{"id":26966,"date":"2017-09-20T12:24:36","date_gmt":"2017-09-20T09:24:36","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=26966"},"modified":"2017-09-20T13:22:25","modified_gmt":"2017-09-20T10:22:25","slug":"periplu-religios-manastirea-hadambu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=26966","title":{"rendered":"Periplu religios: M\u0103n\u0103stirea Had\u00e2mbu-Ia\u015fi"},"content":{"rendered":"

\"Imagini<\/p>\n

Dup\u0103 o istorie zbuciumat\u0103 \u015fi insuficient elucidat\u0103 \u00een toate detaliile \u015fi sinuozit\u0103\u0163ile sale, adeseori cu aspecte contradictorii, se poate afirma c\u0103 m\u0103n\u0103stirea cunoscut\u0103 \u00eendeob\u015fte sub denumirea tradi\u0163ional\u0103 de Schitul din Dealul Mare sau sub cea actual\u0103, mai simpl\u0103, dar \u015fi mai cuprinz\u0103toare de M\u0103n\u0103stirea Had\u00e2mbu a trecut \u00een ultimii 10-15 ani printr-un v\u0103dit reviriment, printr-o perioad\u0103 f\u0103r\u0103 precedent de rena\u015ftere din propriile sale vestigii.\"f1\"<\/p>\n

Ceea ce se \u015ftie sigur, at\u00e2t din pisania ctitoriei, c\u00e2t \u015fi din unele documente domne\u015fti, este faptul c\u0103, \u00een anul 1659, voievodul Gheorghe Ghica i-a d\u0103ruit lui lani Had\u00e2mbu, fost chelar, un loc \u201e\u00een p\u0103durea la\u015filor, la Dealul Mare”, pentru a construi acolo o biseric\u0103 si c\u0103 aceast\u0103 biseric\u0103 avea hramul de ziua \u201eNa\u015fterii Precistei \u015fi N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu”, adic\u0103 la 8 septembrie. Este limpede c\u0103 noua a\u015fezare monahal\u0103, care a luat cu vremea propor\u0163iile unei m\u0103n\u0103stiri, s-a numit apoi \u201eHad\u00e2mbu”, dup\u0103 numele ctitorului ei.<\/p>\n

A r\u0103mas p\u00e2n\u0103 acum neelucidat\u0103 afirma\u0163ia din pisania l\u0103ca\u015fului, potrivit c\u0103reia \u201edumnealui lani Had\u00e2mbu a \u00eennoit \u015fi a f\u0103cut aceast\u0103 biseric\u0103 \u00een anul 1659″, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, dac\u0103 atunci a \u00eennoit-o numai, pe locul respectiv se afla deja o biseric\u0103 mai veche, construit\u0103 probabil din lemn \u015fi pe care noul ctitor a ref\u0103cut-o, construind-o din piatr\u0103. Ipoteza este cu at\u00e2t mai plauzibil\u0103, cu c\u00e2t o veche tradi\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 spune – \u015fi numeroase documente o confirm\u0103 – c\u0103, de regul\u0103, o nou\u0103 biseric\u0103 se construie\u015fte pe locul uneia mai vechi sau undeva prin apropiere. In sprijinul acestei ipoteze vine \u015fi faptul c\u0103, \u00eentr-un document din 1658, deci anterior celui din 1659, este men\u0163ionat\u0103 o m\u0103n\u0103stire din Dealul Mare, cu hramul \u00een ziua Sf\u00e2ntului Nicolae, adic\u0103 la 6 decembrie. Documentul se refer\u0103 la o danie pe care aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire o prime\u015fte \u00een ziua de 4 august 1658. Se ridic\u0103 \u00een acest caz problema dac\u0103 biserica M\u0103n\u0103stirii din Dealul Mare, cu hramul Sf\u00e2ntului Nicolae, pomenit\u0103 \u00een documentul din 4 august 1658, este totuna cu biserica pe care a \u00eennoit-o \u201edumnealui lani Had\u00e2mbu” \u00een 1659, potrivit pisaniei existente \u015fi acum \u00een m\u0103n\u0103stire, sau este cu totul alta. lat\u0103 \u00eentreb\u0103ri la care viitoarele cercet\u0103ri istorice \u015fi arheologice vor trebui s\u0103 r\u0103spund\u0103.
\nOricum, speciali\u015fti dintre cei mai autoritari \u00een domeniu au relevat faptul c\u0103 M\u0103n\u0103stirea Had\u00e2mbu, a\u015fa cum a fost construit\u0103 ea \u00eencep\u00e2nd cu anul 1659, este un complex fortificat, reprezentativ pentru arhitectura moldoveneasc\u0103 din secolul al XVII-lea \u015fi c\u0103 biserica, de mici dimensiuni, prezint\u0103 un plan mixt, caracteriz\u00e2ndu-se prin diferite amenaj\u0103ri defensive, proprii incintei de plan rectangular, prev\u0103zut\u0103 la col\u0163uri cu turnuri circulare, specifice construc\u0163iilor cu func\u0163ii de ap\u0103rare.<\/p>\n

