sectoarele granitice).<\/p>\n

Cum se ajunge in Muntii Macin<\/h2>\n

Muntii Macin se afla in apropierea Brailei si a Galatiului, iar in zona se poate ajunge usor cu masina, distanta fiind relativ scurta de la oras la poalele celor mai vechi munti din Romania, aflati chiar peste Dunare.<\/p>\n

Inainte de a ajunge in Macin trebuie facuta o scurta oprire in Galati, de unde se poate lua bacul pentru a traversa Dunarea.<\/p>\n

Bac: Galati \u2013 Smardan<\/strong><\/p>\n