{"id":26626,"date":"2017-08-28T11:49:31","date_gmt":"2017-08-28T08:49:31","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=26626"},"modified":"2017-08-28T10:01:35","modified_gmt":"2017-08-28T07:01:35","slug":"castele-fabuloase-din-romaniapareta-i-castelul-corvinilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=26626","title":{"rendered":"Castele  fabuloase din Rom\u00e2nia(pareta I): CASTELUL CORVINILOR"},"content":{"rendered":"<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.turistintransilvania.com\/wp-content\/uploads\/2012\/07\/castelul-corvinilor-hunedoara.jpg?w=800\" alt=\"Imagini pentru CASTELUL CORVINILOR\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>Rom\u00e2nia nu se compar\u0103 cu Germania sau Sco\u0163ia \u00een ceea ce prive\u015fte num\u0103rul de castele, \u00eens\u0103 are &#8220;bijuteriile&#8221; ei \u00eenc\u0103rcate de pove\u015fti nespuse \u015fi mai pu\u0163in cunoscute publicului larg. \u00cen plus, castelele din Transilvania sunt printre cele mai frumoase din Europa, cu toate c\u0103 multe dintre ele se afla \u00een ruin\u0103, dup\u0103 ce au trecut prin perioada dur\u0103 a comunismului.<\/p>\n<p>Situat \u00een municipiul Hunedoara, \u00een col\u0163ul sud-vestic al Transilvaniei,<a href=\"http:\/\/www.romaniatv.net\/scandal-castelul-corvinilor-folosit-intr-o-reclama-la-o-agentie-de-pariuri-din-canada_162323.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"><strong>\u00a0Castelul Corvinilor<\/strong><\/a>, <strong>numit \u015fi Castelul Huniazilor<\/strong>, \u015fi-a p\u0103strat \u015fi ast\u0103zi \u00een picioare, dup\u0103 \u015fapte secole, turnurile bine \u00eenfipte \u00een istorie. Este unul dintre cele mai apreciate castele din Europa, iar culoarele \u00eei sunt strabatute la pas, anual, de peste 70.000 de turi\u015fti.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/media.rtv.net\/image\/201408\/w460\/castelul_corvinilor_57593700.jpg?resize=460%2C268\" alt=\"\" width=\"460\" height=\"268\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<h2>CASTRUL REGAL<\/h2>\n<p>SCURTA ISTORIE<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<p>Prima fortificatie de piatra de la Hunedoara, a fost datata de majoritatea cercetatorilor \u00eensecolul XIV (Gheorghe Anghel), desi exista specialisti care atribuie castrul regal primei jumatati a secolului XV (Elem\u00e9r M\u00e1lyusz, Adrian Andrei Rusu, Radu Lupescu). Aceasta prima fortificatie avea o forma elipsoidala, cu capetele de nord si sud ascutite, marcate de piatra de talie. Zidurile, cu grosimi de p\u00e2na la 2 m, au fost construite din blocuri de calcar dolomitic si piatra de r\u00e2u, direct pe st\u00e2nca nativa. Cercetarile anterioare primului razboi mondial au aratat faptul ca \u00een zona nordica au existat doua \u00eencaperi de forma triunghiulara, unul dintre acestea fiind probabil un turn donjon, cu analogii \u00een zona franceza si germana a secolelor XIII-XIV.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element  vc_custom_1464698771467\">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<h2>CASTELUL DIN SECOLUL XV<\/h2>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<p>Ioan de Hunedoara initiaza, dupa 1440, constructii de mare amploare viz\u00e2nd transformarea cetatii \u00eentr-un castel, prima etapa cuprinz\u00e2nd ridicarea a doua curtine \u00een jurul vechii cetati, construite din blocuri de calcar dolomitic, prevazute cu creneluri la partea superioara. Aceste ziduri de curtina erau flancate de turnuri circulare si rectangulare, primele constituind o noutate pentru arhitectura militara a Transilvaniei secolului XV. Turnurile circulare (Turnul Capistrano, Turnul Pustiu, Turnul Tobosarilor), cu exceptia turnului pictat (Turnul Buzdugan), erau prevazute cu un parter din zidarie plina, urmat de doua niveluri, cele de la partea inferioara fiind utilizate ca si camere pentru puscasi iar cele de la partea superioara ca si zone de locuit si\/sau zone de aparare. De notat faptul ca turnul Capistrano cuprinde singurul semineu gotic (restaurat) din monumentul hunedorean. Turnul pictat (Turnul Buzdugan) are un singur nivel de aparare si este pictat \u00een fresca la exterior cu motive geometrice si guri de tragere, cu corespondente tipologice \u00een spatiul german.