![\"Apele](\"https:\/\/i0.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2017\/08\/29\/59a536f25ab6550cb86dff26\/646x404.jpg?w=800\")
<\/p>\n<\/p>\n
Izvoarele cu ap\u0103 sulfuroas\u0103 a fost considerate de militarii germani, \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, drept o \u201emin\u0103 de aur\u201c. Din 20 de izvoare, azi mai sunt \u015fapte.<\/p>\n
\u00cen urm\u0103 cu 135 de ani, \u00een localitatea Vizantea M\u0103n\u0103stireasc\u0103, din jude\u0163ul Vrancea, a fost fondat\u0103 prima sta\u0163iune balneoclimateric\u0103, \u00een care anual mii de oameni veneau s\u0103 se trateze. Aici existau ni\u015fte izvoare cu valoare terapeutic\u0103 ridicat\u0103, care rivalizau cu sta\u0163iuni celebre din lume.<\/p>\n
Istoria acestor izvoare de ap\u0103 a ie\u015fit la iveal\u0103 \u00een anul 1869, dup\u0103 ce mult\u0103 vreme localnicii le-au considerat scurgeri de la pu\u0163urile de p\u0103cur\u0103 aflate \u00een acea zon\u0103.<\/p>\n
Profesorul localnic Victor Herchea, care a scris monografia acestor locuri, a consemnat \u00een lucr\u0103rile sale despre acest lucru.<\/p>\n
\u201e\u00cen anul 1888, medicul ora\u015fului \u015fi Spitalului Panciu, Rafail Rosin, face pentru prima dat\u0103 studiul terapeutic al acestor ape, \u00een vederea sus\u0163inerii tezei de doctorat la Facultatea de Medicin\u0103 din Bucure\u015fti. \u00cen lunile iunie \u015fi iulie locuie\u015fte la Vizantea f\u0103c\u00e2nd observa\u0163ii pe bolnavi. El descoper\u0103 mai multe izvoare lu\u00e2nd probe de la 25 dintre ele, c\u00e2te 2 sticle de un litru pe care le trimite Laboratorului Chimic Central Bucure\u015fti. Dup\u0103 un an de a\u015ftept\u0103ri, neprimind nici un r\u0103spuns, medicul din Panciu renun\u0163\u0103 la teza de doctorat, dar continu\u0103 observa\u0163iile medicale \u015fi \u00eendrum\u0103 pe bolnavii de scrofuloz\u0103, reumatism, sifilis, s\u0103 fac\u0103 b\u0103i la Vizantea\u201d, scrie profesorul Herchea.<\/p>\n
Medicul era convins de valoarea acestor ape sulfuroase, dup\u0103 ce cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103 un tinichigiu din Panciu, care avea reumatism cronic \u015fi pentru care s-a \u00eencercat vindecarea sa la medici din Bucure\u015fti, f\u0103r\u0103 succes, s-a \u00eens\u0103n\u0103to\u015fit complet doar dup\u0103 c\u00e2teva b\u0103i cu apa de la izvoarele de aici.<\/p>\n
Vestea vindec\u0103rii sale s-a \u00eempr\u0103\u015ftiat rapid \u015fi \u00een anul urm\u0103tor, mai mul\u0163i bolnavi din acest ora\u015f s-au vindecat de reumatism cu ajutorul b\u0103ilor f\u0103cute la Vizantea.<\/p>\n
Vizantea a fost declarat\u0103 sta\u0163iune \u00een anul 1886. Pe atunci comuna avea doar 327 de case \u015fi pu\u0163in peste 1.300 de locuitori. Erau deschise \u00een schimb \u015fase c\u00e2rciumi. Autorit\u0103\u0163ile vremii au dorit s\u0103 dezvolte sta\u0163iunea, prin construirea de stabilimente, dar \u015fi prin construirea unui drum, \u00eentruc\u00e2t localitatea era izolat\u0103, dar lipsa fondurilor a \u00eempiedicat realizarea acestui deziderat.<\/p>\n
De altfel, Ministerul Domeniilor a fost informat despre efectul acestor ape \u00een 1891 \u015fi 1892 \u015fi s-au \u00eentreprins demersuri pentru a i se acorda o aten\u0163ie mai mare sta\u0163iunii \u00een care oamenii erau vindeca\u0163i de reumatism, scrufuloz\u0103, pelagr\u0103 \u015fi chiar sifilis. Foarte mul\u0163i oameni voiau s\u0103 vin\u0103 s\u0103 se trateze aici, dar \u00een lipsa locurilor de cazare renun\u0163au la acest g\u00e2nd.<\/p>\n
\u201eDic\u0163ionarul geografic al jude\u0163ului Putna\u201d consemna c\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul sec. al XIX-lea existau la Vizantea \u201ecinci barace mai mari, care fac fiecare pe zi c\u00e2te 20 de b\u0103i\u201d. Cu b\u0103ile care se mai f\u0103ceau la diver\u015fi cet\u0103\u0163eni, num\u0103rul acestora ajungea la 130 de b\u0103i calde pe zi.<\/p>\n
4000 de turi\u015fti-pacien\u0163i \u00een doi ani<\/p>\n
C\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu a fost adus\u0103 la Vizantea o ambulan\u0163\u0103 militar\u0103 rural\u0103 care transporta la spital bolnavi pentru a fi vindeca\u0163i. \u00cen numai dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00een acele locuri, medicii au consultat 1.000 de persoane, c\u00e2t tot satul la un loc, iar jum\u0103tate din bolnavii trata\u0163i s-au vindecat \u00een urma b\u0103ilor cu apele minerale.<\/p>\n
