{"id":27065,"date":"2017-09-25T14:30:58","date_gmt":"2017-09-25T11:30:58","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=27065"},"modified":"2017-09-25T14:11:20","modified_gmt":"2017-09-25T11:11:20","slug":"periplu-religiosmanastirea-sfintii-trei-ierarhi-iasi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=27065","title":{"rendered":"Periplu religios:M\u0103n\u0103stirea Sfin\u0163ii Trei Ierarhi- Ia\u015fi"},"content":{"rendered":"

\"Trei<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea Sfin\u021bii Trei Ierarhi din Ia\u0219i<\/b>\u00a0este un monument de arhitectur\u0103 de valoare din\u00a0Rom\u00e2nia<\/a>\u00a0(cod LMI<\/a>\u00a0IS-II-a-A-04076<\/a>) fiind situat\u0103 \u00een centrul tradi\u021bional al\u00a0Ia\u0219ului<\/a>, pe\u00a0Bulevardul \u0218tefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt<\/a>\u00a0(fosta\u00a0Uli\u021ba Mare<\/a>). Biserica Trisfetitelor a fost ridicat\u0103 de c\u0103tre voievodul\u00a0Vasile Lupu<\/a>, \u00eentre anii 1637-1639, ca necropol\u0103 domneasc\u0103, reflect\u00e2nd aspira\u021bia ctitorului spre\u00a0lumea bizantin\u0103<\/a>, combin\u00e2nd structuri \u0219i forme tradi\u021bionale cu materiale pre\u021bioase \u0219i o decora\u021bie fastuoas\u0103.<\/p>\n

Hram<\/span><\/h2>\n

Gravat\u0103 \u00een piatr\u0103 pe fa\u021ba sudic\u0103 a bisericii Trei Ierarhi\u00a0[1]<\/a><\/sup>, inscrip\u021bia votiv\u0103 ne las\u0103 s\u0103 citim: “…am ridicat acest\u0103 ctitorie \u00een numele celor trei sfin\u021bi:\u00a0Vasile cel Mare<\/a>,\u00a0Grigore Teologul<\/a>,\u00a0Ioan Gur\u0103 de Aur<\/a>\u00a0\u0219i a fost sfin\u021bit\u0103 \u00een luna mai, ziua a \u0219asea, a anului\u00a07147<\/a>\u00a0(1639<\/a>) de mitropolitul\u00a0Varlaam<\/a>…”. Dintr-o dat\u0103 hramul folosit situeaz\u0103 edificiul \u00eentr-o lume care a fost aceea a Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi ai Bisericii, ap\u0103r\u0103tori ai\u00a0dogmelor niceene<\/i>, aureola\u021bi de cunoa\u0219tere \u0219i renumi\u021bi pentru zelul lor. Dac\u0103 atunci, \u00een acel fr\u0103m\u00e2ntat al IV-lea secol cre\u0219tin, cei trei teologi luptaser\u0103 pentru a salva unitatea bisericii, iat\u0103 cum constructorii bisericii ce le poart\u0103 numele au reu\u0219it dou\u0103sprezece secole \u0219i jum\u0103tate mai t\u00e2rziu s\u0103 contopeasc\u0103 numeroase influen\u021be din lumi distincte \u00eentr-un singur monument, legat structural tradi\u021biei locului. Spa\u021biul ecleziastic astfel constituit \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat un loc de prim rang \u00een arta rom\u00e2neasc\u0103, \u00een istoria poporului, a \u021b\u0103rii \u0219i \u00een Biserica Ortodox\u0103. El reu\u0219e\u0219te s\u0103 ilustreze o perioad\u0103 istoric\u0103 semnificativ\u0103 cu confluen\u021be benefice \u0219i este reprezentativ\u0103 pentru spiritul creator al unei societ\u0103\u021bi care, prin realiz\u0103rile ei artistice, e unic\u0103.<\/p>\n