<\/p>\n<p>Turnurile rectangulare plasate \u00een zonele de nord-vest, respectiv sud-est ale castelului (turnul vechi de poarta, turnul nou de poarta) erau prevazute cu intrari carosabile si niveluri de aparare, g\u00e2ndite at\u00e2t pentru arme cu coarda c\u00e2t si pentru arme de foc. Intrarile propriu-zise \u00een castel se faceau prin intermediul unor poduri, sustinute de piloni de piatra, ultimele tronsoane ale podurilor fiind mobile.<\/p>\n<p>Un punct de interes \u00een castel \u00eel reprezinta f\u00e2nt\u00e2na, sapata \u00een spatiul dintre curtina veche si cea noua.<\/p>\n<p>Se admite, \u00een general, faptul ca prima etapa de constructie a castelului se \u00eencheie \u00eenainte de 1446, moment la care Ioan de Hunedoara devenit guvernatorul regatului Ungariei, modifica planurile de edificare ale castelului, \u00een sensul cresterii ponderii constructiilor civile.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"vc_empty_space\"><\/div>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"wp-image-4449 aligncenter\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/castelulcorvinilor.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/Castelul_Hunedoarei_-_Josephinische_Landesaufnahme_1769-73.png?resize=631%2C385\" alt=\"Castelul_Hunedoarei_-_Josephinische_Landesaufnahme_1769-73\" width=\"631\" height=\"385\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"vc_empty_space\"><\/div>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<p>Una dintre cele mai interesante constructii datate \u00een aceasta perioada o reprezinta capela, plasata pe latura estica a castelului. Nava de forma dreptunghiulara, este precedata de un pronaos, deasupra caruia este sprijinita pe st\u00e2lpi hexagonali o galerie cu tribuna. Particularitatile constructive ale altarului, regasite la alte constructii ecleziastice din zona sunt legate de arhitectura gotica locala.<\/p>\n<p>Palatul propriu-zis, amplasat pe latura vestica, este compus din Sala Cavalerilor, Sala Dietei si scara spirala si reprezinta un exemplu unic \u00een spatiul transilvanean de arhitectura civila de un rafinament ridicat. Ambele sali au un plan dreptunghiular, fiind divizate \u00een doua nave cu cinci piloni octogonali din marmura, cu nervuri \u00een cruce si console ornamentate, cu chei de bolta \u00een stil gotic, faza t\u00e2rzie. Functionalitatea acestor sali ne este sugerata de corespondentele tipologice din mediul teuton, respectiv de sala de mese la ocazii festive pentru Sala Cavalerilor si de sala de festivitati pentru Sala Dietei. O nota distincta este data de amplasarea pe partea vestica a salii Dietei a unei galerii cu burdufuri, sprijinita pe console, element unicat pentru arhitectutura civila transilvaneana, cua analogii \u00een spatiul german.<\/p>\n<p>O alta constructie unica de factura militara este reprezentata de galeria si turnul Nje Boisia (Nu te teme), denumire impusa probabil sub influenta mercenarilor s\u00e2rbi, aflati \u00een garnizoana castelului. Turnul propriu-zis, alcatuit din 5 niveluri de aparare, este prevazut cu deschideri pentru arme de foc. Legatura cu castelul este asigurata prin intermediul unei galerii suspendate, lunga de peste 33 m, galerie ce se sprijina pe st\u00e2lpi masivi, din calcar dolomitic.<\/p>\n<p>A doua faza de constructie \u00eenceteaza o data cu moartea lui Ioan de Hunedoara si cu \u00eenceperea luptelor pentru ocuparea tronului regatului maghiar. Probabil ca, dupa 1458, se initiaza lucrari, \u00een zona nordica a castelului, rezult\u00e2nd asa numita aripa Matia, compusa din logii, pictura cu subiect laic existenta aici fiind un unicat. Se admite, \u00een general, faptul ca finalizarea lucrarilor la castel \u00eenceteaza \u00een jurul anului 1480, monumentul fiind comparabil cu castelele din vestul Europei, prin amploare si fast.