De-a lungul existen\u0163ei sale, M\u0103n\u0103stirea Had\u00e2mbu a fost supus\u0103 mereu eroziunii timpului, vicisitudinilor istoriei, dar \u015fi r\u0103ut\u0103\u0163ilor si neglijen\u0163elor omene\u015fti, care uneori sunt mai d\u0103un\u0103toare dec\u00e2t stihiile naturii. Pe la \u00eenceputul veacului al XX-lea, c\u00e2nd Nicolae lorga vizita m\u0103n\u0103stirea, admir\u00e2nd cu evlavie frumuse\u0163ea locurilor \u015fi farmecul inefabil al peisajului, marele istoric nu putea s\u0103 nu depl\u00e2ng\u0103, \u00een acela\u015fi timp, starea jalnic\u0103 \u00een care ajunsese venerabilul a\u015fez\u0103m\u00e2nt monahal. Aceast\u0103 situa\u0163ie s-a perpetuat p\u00e2n\u0103 \u00een pragul vremurilor noastre, c\u00e2nd, mai cu seama, construc\u0163iile anexe, dar – \u00een bun\u0103 parte – \u015fi biserica au c\u0103zut aproape de tot \u00een paragin\u0103.<\/p>\n

Lucr\u0103rile de restaurare, construire \u015fi reconstruire din ultimii I 5 ani au asigurat Sfintei M\u0103n\u0103stiri d\u0103inuire, dar \u015fi o ampl\u0103 \u015fi temeinic\u0103 dezvoltare. Toate acestea au fost posibile, pe de o parte, datorit\u0103 evlaviei credincio\u015filor no\u015ftri care, \u00een ceasuri de cump\u0103n\u0103, au alergat \u00eentru \u00eent\u00e2mpinarea nevoin\u0163elor noastre, iar pe de alt\u0103 parte, datorit\u0103 cumin\u0163eniei \u015fi vredniciei p\u0103rin\u0163ilor \u015fi fra\u0163ilor din aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire, care \u015fi-au \u00eenchinat via\u0163a slujirii lui Dumnezeu \u015fi oamenilor. F\u0103r\u0103 ad\u00e2nca lor credin\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 generozitatea \u015fi competen\u0163a temeinic\u0103 a unor distinse personalit\u0103\u0163i din la\u015fi \u015fi Suceava, ar fi fost mult mai anevoioas\u0103 construirea unui edificiu at\u00e2t de apreciat ca noua biseric\u0103, ce poart\u0103 hramul \u201eAcoper\u0103m\u00e2ntul Maicii Domnului”, considerat\u0103 de speciali\u015fti drept o capodoper\u0103 de arhitectur\u0103 ecleziastic\u0103 \u00een stilul tradi\u0163ional \u015ftefanian. \u00een r\u00e2ndul marilor realiz\u0103ri din ultimul deceniu al veacului trecut se cuvine s\u0103 men\u0163ion\u0103m \u015fi monumentalul edificiu al arhondaricului, expresie generoas\u0103 a spiritului de ospitalitate moldoveneasc\u0103, restaurarea \u015fi consolidarea bisericii monument, reconstruirea st\u0103re\u0163iei vechi, construirea unui agheasmatar, s\u0103parea \u015fi amenajarea a trei f\u00e2nt\u00e2ni, precum \u015fi anexele gospod\u0103re\u015fti menite s\u0103 rezolve numeroasele probleme economice curente ale m\u0103n\u0103stirii, situat\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu pe c\u00e2t de minunat, pe at\u00e2t de izolat.<\/p>\n

Sursa:manastireahad\u00e2mbu.ro<\/p>\n

Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Hadambu<\/h1>\n

\"Icoana<\/p>\n

Icoana Maicii Domnului de la\u00a0Manastirea Hadambu<\/a>\u00a0este una dintre icoanele facatoare de minuni din tara noastra. Aceasta icoana este asezata intr-un baldachin de lemn, in biserica cea noua a manastirii, inchinata\u00a0Acoperamantului Maicii Domnului<\/a>. Aceasta icoana este cunoscuta de catre toti credinciosii care vin la Manastirea Hadambu ca fiind facatoare de minuni. Acest fapt se datoreaza mirului care izvoraste din icoana saptamanal, precum si minunilor nenumarate care s-au savarsit inaintea ei.<\/p>\n

