Ea a fost construit\u0103 de la \u00eenceput ca un complex fortificat medieval capabil s\u0103 ofere domnitorului \u0219i boierilor un reazem pentru o rezisten\u021b\u0103 \u00eenarmat\u0103 \u00eempotriva invadatorilor. Aici a func\u021bionat o tiparni\u021b\u0103 cu litere grece\u0219ti, adus\u0103 de la\u00a0Vene\u021bia<\/a>. Ajuns\u0103 o ruin\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, m\u0103n\u0103stirea a fost restaurat\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103 la ini\u021biativa istoricului\u00a0Nicolae Iorga<\/a>.<\/p>\n Ansamblul M\u0103n\u0103stirii Cet\u0103\u021buia a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din jude\u021bul Ia\u0219i din anul 2015, av\u00e2nd codul de clasificare IS-II-a-A-03806 \u0219i fiind alc\u0103tuit din urm\u0103toarele 6 obiective:<\/p>\n \u00cenainte vreme, pe dealul Cet\u0103\u021buia ce domin\u0103 partea de sud a Ia\u0219ului se aflau vii, gr\u0103dini, livezi sau p\u0103dure.[2]<\/a><\/sup>\u00a0\u00cen vara anului 1666, domnitorul\u00a0Gheorghe Duca<\/a>\u00a0al Moldovei (1665-1666, 1668-1672 \u0219i 1678-1683) a cump\u0103rat acolo, de la mai mul\u021bi proprietari, o \u00eentins\u0103 podgorie, cu inten\u021bia probabil\u0103 de a \u00een\u0103l\u021ba o m\u0103n\u0103stire. Fiind mazilit la scurt\u0103 vreme se pare c\u0103 planurile sale au r\u0103mas neterminate.[3]<\/a><\/sup><\/p>\n \u00cen toamna anului 1668, dup\u0103 revenirea sa pe tron, s-a \u00eenceput construirea unei m\u0103n\u0103stiri fortificate ce trebuia s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 \u0219i rolul de cetate de ap\u0103rare \u00een cazul unor invazii ale Moldovei. \u00cenceperea construc\u021biei este men\u021bionat\u0103 de\u00a0Ion Neculce<\/a>\u00a0\u00een cronica sa, unde a scris:\u00a0\u201eViindu Duca-vod\u0103 cu a dooa domnie \u00een \u021bar\u0103, ar\u0103t\u0103-s\u0103 la hire mai aspru dec\u00e2t cum era cu domnia dint\u0103iu. \u0218i \u0219i \u00eencepu a z\u00e2di m\u0103n\u0103stirea Cet\u0103\u021buia, c\u0103 era \u021bara plin\u0103 de oameni \u0219i cu hran\u0103 \u0219i agonisit\u0103 bun\u0103\u201d<\/i>.[4]<\/a><\/sup><\/p>\n Ritmul construc\u021biei a fost unul foarte alert, \u00een prim\u0103vara anului 1669 fiind aproape terminate zidurile bisericii \u0219i, dup\u0103 cum reiese din scrisorile domne\u0219ti pe care le primiser\u0103 \u00eemputernici\u021bii domnitorului, se c\u0103uta achizi\u021bionarea de material pentru acoperi\u0219. \u00centr-o scrisoare, stolnicul Nacu, vornicul de C\u00e2mpulung \u0219i ispravnicul \u00eens\u0103rcinat de Duca Vod\u0103 pentru a conduce lucr\u0103rile de la Cet\u0103\u021buia, \u00eei cerea bir\u0103ului ora\u0219ului\u00a0Bistri\u021ba<\/a>\u00a0s\u0103-i trimit\u0103 c\u00e2t mai cur\u00e2nd comanda de 100.000 de cuie\u00a0\u201ede drani\u021b\u0103 \u0219i de \u0219indril\u0103\u201d<\/i>. Lucr\u0103rile s-au f\u0103cut probabil de c\u0103tre me\u0219teri moldoveni.[5]<\/a><\/sup>\u00a0\u00cen acela\u0219i timp, se comandau la\u00a0Bra\u0219ov<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0Danzig<\/a>\u00a0clopote care urmau s\u0103 fie amplasate \u00een masivul turn clopotni\u021b\u0103 de la intrarea \u00een m\u0103n\u0103stire.[6]<\/a><\/sup><\/p>\n Dup\u0103 cum sus\u021bin unii cercet\u0103tori, lucr\u0103rile de construc\u021bie au fost realizate sub conducerea lui Grigore Cornescu,[5]<\/a><\/sup>\u00a0un talentat sculptor \u0219i pictor, descris de Ion Neculce ca fiind\u00a0\u201dun nemi\u0219 din \u021binutul Hotinului, (…) ce era foarte me\u0219ter de scrisori \u0219i de s\u0103p\u0103turi la pietre \u0219i la alte lucruri\u201d<\/i>.