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element  vc_custom_1464698788972\">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<h2>CASTELUL \u00ceN SECOLUL XVI<\/h2>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<p>De aceasta perioada se leaga putine constructii civile, identificate \u00een zona turnului vechi de poarta cu ocazia ultimelor lucrari de restaurare.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element  vc_custom_1464698796003\">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<h2>CASTELUL \u00ceN SECOLUL XVII<\/h2>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<p>\u00cen secolul XVII, principele Gabriel Bethlen, modifica \u00een spiritul vremii, parti din castel, modificari dictate at\u00e2t de necesitati civile c\u00e2t si militare. Se construieste pe latura estica, peste fundatii mai vechi, un corp de cladire, denumit Palatul mare dinspre oras, compus din doua niveluri, respectiv camere de locuit si o sufragerie. Tot \u00een plan civil, Sala Dietei este reamenajata, prin demontarea \u00eentregii arhitecturi gotice de piatra, si compartimentarea ei, rezult\u00e2nd \u00eencaperi cu functionalitati diverse. De mentionat este faptul ca la primul nivel, rezultat \u00een urma acestei interventii, se pastreaza urmele unei picturi \u00een fresca, ce prezinta nobili si reprezentari de fortificatii ale vremii. Si aspectul interior al capelei a fost modificat substantial \u00een vremea lui Gabriel Bethlen. Astfel, sunt \u00eenlaturate boltile gotice, ferestrele sunt trasformate \u00eentr-unele rectangulare prin \u00eengroparea partii lor superioare \u00een molozul de egalizare din pod; de asemenea este deschis un pasaj de legatura \u00eentre aripa Bethlen si aripa Matia. Lucrarile de factura militara sunt reprezentate de construirea Turnului Alb si a Terasei de Artilerie. Turnul mentionat este de forma semicirculara, prevazut cu 3 niveluri de aparare, sprijinite pe b\u00e2rne de lemn si deschideri pentru arme de foc. Terasa de artilerie functiona ca o platforma deschisa pregatita pentru arme grele de foc.<\/p>\n<p>Tot \u00een secolul al XVII-lea se construieste curtea exterioara (curtea husarilor), spatiu care adapostea locuintele administatorului, ale functionarilor, casa ogarilor si depozitele pentru hrana si f\u00e2nat.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element  vc_custom_1464698802658\">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<h2>CASTELUL \u00ceN SECOLUL XIX<\/h2>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<p>Acest moment coicide cu derularea celor mai importante lucrari de restaurare \u00een castel \u00een paralel cu constructia fatedei palatului mare dinspre oras si a acoperisurilor actuale, acoperite cu tigla glazurata, mult mai \u00eenalte decat cele originale. Terasei de artilerie i se adauga un sir de creneluri si un turnulet de supraveghere, cu scopul cresterii gradului de atractivitate a monumentului. Tot acum o serie de elemente decorative din piatra sunt \u00eenlaturate si \u00eenlocuite cu piese noi, dupa regulile specifice acestei perioade istorice.<\/p>\n<div class=\"eltdf-content\">\n<div class=\"eltdf-content-inner\">\n<div class=\"eltdf-container\">\n<div class=\"eltdf-container-inner clearfix\">\n<div class=\"eltdf-page-sidebar eltdf-two-columns-75-25 clearfix\">\n<div class=\"eltdf-column1 eltdf-content-left-from-sidebar\">\n<div class=\"eltdf-column-inner\">\n<div class=\"vc_row wpb_row vc_row-fluid eltdf-section eltdf-content-aligment-left\" data-eltdf-parallax-speed=\"1\">\n<div class=\"clearfix eltdf-full-section-inner\">\n<div class=\"wpb_column vc_column_container vc_col-sm-12\">\n<div class=\"vc_column-inner \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<h2>LEGENDA CORBULUI<\/h2>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<p>Pe blazonul familiei Corvinilor este inscrptionat un corb care tine \u00een cioc un inel de aur. Atribuirea acestui simbol al familiei are o legenda. Se spune c\u00e3 Ioan de Hunedoara era fiu nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasa femeie din Tara Hategului, pe nume Elisabeta.