Ctitor<\/span><\/h2>\n
\n
\"\"<\/a><\/p>\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Ctitorul acestui monument singular, construit \u00eentre anii 1637-1639, este credinciosul domn al Moldovei\u00a0Vasile Lupu<\/a>, una din figurile cele mai importante ale istoriei rom\u00e2ne, ap\u0103r\u0103tor recunoscut al Bisericii Ortodoxe. \u00cen timpul primilor ani ai domniei sale, c\u00e2nd\u00a0Patriarhia de Constantinopol<\/a>\u00a0se g\u0103sea \u00eentr-o situa\u021bie critic\u0103 – strivit\u0103 de datorii, dominat\u0103 de intrigi \u0219i lovit\u0103 de dezordini -, Vasile Lupu intervine \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 restabileasc\u0103 lucrurile; de asemenea mai t\u00e2rziu el va achita datoriile\u00a0Sf\u00e2ntului Morm\u00e2nt<\/a>\u00a0\u0219i pe cele ale m\u0103n\u0103stirilor de pe\u00a0Muntele Athos<\/a>\u00a0\u0219i va face numeroase dona\u021bii ca ini\u021biator al unor opere de cult \u0219i caritate cre\u0219tin-ortodoxe \u00een\u00a0Polonia<\/a>,\u00a0Bulgaria<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0Grecia<\/a>.<\/p>\n

Remarcabil\u0103 m\u0103rturie a m\u0103re\u021biei domnului,\u00a0biserica Trei Ierarhi<\/a>\u00a0se ridic\u0103 \u00een inima Ia\u0219ului, pe actualul bulevard \u0218tefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt, \u00eenconjurat\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput de bisericile\u00a0Sf\u00e2ntul Nicolae<\/a>,\u00a0Sf\u00e2ntul Sava<\/a>,\u00a0Golia<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0Barnovschi<\/a>, c\u0103rora li s-au ad\u0103ugat succesiv alte monumente religioase \u0219i laice, atrase – am putea spune – de centrul tradi\u021bional, de locul pe care istoria l-a \u00eennobilat.<\/p>\n

Impresionant\u0103, f\u0103cut\u0103 parc\u0103 pentru ‘a l\u0103sa uimit’ sufletul contemporanilor, construc\u021bia r\u0103spunde dorin\u021bei de fast a ctitorului s\u0103u despre care\u00a0Nicolae Iorga<\/a>\u00a0spunea c\u0103 “\u00eenc\u0103 de a doua zi dup\u0103 urcarea pe tron \u0219i-a luat numele de Vasile \u0219i a p\u0103truns \u00een visul bizantin”. \u0218i, \u00eentr-adev\u0103r, biserica Trei Ierarhi din Ia\u0219i reflect\u0103 aspira\u021bia spre aceast\u0103 lume minunat\u0103 a Bizan\u021bului, combin\u00e2nd structuri \u0219i forme tradi\u021bionale cu materiale pre\u021bioase \u0219i o decora\u021bie fastuoas\u0103.<\/p>\n

Arhitectura<\/span><\/h2>\n
\n
\"\"<\/a><\/p>\n
\n
<\/div>\n

Biserica trei Ierarhi<\/p><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Dup\u0103 cum rezult\u0103 \u0219i din studiul alc\u0103tuit de\u00a0Gheorghe Bal\u0219<\/a>, monumentul respect\u0103 \u00een linii mari planul bisericilor moldovene\u0219ti din secolul al XVI-lea – un plan triconic influen\u021bat de biserica\u00a0Galata<\/a>, av\u00e2nd totu\u0219i o turl\u0103 suplimentar\u0103 deasupra pronaosului. Bolta, respect\u00e2nd ingeniosul sistem moldovenesc de construc\u021bie al bol\u021bilor, cuprinde dou\u0103 registre suprapuse de patru \u0219i respectiv opt arce de bolt\u0103 dispuse oblic \u0219i care, \u00eempreun\u0103 cu pandantivele de deasupra lor, reu\u0219esc s\u0103 reduc\u0103 diametrul clopotni\u021bei. \u00cen exterior, pe fa\u021bade, aranjarea elementelor decorative ne aminte\u0219te de biserica\u00a0m\u0103n\u0103stirii Dragomirna<\/a>\u00a0(Moldova 1606-1609) \u0219i \u00eemp\u0103r\u021birea paramentului cu ajutorul unei centuri \u00eent\u00e2lnit\u0103 la m\u0103n\u0103stirile din\u00a0Muntenia<\/a>.\u00a0Influen\u021ba goticului transilvan<\/a>\u00a0este vizibil\u0103 \u00een multe locuri: la contraforturi, la arm\u0103tura de piatr\u0103 a ferestrelor, la profilul u\u0219ilor, chenarele cu baghete \u0219i arce \u00een acolad\u0103.<\/p>\n