[7]<\/a><\/sup>\u00a0El este me\u0219terul trimis de Duca Vod\u0103 \u00een 1671 pentru a executa \u00een cear\u0103, pentru sultanul\u00a0Mehmed al IV-lea<\/a>, macheta\u00a0Cet\u0103\u021bii Cameni\u021ba<\/a>, pentru ca generalii turci s\u0103 o analizeze \u0219i s\u0103 vad\u0103 ce puncte slabe are. Tot el a lucrat \u0219i la restaurarea bisericii de la\u00a0M\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u0219<\/a>\u00a0(\u00een 1679), ctitorit\u0103 de\u00a0Neagoe Basarab<\/a>.[8]<\/a><\/sup><\/p>\n Biserica M\u0103n\u0103stirii Cet\u0103\u021buia<\/p><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n Dup\u0103 cum reiese din alte documente \u0219i din pisania amplasat\u0103 pe turnul clopotni\u021b\u0103, la 10 iunie 1670 se finalizase deja construc\u021bia zidurilor incintei, a bastioanelor \u0219i a turnului clopotni\u021b\u0103.[9]<\/a><\/sup>\u00a0Cu toate acestea, sfin\u021birea bisericii a avut loc abia \u00een 1672, dup\u0103 pictarea bisericii \u0219i \u00eenzestrarea ei cu obiecte de cult.<\/p>\n Deasupra intr\u0103rii \u00een pronaos a fost pus\u0103 o plac\u0103 cu urm\u0103toarea pisanie \u00een\u00a0limba greac\u0103<\/a>:<\/p>\n M\u0103n\u0103stirea a fost \u00eenchinat\u0103 Patriarhiei Ierusalimului \u00eenc\u0103 din anul 1670, c\u00e2nd nici nu fusese \u00eenc\u0103 terminat\u0103. \u00cen 1672, domnitorul Gheorghe Duca a \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een noua biseric\u0103 pe una din fiicele sale, Maria.<\/p>\n Domnitorul Gheorghe Duca \u0219i urma\u0219ii acestuia pe tronul Moldovei au \u00eenzestrat m\u0103n\u0103stirea cu mai multe mo\u0219ii, printre care s-au aflat urm\u0103toarele: Andrie\u0219eni, Fr\u0103suleni, Moreni, Ruseni, Valea Ad\u00e2nc\u0103, Valea Cozmoaei \u0219i Tab\u0103ra (jud. Ia\u0219i), Corni \u0219i Sili\u0219tea-B\u0103biceni (jud. Vaslui), o parte din mo\u0219ia Belce\u0219ti (jud. Neam\u021b), F\u00e2nt\u00e2na Gerului, Stoicani, Tatarca, Tuluce\u0219ti \u0219i o parte din mo\u0219ia \u0218endreni (jud. Covurlui), plus veniturile a peste 200 de cl\u0103diri din Ia\u0219i.[10]<\/a><\/sup><\/p>\n Sosit \u00een Moldova \u00een persoan\u0103 pentru r\u0103zboiul \u00eempotriva Regatului Poloniei, sultanul\u00a0Mehmed al IV-lea<\/a>\u00a0(1648-1687) a urcat la 10 iunie 1672 la Cet\u0103\u021buia, \u00eempreun\u0103 cu alaiul s\u0103u. Dup\u0103 relatarea cronicarului\u00a0Ion Neculce<\/a>,\u00a0\u201e\u0219i iar dup\u0103 acie au mai vinit \u00eemp\u0103ratul \u00een primblare \u0219i s-au suit \u00een deal la m\u0103n\u0103stire la Cet\u0103\u021buie de au v\u0103dzut-o \u0219i pr\u0103vind locul \u00een toate p\u0103r\u021bile\u201d<\/i>.[11]<\/a><\/sup>Sultanul a fost uimit de m\u0103re\u021bia construc\u021biei. Conform legendei, el i-ar fi \u00eentrebat pe sfetnici:\u00a0\u201eC\u00e2t a cheltuit ghiaurul cu aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire?\u201d<\/i>, iar dup\u0103 primirea r\u0103spunsului c\u0103 Duca a pl\u0103tit 30 pungi de aur, sultanul s-a mirat afirm\u00e2nd c\u0103 o asemenea construc\u021bie nu s-ar fi putut face cu mai pu\u021bine de 100 de pungi de aur,\u00a0\u201enumai dac\u0103 a f\u0103cut-o cu nedrept\u0103\u021bi \u0219i n-a pl\u0103tit-o poate s\u0103 o fac\u0103 cu 30\u201d<\/i>.[12]<\/a><\/sup>\u00a0El a prevestit atunci c\u0103 m\u0103n\u0103stirea se va pr\u0103bu\u0219i \u00een urm\u0103torii 30 de ani ca urmare a faptului c\u0103 a fost construit\u0103 pe un teren instabil, dar prevestirea sa nu s-a adeverit.[13]<\/a><\/sup>\u00a0Totu\u0219i, pe la \u00eenceputul secolului al XVIII-lea, zidul din partea de vest s-a pr\u0103bu\u0219it dup\u0103 ce s-a surpat o por\u021biune din deal.