<\/p>\n<p>Pentru a o feri de necinste, regele \u00eei da de sot pe unul din vitejii sai, Voicu, daruindu-i totodat\u00e3 si un inel ca si dar pentru copilul nenascut, cu scopul de a fi recunoscut atunci c\u00e2nd va creste si va merge la curtea regala. In timpul unei calatorii facuta de familia lui Voicu, poposind pentru a pranzi, inelul este uitat pe o margine a stergarului pe care erau puse merindele. Un corb, atras de stralucirea inelului \u00eel fura \u00eencerc\u00e2nd sa plece cu el. Copilul Ioan de Hunedoara ia un arc si sageteaz\u00e3 corbul, recuperand astfel inelul. Atunci cand creste si ajunge la curtea regala, povesteste aceast\u00e3 patanie, iar regele, impresionat de aceasta istorie, decide ca simbolul familiei hunedorenilor s\u00e3 fie corbul cu inel de aur \u00een cioc.<\/p>\n<p>De altfel, si numele familiei provine din latinescul \u201eCorvus\u201d, care inseamna \u201eCorb\u201d, o pasare care simboliza cu totul altceva \u00een evul mediu, si anume \u00eentelepciunea si longevitatea.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"vc_empty_space\"><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"vc_row wpb_row vc_row-fluid eltdf-section eltdf-content-aligment-left\" data-eltdf-parallax-speed=\"1\">\n<div class=\"clearfix eltdf-full-section-inner\">\n<div class=\"wpb_column vc_column_container vc_col-sm-2\"><\/div>\n<div class=\"wpb_column vc_column_container vc_col-sm-8\">\n<div class=\"vc_column-inner \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<div class=\"fluidvids\"><iframe loading=\"lazy\" class=\"fluidvids-item\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/x51L8ZvDyBw\" width=\"550\" height=\"315\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\" data-fluidvids=\"loaded\" data-mce-fragment=\"1\"><\/iframe><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"vc_empty_space\"><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"wpb_column vc_column_container vc_col-sm-2\"><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"vc_row wpb_row vc_row-fluid eltdf-section eltdf-content-aligment-left\" data-eltdf-parallax-speed=\"1\">\n<div class=\"clearfix eltdf-full-section-inner\">\n<div class=\"wpb_column vc_column_container vc_col-sm-12\">\n<div class=\"vc_column-inner \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element  vc_custom_1464699003674\">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<h2>LEGENDA FANTANII<\/h2>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<p>Se povesteste despre aceasta fantana ca a fost sapata de catre trei prizonieri turci pe care Ioan de Hunedoara \u00een tinea \u00een castel. Ioan le promite celor trei ca ii va elibera daca vor sapa o fantana cu apa buna. Prizonierii, animati de speranta eliberarii, sapa in stanca timp de 15 ani si la 28 de metri adancime reusesc sa gaseasca pretioasa apa.<\/p>\n<p>Numai ca intre timp Ioan murise iar sotia sa, Elisabeta Szilagyi, a decis s\u00e3 nu respecte cuvantul dat de sotul s\u00e3u si nu ii elibereaza pe cei trei turci, hotarand sa fie ucisi. Prizonierii, ca ultima dorinta, cer permisiunea sa scrie pe cheile fantanii o inscriptie: \u201eApa ai, inima nu\u201d, ca un repros pentru promisiune facuta si nerespectata.<\/p>\n<p>De fapt, inscriptia descifrata de Mihail Guboglu gl\u00e3suieste astfel: \u201eCel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri \u00een cetatea de langa biserica\u201d. Caracterele vechi arabe continute de inscriptie o dateaza la mijlocul secolului al XV-lea. Pozitia actuala a inscriptiei este pe unul dintre contrafortii capelei.