{"id":26671,"date":"2017-08-29T14:36:41","date_gmt":"2017-08-29T11:36:41","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=26671"},"modified":"2017-08-29T13:45:44","modified_gmt":"2017-08-29T10:45:44","slug":"pestera-dambovicioara-si-cheile-dambovicioareimonumente-ale-naturii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=26671","title":{"rendered":"Pe\u0219tera D\u00e2mbovicioara \u015fi Cheile D\u00e2mbovicioarei,monumente ale naturii"},"content":{"rendered":"<p class=\"intro\">\n<div class=\"image-wrapper medium-image mb25\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.agerpres.ro\/agerpres\/imageResize?path=%2Fmedia%2Fimages%2F2017-08%2F08291134335717017.jpg&amp;size=6\" \/><\/div>\n<p><span style=\"color: #ff0000;\"><i>\u00a0Pe\u0219tera D\u00e2mbovicioara este situat\u0103 pe st\u00e2nga V\u0103ii D\u00e2mbovicioara, \u00een Cheile Mici, la 1 km nord de satul D\u00e2mbovicioara, jude\u021bul Arge\u0219, fiind una dintre pe\u0219terile cele mai cunoscute din \u021bara noastr\u0103, noteaz\u0103 volumul &#8220;Pe\u0219teri din Rom\u00e2nia&#8221; (Ed. \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, 1976).<\/i><\/span><\/p>\n<ul>\n<li>Un prim plan al pe\u0219terii a fost \u00eentocmit de T. Constantinescu \u00een 1973, fiind efectuate numeroase cercet\u0103ri biospeologice, paleozoologice \u0219i de speologie fizic\u0103. Totodat\u0103, au existat numeroase \u00eencerc\u0103ri de a g\u0103si o alt\u0103 comunicare cu exteriorul, \u00eentreprinse de grupul de speologi amatori din Bra\u0219ov (Fr. Thomas \u0219i W. Gutt), scrie acela\u0219i volum.<br \/>\n<img decoding=\"async\" class=\"alignleft\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/www.agerpres.ro\/media\/images\/2017-08\/08291135335806611.jpg?w=800&#038;ssl=1\" align=\"right\" border=\"0\" data-recalc-dims=\"1\" \/><br \/>\n<i><\/i><\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><i>\u00a0<\/i><\/p>\n<p>S\u0103pat\u0103 \u00een calcare jurasice de cel mai important afluent al r\u00e2ului D\u00e2mbovi\u021ba \u2014 D\u00e2mbovicioara, care izvor\u0103\u0219te din versantul sudic al V\u00e2rfului Omu (cu altitudinea de 2.230 metri) \u0219i str\u0103bate culoarul Ruc\u0103r-Bran pe direc\u021bia nord-sud, potrivit\u00a0<a href=\"http:\/\/www.pestera-dambovicioara.ro\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">www.pestera-dambovicioara.ro<\/a>, pe\u0219tera este format\u0103 dintr-o galerie lung\u0103 de 555 metri (din care 245 de metri sunt accesibili publicului). Ca aspect, ea se reduce practic la o galerie fosil\u0103 u\u0219or ascendent\u0103, orientat\u0103 sud-vest, nord-est. Este o pe\u0219ter\u0103 slab concre\u021bionat\u0103.<\/p>\n<p>Pe\u0219tera are o l\u0103\u021bime ce variaz\u0103 \u00eentre 3 \u0219i 4 metri, precum \u0219i o \u00een\u0103l\u021bime ce are valori cuprinse \u00eentre 4 \u0219i 5 metri, fiind slab ramificat\u0103. Galeria, dup\u0103 150 de metri de la intrarea \u00een pe\u0219ter\u0103, \u00eencepe s\u0103 se \u00eengusteze considerabil.<br \/>\n<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.agerpres.ro\/media\/images\/2017-08\/08291136335866642.jpg?w=800&#038;ssl=1\" align=\"left\" border=\"0\" data-recalc-dims=\"1\" \/><br \/>\n<i><\/i><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><span style=\"color: #ff0000;\"><i>\u00a0<\/i><\/span><br \/>\n<span style=\"color: #ff0000;\"><i><br \/>\n<\/i><\/span><br \/>\n\u00cen pe\u0219ter\u0103 exist\u0103 un curent de aer care circul\u0103 din profunzime spre deschidere, pe\u0219tera fiind legat\u0103 de exterior printr-un horn \u00eenalt de 10 m. Este o pe\u0219ter\u0103 cald\u0103 (10-12 grade Celsius), cu o umiditate moderat\u0103, potrivit volumului &#8220;Pe\u0219teri din Rom\u00e2nia&#8221; (Ed. \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, 1976).