[5]<\/a><\/sup>\u00a0Plec\u00e2nd de la men\u021biunea c\u0103 la asediul din 1717 austriecii nu au putut escalada zidurile m\u0103n\u0103stirii, a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 le vin\u0103 sc\u0103ri, dup\u0103 cum este scris \u00een letopise\u021bul lui\u00a0Ion Neculce<\/a>\u00a0\u0219i \u00een cronica tradus\u0103 de\u00a0Alexandru Amiras<\/a>, se poate deduce c\u0103 zidul de vest nu se pr\u0103bu\u0219ise \u00eenc\u0103.[14]<\/a><\/sup><\/p>\n \u00cen 1682, la sfatul patriarhului\u00a0Dosithei Notaras<\/a>, Duca Vod\u0103 a instalat \u00een cl\u0103dirile complexului m\u0103n\u0103stiresc o tiparni\u021b\u0103 cu litere grece\u0219ti, adus\u0103 de la\u00a0Vene\u021bia<\/a>.[15]<\/a><\/sup>\u00a0Aici au lucrat c\u0103lug\u0103ri rom\u00e2ni cunosc\u0103tori ai limbii grece\u0219ti, \u00een frunte cu ieromonahul Mitrofan, ajuns apoi episcop de Hu\u0219i.[16]<\/a><\/sup>\u00a0Tiparni\u021ba a func\u021bionat aici o scurt\u0103 perioad\u0103, ultima lucrare tip\u0103rit\u0103 aici dat\u00e2nd din anul 1698, c\u00e2nd tiparni\u021ba a fost mutat\u0103 la\u00a0M\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2ntul Sava din Ia\u0219i<\/a>. Aceast\u0103 tipografie era la acea vreme singura de acest fel din \u00eentregul Orient.<\/p>\n Av\u00e2nd o incint\u0103 fortificat\u0103, M\u0103n\u0103stirea Cet\u0103\u021buia a servit, \u00een mai multe r\u00e2nduri, ca loc de refugiu al mai multor domnitori ai Moldovei.<\/p>\n Dup\u0103\u00a0asedierea Vienei de c\u0103tre turci<\/a>\u00a0(1683), o\u0219tile poloneze au \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 dese incursiuni \u00een Moldova, ajung\u00e2nd uneori p\u00e2n\u0103 la\u00a0Ia\u0219i<\/a>. \u00cen timpul unei astfel de incursiuni, un deta\u0219ament condus de Crupen\u021bchi (viitor mare jitnicer) a luat de pe \u0219esul Bahluiului p\u00e2n\u0103 \u0219i caii domniei.[17]<\/a><\/sup>\u00a0R\u0103mas f\u0103r\u0103 cai, domnitorul\u00a0Constantin Cantemir<\/a>\u00a0(1685-1693) a fost nevoit s\u0103 se retrag\u0103 \u00eentre zidurile Cet\u0103\u021buii. Dup\u0103 cum scrie cronicarul Ion Neculce:\u00a0\u201e\u0218i domnie \u00een Ia\u0219i, dup\u0103 ce i-au luat caii, nu put\u00e8 \u0219\u0103d\u00e8a, ce s-au mutat \u00een Cet\u0103\u021buia. C\u0103 de nu s-ar hi mutat \u00een Cet\u0103\u021bue, c\u00e2nd au b\u0103tut poghiiazul pe Velicico hatmanul la Copou, l-ar hii luat \u0219i pe d\u00e2nsu din Ia\u0219ii\u201d<\/i>.[18]<\/a><\/sup><\/p>\n Fiul s\u0103u, domnitorul\u00a0Dimitrie Cantemir<\/a>\u00a0(1693, 1710-1711), s-a refugiat \u0219i el \u00een Cet\u0103\u021buia, c\u00e2nd sultanul a declarat r\u0103zboi Rusiei (1710).\u00a0\u201eIar\u0103 dupre aceia, Dumitra\u0219co-vod\u0103 s-au mutat \u00een Cet\u0103\u021buia, de \u0219idea. Iar slujitorii ce avea \u0219idea la corturi, unde sunt acum cur\u021bile domne\u0219ti la Frumoasa. \u021aara s\u0103 b\u0103jenis\u0103 dintr-aceia spaim\u0103 ce s\u0103 f\u0103cus\u0103. Boiarimea mai to\u021bi fugis\u0103 de pre l\u00e2ng\u0103 d\u00e2nsul, de-l l\u0103sas\u0103 s\u00e2ngur, socotind unii c\u0103 s\u0103 va mazili din pricina turcilor, al\u021bii socotiia c\u0103 or veni moscalii \u0219i or luoa \u021bara, \u0219i n-a mai fi Dumitra\u0219co-vod\u0103 domnu st\u0103p\u00e2n.\u201d<\/i>[19]<\/a><\/sup>[20]<\/a><\/sup>\u00a0Deoarece slujba\u0219ii domniei fugiser\u0103 cu banii, osta\u0219ii r\u0103ma\u0219i \u00een corturi s-au r\u0103zvr\u0103tit \u0219i au pornit c\u0103tre Cet\u0103\u021buia pentru a-\u0219i cere lefurile. Domnitorul a poruncit \u00eenchiderea por\u021bilor \u0219i cu lefegii r\u0103ma\u0219i credincio\u0219i i-a silit pe r\u0103zvr\u0103ti\u021bi s\u0103 se potoleasc\u0103.