Ceea ce imprim\u0103 edificiului un caracter particular \u0219i o a\u0219az\u0103 \u00eentre cele mai originale crea\u021bii ale artei moldovene\u0219ti, este contrastul armonios dintre formele arhitecturale bine reliefate \u0219i propor\u021bionate, \u0219i decora\u021biile sculptate care \u00eembrac\u0103 precum o dantel\u0103 toat\u0103 suprafa\u021ba celor patru fa\u021bade, inclusiv contraforturile \u0219i arhivoltele de pe laturi \u0219i de la baza clopotni\u021belor”.\u00a0Ornamenta\u021biile<\/a>\u00a0sunt din cele mai variate: ni\u0219e ad\u00e2nci cu arcade fasciculate conform modelelor orientale, colonete ca ale bisericilor ruse\u0219ti, vase persane din care se ridic\u0103 ramuri \u00eenflorite, motive geometrice \u00eent\u00e2lnite \u0219i \u00een Georgia \u0219i Armenia, paramentul \u00eemp\u0103r\u021bit de o centur\u0103 \u00een form\u0103 de sfoar\u0103 r\u0103sucit\u0103 \u00eencadrat\u0103 de dou\u0103 benzi de marmur\u0103 decorate \u00een stil renascentist sau baroc. Toate acestea se aranjeaz\u0103 \u00eentr-o unitate c\u0103reia lumina pare s\u0103-i dea via\u021b\u0103. \u00cen plus subliniat\u0103 printr-o colorare lazurit pus\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 prin aurire, aceast\u0103 decora\u021bie contribuie din plin la celebritatea pe care biserica Trei Ierarhi \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat-o \u00eenc\u0103 de la construc\u021bia sa. Pictura a fost realizat\u0103 de cei mai vesti\u021bi me\u0219teri;\u00a0Sidov Pospeev<\/a>,\u00a0Iacob Gavrilov<\/a>, \u00eempreun\u0103 cu pictorii moldoveni\u00a0Nicolae Zugravu<\/a>\u00a0cel b\u0103tr\u00e2n \u0219i \u0218tefan.<\/p>\n

Paul de Alep<\/a>, arhidiacon al Antiohiei care l-a \u00eenso\u021bit pe patriarhul\u00a0Macarie<\/a>\u00a0\u00een c\u0103l\u0103toria acestuia prin\u00a0Principatele Rom\u00e2ne<\/a>, \u00een secolul al XVI-lea, dup\u0103 ce a examinat cu mare aten\u021bie edificiul, \u0219i-a exprimat \u00eentregul s\u0103u entuziasm \u00een cartea sa “C\u0103l\u0103torii” scris\u0103 \u00een arab\u0103 \u0219i publicat\u0103 la Bucure\u0219ti \u00een\u00a01900<\/a>, \u00een traducere rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Istoric<\/span><\/h2>\n
\n
\"\"<\/a><\/p>\n
\n
<\/div>\n

Biserica<\/p><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\u00cen biseric\u0103 au fost aduse \u00een iunie\u00a01641<\/a>, moa\u0219tele\u00a0Sfintei Parascheva<\/a>, trimise de patriarhia \u0219i sinodul de la Constantinopol \u00een semn de recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru ac\u021biunile \u0219i dona\u021biile generoase ale domnitorului Vasile Lupu. Racla cu cinstitele moa\u0219te a fost transportat\u0103 cu o corabie pe\u00a0Marea Neagr\u0103<\/a>, fiind \u00eenso\u021bit\u0103 de trei mitropoli\u021bi greci;\u00a0Ioanichie al Heracleei<\/a>,\u00a0Partenie al Adrianopolului<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0Teofan al Paleopatrei<\/a>. Ajung\u00e2nd la\u00a0Gala\u021bi<\/a>, apoi la Ia\u0219i, au fost \u00eent\u00e2mpinate de Vasile Vod\u0103 Lupu, de mitropolitul\u00a0Varlaam<\/a>\u00a0\u0219i de episcopii de\u00a0Roman<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0Hu\u0219i<\/a>, de cler \u0219i credincio\u0219i. \u00cen ziua de 13 iunie\u00a01641<\/a>, moa\u0219tele au fost a\u0219ezate \u00een biserica m\u0103n\u0103stirii Sfin\u021bii Trei Ierarhi. Moa\u0219tele Cuvioasei Parascheva au fost str\u0103mutate \u00een Catedrala Mitropolitan\u0103 din Ia\u0219i dup\u0103 sfin\u021birea acesteia la 23 aprilie\u00a01887<\/a>.<\/p>\n