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"vc_row wpb_row vc_row-fluid eltdf-section eltdf-content-aligment-left\" data-eltdf-parallax-speed=\"1\">\n<div class=\"clearfix eltdf-full-section-inner\">\n<div class=\"wpb_column vc_column_container vc_col-sm-2\"><\/div>\n<div class=\"wpb_column vc_column_container vc_col-sm-8\">\n<div class=\"vc_column-inner \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<div class=\"vc_empty_space\"><\/div>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<div class=\"fluidvids\"><iframe loading=\"lazy\" class=\"fluidvids-item\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/d-UpSq9NYBA\" width=\"460\" height=\"315\" frameborder=\"0\" allowfullscreen=\"allowfullscreen\" data-fluidvids=\"loaded\" data-mce-fragment=\"1\"><\/iframe><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"vc_empty_space\"><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"wpb_column vc_column_container vc_col-sm-2\"><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"vc_row wpb_row vc_row-fluid eltdf-section eltdf-content-aligment-left\" data-eltdf-parallax-speed=\"1\">\n<div class=\"clearfix eltdf-full-section-inner\">\n<div class=\"wpb_column vc_column_container vc_col-sm-12\">\n<div class=\"vc_column-inner \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element  vc_custom_1464699016129\">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<h2>LEGENDA CONSTRUIRII CETATII DIN HUNEDOARA<\/h2>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"wpb_text_column wpb_content_element \">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<p>Din istoria vicariatului greco-catolic al Hategului, dr. I. Radu, p. 9-10.<\/p>\n<p>Spun ca zane trei deodat<br \/>\nTrei cetati au ridicat<br \/>\nUna-n Hunead, cealalta<br \/>\nLa Gradiste-n deal inalt<br \/>\nAlta Orlea p-un deal mare,<br \/>\nPe sub care Streiul trece<br \/>\nCu suvaitur\u00e3 tare,<br \/>\nCu pastravi si apa rece.<br \/>\nC\u00e2nd odata se-ntalnira,<br \/>\nDe cetati s-au \u00eentrebat,<br \/>\nCeste dou\u00e3 sus sarira<br \/>\nSi superb au cuvantat:<br \/>\nNostrele cetati pe mane<br \/>\nOri ajute ori n-ajute<br \/>\nDomnul, gata le vom pune,<br \/>\nHinedoara spune iute:<br \/>\nSi eu pest-o saptamana<br \/>\nDe-mi ajuta Dumnezeu,<br \/>\nSi-mi va fi cu indemana<br \/>\nVoi fini tot lucrul meu.<br \/>\nIaca dar c-a ei cetate<br \/>\nBuna fu si azi se vede<br \/>\nDar cazut-au celelalte<br \/>\nStand zidiri cu iarba verde.<br \/>\nDoua zane intr-acea ora<br \/>\nFier cumplit aridicara<br \/>\nIute dupa Hinedoara<br \/>\n\u00cenvartind il aruncara<br \/>\nCare catre munti fugise<br \/>\nDe mania celor doua<br \/>\nSi la tara mai sosise.<br \/>\nFierul muntele \u00een doua<br \/>\nL-au lovit si l-au taiat,<br \/>\nD-ice muntele si noua<br \/>\nSe numeste RETEZAT.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"eltdf-column2\"><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<footer><\/footer>\n<\/div>\n<\/div>\n<p>Sursa:castelulcorvinilor.ro<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rom\u00e2nia nu se compar\u0103 cu Germania sau Sco\u0163ia \u00een ceea ce prive\u015fte num\u0103rul de castele, \u00eens\u0103 are &#8220;bijuteriile&#8221; ei \u00eenc\u0103rcate<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-26626","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-6Vs","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/26626","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=26626"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/26626\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26627,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/26626\/revisions\/26627"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=26626"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=26626"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=26626"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}