Din analiza de laborator f\u0103cut\u0103 de un renumit farmacist al timpului cu privire la apele minerale de la Vizantea, care a cuprins doar \u015fase din cele 20 de izvoare cunoscute la acea dat\u0103, a reie\u015fit c\u0103 apele sunt foarte clorurate, iodurate (izvorul nr. 1), sulfuroase, slab clorurate, calcice (izvoarele 2, 3, 4), sulfuroase, alcaline, foarte concentrate \u015fi foarte clorurate (izvoarele 5, 6). \u00ce<\/p>\n
\u00cen documentele de arhiv\u0103 se consemneaz\u0103 c\u0103 \u00eentre anii 1888-1889 la Vizantea au venit 3.984 de vizitatori din Bucure\u015fti, Ploie\u015fti, Pite\u015fti, Craiova, T\u00e2rgu Jiu, Ia\u015fi, Bac\u0103u, Buz\u0103u, Gala\u0163i, Slatina, Tecuci, Rm. S\u0103rat. \u201c\u00cen primii ani ai sec. XX au loc \u015fi unele mici \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri care erau indispensabile unei sta\u0163iuni. Astfel \u00een anul 1902, \u00eentre 10 iulie-31 august a func\u0163ionat o sec\u0163ie de spital cu personal compus din medic, infirmier, sp\u0103l\u0103toreas\u0103 \u015fi un \u00eengrijitor. \u00cen 1903 au mai fost aduse de la Spitalul rural Vidra \u00eenc\u0103 10 paturi. \u00cen acela\u015fi an se d\u0103 \u00een folosin\u0163\u0103 peste R\u0103chita\u015fu o \u015fosea ce leag\u0103 Vizantea de Soveja, se instaleaz\u0103 re\u0163eaua telefonic\u0103 \u015fi se amenajeaz\u0103 un parc cu chio\u015fc pentru muzica b\u0103ilor, chiar \u00een centrul satului Vizantea-M\u00e2n\u0103stireasc\u0103.<\/p>\n
\u00cen anul 1904 s-au construit 4 cabine din sc\u00e2nduri pentru du\u015furi (b\u0103rba\u0163i) \u015fi 4 cabine pentru femei. Se deta\u015feaz\u0103 din Foc\u015fani \u015fi Odobe\u015fti un ofi\u0163er \u015fi c\u00e2\u0163iva jandarmi pentru men\u0163inerea ordinii \u00een sta\u0163iune”, mai consemneaz\u0103 profesorul Herchea.<\/p>\n
Practic, sta\u0163iunea era considerat\u0103 printre cele mai importante din \u0163ar\u0103 \u015fi a continuat s\u0103 fie a\u015fa \u015fi \u00een timpul ocupa\u0163iei germane din Primul R\u0103zboi Mondial, solda\u0163ii nem\u0163i g\u0103sind aceste izvoare drept o “min\u0103 de aur”.<\/p>\n
\u00cenfiin\u0163area Oficiului Na\u0163ional de Turism printr-o lege din 29 februarie 1936 face ca \u015fi Vizantea s\u0103 aib\u0103 noi forme de administrare, prin crearea oficiilor jude\u0163ene de cur\u0103 \u015fi turism. S-au f\u0103cut proiecte mari pentru sta\u0163iune, care au r\u0103mas \u00eens\u0103 la stadiul de simple h\u00e2rtii \u00eentruc\u00e2t din cauz\u0103 c\u0103 r\u0103zboiul b\u0103tea la u\u015f\u0103 nu s-au g\u0103sit bani pentru construirea unui nou bazin pentru captarea apelor minerale \u015fi ridicarea unui hotel cu cazino, precum \u015fi alte investi\u0163ii.<\/p>\n
Doar o amintire frumoas\u0103<\/p>\n
Oameni care au continuat s\u0103 se vin\u0103 s\u0103 se vindece la Vizantea au existat \u015fi \u00een perioada comunismului, \u00eens\u0103 num\u0103rul lor era foarte mic. Ast\u0103zi, doar c\u00e2\u0163iva localnici mai folosesc apele minerale s\u0103-\u015fi trateze singuri bolile, dar nici un turist nu mai vine aici \u00een acest scop.<\/p>\n
Prim\u0103ria comunei Vizantea-Livezi are un proiect pentru construirea unui complex balnear, cu 120 de locuri, unde s\u0103 fie aduse prin captare celebrele ape de la cele \u015fapte izvoare sulfuroase.<\/p>\n
Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Izvoarele cu ap\u0103 sulfuroas\u0103 a fost considerate de militarii germani, \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, drept o \u201emin\u0103 de aur\u201c. Din<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[80],"tags":[],"class_list":["post-26693","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-sanatate"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-6Wx","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/26693","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=26693"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/26693\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26694,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/26693\/revisions\/26694"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=26693"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=26693"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=26693"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}