Jefuit\u0103 \u0219i ars\u0103 de n\u0103v\u0103litorii din Est (1650) \u0219i din Nord (1686), zguduit\u0103 de cutremure (1711<\/a>,\u00a01781<\/a>,\u00a01795<\/a>,\u00a01802<\/a>, ) biserica va fi restaurat\u0103 \u00eentre anii 1882 – 1887 (arhitectura) iar pictura \u0219i amenajarea interiorului a durat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1898, resfiin\u021birea l\u0103ca\u0219ului f\u0103c\u00e2ndu-se \u00een anul 1904. Al\u0103turi de ctitori, la\u00a0Trei Ierarhi<\/i>\u00a0\u00ee\u0219i dorm somnul de veci c\u0103rturarul voievod pribeag\u00a0Dimitrie Cantemir<\/a>\u00a0(1710-1711) \u0219i primul domnitor al Rom\u00e2niei,\u00a0Alexandru Ioan Cuza<\/a>\u00a0(1859-1866).<\/p>\n

\u00cen curtea bisericii a fost construit\u0103 o m\u0103n\u0103stire din care azi se mai poate vedea cl\u0103direa cu Sala Gotic\u0103, vechea\u00a0Schola Basiliana<\/a>, m\u0103rturie a bog\u0103\u021biei vie\u021bii culturale din acea epoc\u0103. Tipografia ce a fost instalat\u0103 aici, a c\u0103rei pres\u0103 tipografic\u0103 a fost adus\u0103 de la\u00a0Kiev<\/a>\u00a0datorat\u0103 ajutorului mitropolitului\u00a0mitropolitul Petru Movil\u0103<\/a>, a fost condus\u0103 de stare\u021bul m\u0103n\u0103stirii \u0219i director al \u0219colii nou deschise, c\u0103lug\u0103rul\u00a0Sofronie<\/a>. Aici a ap\u0103rut prima lucrare tip\u0103rit\u0103 (\u00een greac\u0103) din Moldova \u0219i, anul urm\u0103tor, celebra\u00a0Cazanie<\/a>\u00a0a mitropolitului\u00a0Varlaam<\/a>.<\/p>\n

Date importante din istoria Bisericii<\/span><\/h2>\n

Sinodul interortodox de la Ia\u0219i<\/a>\u00a0din\u00a01642<\/a>\u00a0(ale c\u0103rui lucr\u0103ri s-au desf\u0103\u0219urat \u00een fosta trapez\u0103 a M\u0103n\u0103stirii \u201eSf. Trei Ierarhi\u201c, cunoscut\u0103 ast\u0103zi ca Sala Gotic\u0103),[2]<\/a><\/sup>\u00a0care a adoptat celebra M\u0103rturisire de credin\u021b\u0103 ortodox\u0103 \u0219i anul\u00a01645<\/a>\u00a0c\u00e2nd a fost uns patriarhul\u00a0Paisie<\/a>\u00a0al\u00a0Ierusalimului<\/a>\u00a0fost stare\u021b la\u00a0M\u0103n\u0103stirea Galata<\/a>. \u00cen ianuarie 1993, lucr\u0103rile simpozionului desf\u0103\u0219urat la Ia\u0219i sub egida Comisiei Na\u021bionale a Rom\u00e2niei pentru UNESCO, prim\u0103ria ora\u0219ului Ia\u0219i, consiliul local \u0219i\u00a0Mitropolia Moldovei \u0219i Bucovinei<\/a>\u00a0au scos la lumin\u0103 rezultatele a numeroase studii specializate privind starea \u0219i nevoile construc\u021biei precum \u0219i interesul manifestat de autorit\u0103\u021bi pentru conservarea \u0219i punerea \u00een valoare a edificiului. Din\u00a01997<\/a>, \u00een incinta m\u0103n\u0103stirii a fost dezvelit bustul lui\u00a0Mihai Eminescu<\/a>\u00a0care a locuit o vreme aici. Dup\u0103 ce a func\u021bionat pentru o lung\u0103 perioad\u0103 de timp exclusiv ca biseric\u0103, \u00een anul\u00a01991<\/a>\u00a0m\u0103n\u0103stirea Sfin\u021bii Trei Ierarhi a fost re\u00eenfiin\u021bat\u0103.<\/p>\n