<\/p>\n<p>Existen\u021ba acestei pe\u0219teri a fost semnalat\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al XVIII-lea, fiind folosit\u0103 de localnici drept ascunz\u0103toare \u00eempotriva invadatorilor.<\/p>\n<p>Fauna caracteristic\u0103 formelor carstice este, aici, relativ s\u0103rac\u0103. Nu au fost semnalate specii cavernicole.<br \/>\n<img decoding=\"async\" class=\"alignleft\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.agerpres.ro\/media\/images\/2017-08\/08291137335902736.jpg?w=800&#038;ssl=1\" align=\"right\" border=\"0\" data-recalc-dims=\"1\" \/><br \/>\n<i><\/i><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Pentru a ajunge \u00een zon\u0103, turi\u0219tii pot merge cu trenul p\u00e2n\u0103 \u00een C\u00e2mpulung \u0219i \u00ee\u0219i pot continua, apoi, c\u0103l\u0103toria cu autoturismul, sau direct cu autoturismul pe ruta Bucure\u0219ti-Pite\u0219ti-C\u00e2mpulung. Distan\u021bele fa\u021b\u0103 de principalele ora\u0219e sunt: 5 km de Ruc\u0103r, 25 km fa\u021b\u0103 de C\u00e2mpulung, 177 km fa\u021b\u0103 de Bucure\u0219ti.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/www.agerpres.ro\/media\/images\/2017-08\/08291137335947923.jpg?w=800&#038;ssl=1\" align=\"left\" border=\"0\" data-recalc-dims=\"1\" \/><br \/>\n<i><\/i><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><span style=\"color: #ff0000;\"><i>Cheile D\u00e2mbovicioarei, un adev\u0103rat canion, cu pere\u021bi abrup\u021bi, de p\u00e2n\u0103 la 200 de metri, de-a lungul p\u00e2r\u00e2ului D\u00e2mbovicioara<\/i><\/span><\/p>\n<p>\u00cen aceast\u0103 regiune, apele r\u00e2ului D\u00e2mbovi\u021ba \u0219i ale afluen\u021bilor s\u0103i au format, \u00een cursul lor, v\u0103i ad\u00e2nci \u0219i \u00eenguste, fapt ce a dus la apari\u021bia unor peisaje deosebite, care \u00eensumeaz\u0103 cel mai mare complex de chei din \u021bar\u0103, \u00een num\u0103r de peste 20, cu o lungime total\u0103 ce dep\u0103\u0219e\u0219te 30 km. Printre acestea, cele mai cunoscute sunt Cheile D\u00e2mbovicioarei, Cheile Ghimbavului, Cheile Brusturetului. Tot aici se reg\u0103sesc peste 50 de pe\u0219teri, \u00eentre care \u0219i Pe\u0219tera D\u00e2mbovicioara, avene, arcade sau ape curg\u0103toare cu parcursuri subterane. Cheile D\u00e2mbovicioarei sunt impresionante, fiind un adev\u0103rat canion, cu pere\u021bi abrup\u021bi, cu \u00een\u0103l\u021bimi de p\u00e2n\u0103 la 200 de metri, \u00eentins pe mai mul\u021bi kilometri, de-a lungul p\u00e2r\u00e2ului D\u00e2mbovicioara.<\/p>\n<p>Sursa:agerpres.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0Pe\u0219tera D\u00e2mbovicioara este situat\u0103 pe st\u00e2nga V\u0103ii D\u00e2mbovicioara, \u00een Cheile Mici, la 1 km nord de satul D\u00e2mbovicioara, jude\u021bul Arge\u0219,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-26671","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-6Wb","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/26671","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=26671"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/26671\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26674,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/26671\/revisions\/26674"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=26671"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=26671"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=26671"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}