[21]<\/a><\/sup><\/p>\n Comandantul turc Mehmet iazagi efendi s-a dus la Cet\u0103\u021buia de mai multe ori, cer\u00e2ndu-i domnitorului s\u0103 se al\u0103tura armatei turce\u0219ti, dar Cantemir a refuzat pe motiv c\u0103 moldovenii s-ar r\u0103zvr\u0103ti. Dup\u0103 cum spunea cronicarul Nicolae Costin,\u00a0\u201eIar\u0103 Mehmet iazagi efendi \u0219i al\u021bi turci ce-au fost mai fruntea, pricep\u00e2nd lucrurile, mers-au la Cet\u0103\u021bue de at\u00e2te ori de au dzis lui Dumitra\u0219co vod\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, strig\u00e2ndu, de vreme c\u0103 nu purcede la oaste este hain. El punea pricin\u0103 c\u0103 s\u0103 h\u0103ine\u0219te \u021bara \u0219i n-are cu cine merge la oaste, \u0219i el va pune sangiacul \u00eemp\u0103r\u0103tescu \u00een sin \u0219i s\u0103 va duce la vezirul.\u201d<\/i>[22]<\/a><\/sup><\/p>\n Domnitorul i-a scris feldmare\u0219alului rus\u00a0Boris \u0218eremetiev<\/a>, cer\u00e2ndu-i s\u0103-i trimit\u0103 ajutor militar. Mare\u0219alul rus l-a trimis la Ia\u0219i pe generalul Kropotov cu 3.000 de solda\u021bi ru\u0219i \u0219i 500 de solda\u021bi moldoveni, ce slujeau la ru\u0219i. Atunci, domnitorul a ie\u0219it din Cet\u0103\u021buia \u0219i a mers la\u00a0r\u00e2ul Prut<\/a>\u00a0pentru a-l \u00eent\u00e2mpina pe Kropotov cu care a intrat la Ia\u0219i.[17]<\/a><\/sup><\/p>\n Vedere aerian\u0103 a m\u0103n\u0103stirii.<\/p><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n \u00cen timpul r\u0103zboiului turco-austriac, izbucnit \u00een 1716, armatele austriece ale \u00eemp\u0103ratului\u00a0Carol al VI-lea de Habsburg<\/a>\u00a0(1711-1740) au trecut \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne, dorind s\u0103-\u0219i extind\u0103 st\u0103p\u00e2nirea. O oaste nem\u021beasc\u0103 a invadat\u00a0\u021aara Rom\u00e2neasc\u0103<\/a>\u00a0\u0219i l-a capturat pe domnitorul\u00a0Nicolae Mavrocordat<\/a>.[17]<\/a><\/sup>\u00a0Alte o\u0219ti au p\u0103truns \u00een Moldova pe la\u00a0Ca\u0219in<\/a>, instal\u00e2ndu-se \u00een m\u0103n\u0103stirile fortificate din Moldova \u0219i \u00een\u00a0Cetatea Neam\u021bului<\/a>. Unii boieri (printre care \u0219i Vasile Ceaurul) s-au al\u0103turat austriecilor, promi\u021b\u00e2ndu-le, \u00een schimbul domniei, c\u0103 le vor ceda \u00eentreg teritoriul Moldovei \u00eentre\u00a0Mun\u021bii Carpa\u021bi<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0r\u00e2ul Siret<\/a>.[17]<\/a><\/sup><\/p>\n Domnitorul Mihai Racovi\u021b\u0103, neav\u00e2nd bani s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 mercenari \u0219i dispun\u00e2nd numai de o gard\u0103 de oameni credincio\u0219i,\u00a0\u201e\u0219i-i era cu fric\u0103 \u0219i s\u0103 mutas\u0103 \u00een Cet\u0103\u021bue; \u0219i mai nici \u00een Cet\u0103\u021bue nu m\u00e2nea, ce m\u00e2nea c\u00e2te la un loc, de nu \u0219tie nime. C\u0103 \u0219i boiarii \u00eenc\u0103 nu era drep\u021bi, ce mul\u021bi dintre d\u00e2n\u0219ii s\u0103 agiunsese cu c\u0103tanele.\u201d<\/i>[23]<\/a><\/sup>\u00a0Tem\u00e2ndu-se c\u0103 nem\u021bii vor ataca \u0219i Ia\u0219ul, domnitorul i-a trimis la t\u0103tari pe vel-banul Macriu \u0219i pe vel-vistiernicul Constantin Costachi pentru a ob\u021bine un ajutor de vreo 2.000-3.000 de c\u0103l\u0103re\u021bi t\u0103tari. Au acceptat s\u0103 vin\u0103 mai mul\u021bi t\u0103tari dec\u00e2t ceruse domnitorul, cam 5.000-6.000 dup\u0103 cum relateaz\u0103 Neculce,[24]<\/a><\/sup>\u00a0iar vistiernicul Costachi i-a a\u0219ezat \u00een apropierea\u00a0M\u0103n\u0103stirii Aroneanu<\/a>\u00a0\u0219i s-a dus s\u0103-l anun\u021be pe voievod.