“Unele icoane sunt vindecatoare de boli, izgonitoare de duhuri rele, iar altele sunt aducatoare de ploi binecuvantate si protectoare ale manastirilor si familiilor credincioase. Fara indoiala, toate icoanele sunt facatoare de minuni si ajutatoare credinciosilor. Dar unele poarta o harisma speciala, pe care o simte numai cel ce se roaga mult si cu lacrimi in fata sfintelor icoane” (Arhimandritul Ioanichie Balan<\/a>).<\/p>\n

Icoana Maicii Domnului din Manastirea Hadambu a fost zugravita in anul 1938, de catre preotul Octavian Zmau, din orasul Roman. Icoana a fost donata \u201eSchitului din Dealul Mare\u201d, cum mai este cunoscuta Manastirea Hadambu, de catre ieromonahul Iov Mazilu, egumenul schitului. In perioada celor treizeci de ani de parasire a lacasului monahal, icoana a stat inchisa intr-o lada, in Sfantul Altar, asteptand tacuta schimbarea vremurilor. Abia in anul 1990, aceasta a fost asezata in biserica manastirii, dupa noua sfintire a acesteia.<\/p>\n

Icoana a fost ferecata in argint de catre mesterul Ion Contfas, din localitatea Targu Neamt. Cele doua coroane ale icoanei sunt din aur, decorate cu pietre pretioase, rubine, safire si smaralde, donate de familia Constantin, Roxana si Elena Amarinei din Piatra Neamt.<\/p>\n

\"Icoana<\/p>\n

In seara zilei de 22 ianuarie 2003, un incendiu puternic a izbucnit in Manastirea Hadambu, cateva zeci de chilii pierind in flacari. In urma incendiului, intreaga cladire s-a transformat in scrum, precum si cartile si obiectele bisericesti adapostite in aceasta, iar paraclisierul a murit si el. Doar icoana Maicii Domnului, numita facatoare de minuni, a scapat neatinsa de flacari, fara a fi protejata in vreun fel aparte.<\/p>\n

Icoana pastrata in Manastirea Hadambu o infatiseaza pe Maica Domnului cu Pruncul, intr-un mod aparte, Pruncul fiind tinut pe mana dreapta a Maicii Domnului, iar nu pe cea stanga, precum in toate celelalte icoane. Icoana de la Hadambu seamana cu\u00a0Icoana Maicii Domnului “Axion Estin”<\/a>, una dintre cele mai renumite si iubite icoane din Biserica Ortodoxa, pastrata in\u00a0Biserica Protaton<\/a>, biserica centrala din Careia si cea mai veche din intreg\u00a0Sfantul Munte Athos<\/a>.<\/p>\n

\"Icoana<\/p>\n

In duminica Bobotezei anului 1992, pentru prima data, ochiul drept al Maicii Domnului de la Hadambu a lacrimat, iar mai apoi, in anul 1993, in ajunul sarbatorii Sfintei Parascheva, din umarul drept al Maicii Domnului au curs trei picaturi mari de mir. In data de 22 februarie 1995 a curs mir din mitra Maicii Domnului, mir care a stat la vedere aproape doua saptamini. In vara si toamna anului 1998, icoana a varsat mir din chipul Pruncului si din vesmintele Maicii Domnului.<\/p>\n

Pe langa aceasta icoana, in manastire se mai pastreaza si alte trei icoane considerate facatoare de minuni, care izvorasc mir. Icoana Sfantului Ioan Botezatorul a fost donata bisericii cand s-a facut noua catapeteasma, de catre sotii Gabriela si Sabin Drinceanu. Prima data, aceasta icoana a varsat mir in ziua de Boboteaza a anului 1999, dupa slujba Sfintei Liturghii, iar a doua oara, in ziua de 9 ianuarie.<\/p>\n

Teodor Danalache<\/strong><\/p>\n

\"Icoana<\/p>\n

Sursa:crestinortodox.ro<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 o istorie zbuciumat\u0103 \u015fi insuficient elucidat\u0103 \u00een toate detaliile \u015fi sinuozit\u0103\u0163ile sale, adeseori cu aspecte contradictorii, se poate afirma<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-26966","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-70W","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/26966","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=26966"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/26966\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26981,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/26966\/revisions\/26981"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=26966"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=26966"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=26966"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}