Cu ocazia lucr\u0103rilor de restaurare datorate arhitectului\u00a0Andr\u00e9 Lecomte du Nouy<\/a>\u00a0\u00een anii 1882-1890, biserica Trei Ierarhi \u0219i-a v\u0103zut distrus\u0103 pictura interioar\u0103 original\u0103. Anumite interven\u021bii controversate au marcat atunci o etap\u0103 caracteristic\u0103 \u00een procesul restaur\u0103rilor \u00een Rom\u00e2nia, animat\u0103 de ac\u021biuni \u0219i dezbateri publice, de o lupt\u0103 de opinii \u00eentre intelectualii epocii \u0219i mediile oficiale, care au condus \u00een final la afirmarea c\u00e2torva principii corecte privind protec\u021bia \u0219i restaurarea monumentelor istorice. F\u0103r\u0103 a putea fi totu\u0219i egalat\u0103, principala ctitorie a lui Vasile Lupu a fost folosit\u0103 ca surs\u0103 de inspira\u021bie pentru construc\u021bia \u0219i decorarea bisericii din marele ansamblu arhitectural al\u00a0m\u0103n\u0103stirii de la Cet\u0103\u021buia<\/a>\u00a0(1669-1672) \u00een imediata apropiere a Ia\u0219ului precum \u0219i a bisericii m\u0103n\u0103stire\u0219ti de la\u00a0Putna<\/a>.<\/p>\n

Azi, m\u0103n\u0103stirea Trei Ierarhi are mai bine de 350 de ani. Ea reprezint\u0103 un monument inconfundabil, care p\u0103streaz\u0103 toat\u0103 puterea tradi\u021biei. Patina timpului care estompeaz\u0103 azi str\u0103lucirea decora\u021biei de alt\u0103dat\u0103 \u00eei \u00eemprumut\u0103 \u00een schimb sobrietatea v\u00e2rstei. Linia zvelt\u0103 a siluetei sale \u0219i ornamentele dispuse \u00een r\u00e2nduri orizontale anim\u0103 \u00eentreaga m\u0103n\u0103stire. Dac\u0103, dup\u0103 cum\u00a0Anton Dumitru<\/a>\u00a0o aminte\u0219te \u00een a sa “Carte a \u00eent\u00e2lnirilor admirabile<\/a>“,\u00a0Paideuma<\/a>\u00a0reprezint\u0103 \u00een greac\u0103 ‘cel care este cult’, dar \u00eenseamn\u0103 \u0219i ‘locul unde se \u00eenva\u021b\u0103’, ‘locul unde se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva’, atunci, un astfel de loc este cel de la Trei Ierarhi din Ia\u0219i deoarece el arat\u0103 din plin \u00een ce m\u0103sur\u0103 se pot combina \u0219i coexista influen\u021be provenind din culturi at\u00e2t de variate cu condi\u021bia ca ele s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o \u00een\u021belegere perfect\u0103, \u00eentr-o ambian\u021b\u0103 de s\u0103rb\u0103toare, al\u0103turi de o gazd\u0103 primitoare.<\/p>\n

Sursa:.wikipedia.org<\/p>\n

<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

M\u0103n\u0103stirea Sfin\u021bii Trei Ierarhi din Ia\u0219i\u00a0este un monument de arhitectur\u0103 de valoare din\u00a0Rom\u00e2nia\u00a0(cod LMI\u00a0IS-II-a-A-04076) fiind situat\u0103 \u00een centrul tradi\u021bional al\u00a0Ia\u0219ului,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-27065","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-72x","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/27065","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=27065"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/27065\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27066,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/27065\/revisions\/27066"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=27065"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=27065"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=27065"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}