<\/p>\n \u00cen ianuarie 1717, pe o vreme foarte friguroas\u0103, o oaste de 200 de solda\u021bi austrieci sub comanda c\u0103pitanului Fran\u00e7ois (Ferencz) Ernau, originar din\u00a0Lorena<\/a>, \u00eempreun\u0103 cu o oaste de adun\u0103tur\u0103 format\u0103 din moldoveni sub conducerea\u00a0sulgerului<\/a>\u00a0Gheorghie\u0219 Velicico din C\u00e2mpulung, s-a \u00eendreptat spre\u00a0Ia\u0219i<\/a>\u00a0\u0219i a ucis pe drum pe to\u021bi str\u0103jerii pu\u0219i de Mihai Racovi\u021b\u0103. \u00cen diminea\u021ba zilei de 10 ianuarie, ne\u0219tiind de incursiunea austriecilor, domnitorul cobor\u00e2se din m\u0103n\u0103stire \u0219i nu s-a \u00eent\u00e2lnit cu vistiernicul Costachi care se dusese la Cet\u0103\u021buia s\u0103-l anun\u021be de sosirea t\u0103tarilor.[25]<\/a><\/sup><\/p>\n Intrarea austriecilor \u00een ora\u0219 l-a surprins pe domnitor la Curtea domneasc\u0103, iar acesta abia a avut timp s\u0103 \u00eencalece cu c\u00e2\u021biva curteni \u0219i s\u0103 se refugieze la Cet\u0103\u021buia.[14]<\/a><\/sup>\u00a0\u00cen acela\u0219i timp, vistiernicul Costachi a fugit \u00een sesul Bahluiului, \u00een apropiere de\u00a0M\u0103n\u0103stirea Balica<\/a>.<\/p>\n Auzind de apropierea austriecilor, domnitorul Mihai Racovi\u021b\u0103, \u00eempreun\u0103 cu oastea sa, s-a retras la M\u0103n\u0103stirea Cet\u0103\u021buia. Pe dup\u0103-amiaz\u0103, trupele austriece se aflau \u00een jurul M\u0103n\u0103stirii Cet\u0103\u021buia, dup\u0103 ce-\u0219i l\u0103saser\u0103 caii la poalele dealului. Acolo, ei a\u0219teptau s\u0103 le soseasc\u0103 sc\u0103rile cerute pentru a escalada zidurile cet\u0103\u021bii.\u00a0Ion Neculce<\/a>\u00a0relateaz\u0103 astfel acest moment:\u00a0\u201eAtuncea c\u0103tanele veniia. Fren\u021be pre supt dial, cu vo 200 de nem\u021bi, iar Velicico, cu moldoveni \u0219i cu c\u0103tane lovis-\u00eenainte \u00een t\u00e2rgu \u0219i slobodzis\u0103 \u0219i temni\u021bile \u0219i cuprinsese \u0219i Cet\u0103\u021bue; numai nu s\u0103 putea lipi, c\u0103-i \u00eempro\u0219ca din Cet\u0103\u021bue. Deci Fren\u021be \u0219i cu c\u0103tanile au l\u0103sat co\u0219ul \u00een \u0219es, unde iaste acmu h\u0103l\u0103\u0219teul la Frumoasa; \u0219i dup\u0103 ce-au l\u0103sat co\u0219ul, s-au suit la dial \u0219i c\u0103uta loitre \u0219i pripelece, ca s\u0103 dea n\u0103val\u0103 s\u0103 sae preste z\u00e2d. \u0218i alerga unii \u0219i din t\u00e2rgu, de li aducea loitre.\u201d<\/i>[26]<\/a><\/sup><\/p>\n Zgomotele produse de \u00eempu\u0219c\u0103turi \u0219i de tragerea clopotelor i-au alertat pe t\u0103tarii afla\u021bi \u00een valea de la Aroneanu, care au \u00eenceput\u00a0\u201ea veni ca v\u00e2ntul\u201d<\/i>. Ataca\u021bi de o\u0219tenii lui Mihai Racovi\u021b\u0103 veni\u021bi din ora\u0219 \u0219i, mai ales, de c\u0103l\u0103re\u021bii t\u0103tari condu\u0219i de Cantemir M\u00e2rza, austriecii au luptat cu d\u00e2rzenie. De\u0219i austriecii foloseau pu\u0219ti, iar t\u0103tarii foloseau s\u0103ge\u021bile \u0219i\u00a0arcanele<\/a>, \u00een spatele austriecilor au ie\u0219it osta\u0219ii afla\u021bi la Cet\u0103\u021buie purt\u00e2nd n\u0103frame albe la bra\u021b, pentru a se deosebi de c\u0103tanele moldovene\u0219ti tr\u0103d\u0103toare. Termin\u00e2ndu-li-se praful de pu\u0219c\u0103, austriecii au \u00eenceput s\u0103 fug\u0103 spre\u00a0M\u0103n\u0103stirea Hlincea<\/a>, pentru a-\u0219i sc\u0103pa via\u021ba. Au fost urm\u0103ri\u021bi de t\u0103tari \u0219i de moldoveni, fiind m\u0103cel\u0103ri\u021bi pe drum sau captura\u021bi, printre cei prin\u0219i afl\u00e2ndu-se \u0219i c\u0103pitanul Ferencz.[14]<\/a><\/sup><\/p>\n A doua zi, domnitorul Mihai Racovi\u021b\u0103 a cobor\u00e2t de la Cet\u0103\u021buia la Curtea Domneasc\u0103 pentru a-i judeca pe tr\u0103d\u0103tori. C\u0103pitanul Ferencz a fost adus de c\u0103tre t\u0103tari, legat cu o funie de g\u00e2t, \u00een fa\u021ba domnitorului . La sfatul turcilor, el l-a r\u0103scump\u0103rat pe Ferencz de la Cantemir M\u00e2rza, hanul t\u0103tarilor, cu 200 galbeni. Dup\u0103 ce l-a lovit cu pumnii, domnitorul l-a dat pe c\u0103pitanul austriecilor pe m\u00e2na lui Ali Agca care l-a decapitat \u00een fa\u021ba por\u021bii de la Curtea Domneasc\u0103,\u00a0\u201eca s\u0103 iee pild\u0103 \u0219i al\u021bii s\u0103 nu mai vie la Moldova\u201d<\/i>. Trupul c\u0103pitanului a r\u0103mas acolo timp de c\u00e2teva zile ca pild\u0103 \u0219i pentru al\u021bii.[27]<\/a><\/sup>\u00a0Domnul a ordonat ca moldovenii f\u0103cu\u021bi prizonieri cu aceast\u0103 ocazie s\u0103 fie sp\u00e2nzura\u021bi. Cadavrele celor uci\u0219i (\u00een num\u0103r de 500-600) printre care se afla \u0219i cel al lui Ferencz au fost str\u00e2nse l\u00e2ng\u0103 F\u00e2nt\u00e2na Parasca, la drumul cel mare al \u021aarigradului, \u00een preajma Cet\u0103\u021buiei.\u00a0\u201e\u0218i mai pre urm\u0103 le-au str\u00e2ns capetele tuturor, \u0219i trupurile, \u0219i au f\u0103cut o movil\u0103 \u0219i o cruce mare cu cerdac, ca s\u0103 fie de pomenire acolo, la Parasca.\u201d<\/i>[24]<\/a><\/sup>\u00a0Domnitorul a pus s\u0103 se scrie \u00eentreaga \u00eent\u00e2mplare pe acest\u0103 cruce, numit\u0103 de popor\u00a0Crucea lui Ferencz<\/a>.<\/p>\n Dup\u0103 acest eveniment, domnitorul Mihai Racovi\u021b\u0103 le-a dat c\u0103lug\u0103rilor M\u0103n\u0103stirii Cet\u0103\u021buia mai multe scutiri de d\u0103ri, \u00een special cu privire la via de pe coasta dealului.[28]<\/a><\/sup><\/p>\n De pe \u00een\u0103l\u021bimile Cet\u0103\u021buii se poate vedea partea sudic\u0103 a ora\u0219ului (cartierul Nicolina).<\/p><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n Dup\u0103 c\u0103derea zidului vestic la \u00eenceputul secolului al XVIII-lea, domnitorul\u00a0Grigore al II-lea Ghica<\/a>\u00a0(1726-1733, 1735-1739, 1739-1741, 1747-1748) a \u00eencercat s\u0103-l refac\u0103 \u00een 1748 \u00eempreun\u0103 cu\u00a0\u201ecasele \u0219i orice va fi de trebuin\u021b\u0103 m\u0103n\u0103stirei … ce c\u0103zuse de c\u00e2t\u0103va vreme prin pogor\u00e2rea dealului\u201d<\/i>.[29]<\/a><\/sup>\u00a0Inten\u021bia sa nu a fost materializat\u0103, probabil din cauza faptului c\u0103 domnitorul a fost transferat \u00een aprilie 1748 ca domnitor \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n \u00cen urm\u0103torii ani, M\u0103n\u0103stirea Cet\u0103\u021buia a fost folosit\u0103 \u00een anumite perioade ca depozit de gr\u00e2ne al o\u0219tilor turce\u0219ti (1788) sau ca spital militar al armatelor ruse\u0219ti (1788-1792 \u0219i 1806-1812).[30]<\/a><\/sup><\/p>\n Cu timpul, M\u0103n\u0103stirea Cet\u0103\u021buia a \u00eenceput s\u0103 se ruineze, efect al cutremurelor \u0219i al incendiilor, dar \u0219i al nep\u0103s\u0103rii egumenilor greci care au administrat-o. Ea a ars \u00een anul 1822, c\u00e2nd turcii au incendiat ni\u0219te case din apropiere.[31]<\/a><\/sup>\u00a0Biserica a fost reparat\u0103 \u00een perioada 1827-1837, cu acest prilej fiind re\u00eemprosp\u0103tat\u0103 pictura interioar\u0103.<\/p>\n \u00cen mai 1842, \u00eentr-o scrisoare trimis\u0103 lui\u00a0Vasile Alecsandri<\/a>\u00a0de scriitorul\u00a0Alecu Russo<\/a>, acesta din urm\u0103 o descria astfel:\u00a0\u201eo ruin\u0103 care odinioar\u0103 a fost palat domnesc, de pe o \u00een\u0103l\u021bime unde odinioar\u0103 vegheau cete de osta\u0219i viteji, \u021bin\u00e2nd ochii \u00een calea t\u0103tarilor, \u0219i unde ast\u0103zi se \u00eengra\u0219\u0103, dormind, c\u00e2\u021biva c\u0103lug\u0103ri \u00een compania buhnelor\u201d<\/i>.[32]<\/a><\/sup>\u00a0Scrisoarea respectiv\u0103 a fost publicat\u0103 de Alecsandri \u00een 1874 \u00een publica\u021bia “Columna lui Traian”, nr. 1, \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de nep\u0103sarea contemporanilor cu privire la monumentele istorice ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n \u00cen decembrie 1863, prin\u00a0Legea seculariz\u0103rii averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti<\/a>\u00a0a domnitorului\u00a0Alexandru Ioan Cuza<\/a>\u00a0(1859-1866), M\u0103n\u0103stirea Cet\u0103\u021buia a fost scoas\u0103 de sub tutela Patriarhiei Ierusalimului, iar c\u0103lug\u0103rii greci au plecat. Mult timp, Biserica M\u0103n\u0103stirii Cet\u0103\u021buia a fost filial\u0103 a Parohiei Galata, aici slujind un preot o dat\u0103 pe lun\u0103. \u00cen curtea bisericii, Ministerul Agriculturii \u0219i Domeniilor a \u00eenfiin\u021bat acolo o pepinier\u0103 de arbori \u0219i vi\u021b\u0103 de vie american\u0103.[33]<\/a><\/sup><\/p>\n Al\u021bi cronicari ai epocii care au vizitat Cet\u0103\u021buia au putut constata urmele ruin\u0103rii acesteia. \u00cen jurul anului 1870,\u00a0Vasile Alecsandri<\/a>\u00a0prognoza c\u0103\u00a0\u201eruinele\u201d<\/i>\u00a0de la Cet\u0103\u021buia\u00a0\u201evor dispare poate cu totul\u201d<\/i>. Episcopul\u00a0Melchisedec \u0218tef\u0103nescu<\/a>\u00a0care a trecut pe acolo \u00een anul 1884 nu a g\u0103sit dec\u00e2t o curte pres\u0103rat\u0103\u00a0\u201ecu pietre \u0219i plin\u0103 de dud\u0103u\u201d<\/i>, \u00eenc\u00e2t \u00eei era fric\u0103 oricui a\u00a0\u201eumbla prin ea\u201d<\/i>, iar\u00a0\u201ecasele egumene\u0219ti se d\u0103r\u00e2mau\u201d<\/i>. \u00cen anul 1903,\u00a0Nicolae Iorga<\/a>\u00a0scria c\u0103\u00a0\u201eCet\u0103\u021buia … era singur\u0103, pustie \u0219i, \u00eentr-o sear\u0103\u201d<\/i>\u00a0c\u00e2nd s-a urcat\u00a0\u201epe coasta rotunjit\u0103 a muncelului\u201d<\/i>, a fost speriat de strig\u0103tul huhurezului care vie\u021buia\u00a0\u201esub bol\u021bile pivni\u021belor p\u0103r\u0103site\u201d<\/i>.[34]<\/a><\/sup><\/p>\n M\u0103n\u0103stirea ajunsese o ruin\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, zidurile bisericii fiind m\u0103cinate de infiltra\u021bia apei pluviale, iar turla de pe naos era pe jum\u0103tate descoperit\u0103. Aceasta este starea \u00een care o g\u0103sea arhitectul\u00a0Constantin B\u0103icoianu<\/a>, sub coordonarea c\u0103ruia s-au efectuat repara\u021bii la biseric\u0103 \u00een 1896.[35]<\/a><\/sup>\u00a0Noi lucr\u0103ri de restaurare au fost efectuate \u00een perioada 1910-1911, la ini\u021biativa Comisiunii Monumentelor Istorice. \u00cen octombrie 1911, lucr\u0103rile au fost finalizate, iar m\u0103n\u0103stirea a putut fi vizitat\u0103 de delega\u021bii universit\u0103\u021bilor str\u0103ine veni\u021bi la s\u0103rb\u0103torirea semicentenarului\u00a0Universit\u0103\u021bii din Ia\u0219i<\/a>. \u00cen aceea\u0219i zi, aviatorul\u00a0Aurel Vlaicu<\/a>\u00a0a zburat deasupra ora\u0219ului Ia\u0219i cu avionul construit de el, f\u0103c\u00e2nd mai multe virajuri \u00een jurul dealului \u0219i M\u0103n\u0103stirii Cet\u0103\u021buia.<\/p>\n La 30 septembrie 1911 s-a pus piatra de temelie la chiliile c\u0103lug\u0103re\u0219ti de la M\u0103n\u0103stirea Cet\u0103\u021buia, \u00een prezen\u021ba familiei regale (Regele Carol I, Prin\u021bul Mo\u0219tenitor Ferdinand \u0219.a.), a mitropolitului\u00a0Pimen Georgescu<\/a>\u00a0al Moldovei, a unor membri ai guvernului \u0219i ai autorit\u0103\u021bilor locale. Mitropolitul Pimen a adus aici c\u0103lug\u0103ri de la alte m\u0103n\u0103stiri din Moldova \u0219i astfel m\u0103n\u0103stirea s-a redeschis.<\/p>\n \u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial, cl\u0103dirile din incinta m\u0103n\u0103stirii au servit ca spital militar, aici fiind \u00eengriji\u021bi osta\u0219ii r\u0103ni\u021bi. \u00cen anul 1930, la ini\u021biativa lui\u00a0Nicolae Iorga<\/a>, pre\u0219edintele Comisiunii Monumentelor Istorice, au fost ref\u0103cute biserica \u0219i \u00eenc\u0103perile m\u0103n\u0103stirii, dup\u0103 cum atest\u0103 o plac\u0103 memorial\u0103 amplasat\u0103 pe cl\u0103direa Egumeniei.<\/p>\n Lucr\u0103ri importante de restaurare s-au efectuat \u00een perioada 1964-1971, \u00een urma c\u0103rora turnul clopotni\u021b\u0103 \u0219i-a rec\u0103p\u0103tat forma sa originar\u0103, cuhnea, zidurile incintei \u0219i bastioanele au fost ref\u0103cute, iar palatul lui Duca Vod\u0103 a fost consolidat.[34]<\/a><\/sup><\/p>\n \u00cen restaurarea complexului monahal un merit deosebit l-a avut arhimandritul Mitrofan B\u0103ltu\u021b\u0103 (1927-1995), stare\u021b timp de 25 ani al m\u0103n\u0103stirii (1971-1995) \u0219i exarh al m\u0103n\u0103stirilor din Arhiepiscopia Ia\u0219ilor (1981-1995). \u00cen perioada st\u0103re\u021biei sale, s-au efectuat lucr\u0103ri de re\u00eennoire ale bisericii (s-a ref\u0103cut acoperi\u0219ul cu tabl\u0103 de zinc, s-a pardosit interiorul cu marmur\u0103, s-a \u00eennoit mobilierul, ve\u0219mintele, vasele de cult etc.), s-au ref\u0103cut casa domneasc\u0103, st\u0103re\u021bia, turnul-clopotni\u021b\u0103, cuhnea, zidurile de incint\u0103 etc. \u00cen sala gotic\u0103 s-a amenajat un paraclis. \u00cen afar\u0103 de acestea, stare\u021bul Mitrofan a amenajat o modern\u0103 gospod\u0103rie anex\u0103. Prin activitatea sa de \u00eennoire \u0219i \u00eenfrumuse\u021bare a complexului m\u0103n\u0103stiresc, el este socotit un mare ctitor restaurator al M\u0103n\u0103stirii Cet\u0103\u021buia.[36]<\/a><\/sup><\/li>\n<\/ul>\n Sursa:\u00a0ro.wikipedia.org<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" M\u0103n\u0103stirea Cet\u0103\u021buia\u00a0din\u00a0Ia\u0219i\u00a0este o m\u0103n\u0103stire ortodox\u0103 de c\u0103lug\u0103ri, ctitorit\u0103 \u00een secolul al XVII-lea de voievodul\u00a0Gheorghe Duca(1665-1666, 1668-1672 \u0219i 1678-1683). A\u0219ezat\u0103 pe<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":27130,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-27129","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/09\/Manastirea-Cetatuia-Iasi.jpg?fit=500%2C375&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-73z","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/27129","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=27129"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/27129\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27131,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/27129\/revisions\/27131"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/27130"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=27129"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=27129"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=27129"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
Fondarea<\/span><\/h3>\n
![\"\"](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/d\/df\/RO%2C_IS_%2C_Cetatuia_Monastery.JPG\/300px-RO%2C_IS_%2C_Cetatuia_Monastery.JPG\")
<\/a><\/p>\nLoc de refugiu pentru domnitori<\/span><\/h3>\n
<\/span>Asediul austriecilor (1717)<\/span><\/h3>\n
![\"\"](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/2\/28\/Cetatuia_Aerial.jpg\/300px-Cetatuia_Aerial.jpg\")
<\/a><\/p>\n<\/span>Ruinarea m\u0103n\u0103stirii<\/span><\/h3>\n
![\"\"](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/b\/bb\/M%C4%83n%C4%83stirea_Cet%C4%83%C5%A3uia8.jpg\/300px-M%C4%83n%C4%83stirea_Cet%C4%83%C5%A3uia8.jpg\")
<\/a><\/p>\n<\/span>Lucr\u0103ri de restaurare<\/span><\/h3>\n