{"id":29173,"date":"2017-11-10T10:46:24","date_gmt":"2017-11-10T08:46:24","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=29173"},"modified":"2017-11-10T08:54:58","modified_gmt":"2017-11-10T06:54:58","slug":"sa-cunoastem-frumusetile-din-parcul-natural-putna-vrancea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=29173","title":{"rendered":"S\u0103 cunoa\u015ftem frumuse\u0163ile din Parcul Natural Putna-Vrancea"},"content":{"rendered":"<p class=\"intro\">Cascada Putnei, declarat\u0103 rezerva\u021bie natural\u0103, este un monument al naturii (din 1973) \u0219i face parte din Parcul Natural Putna-Vrancea, potrivit www.vrancea-turistica.ro. C\u0103derea de ap\u0103 se afl\u0103 \u00een \u021binutul plin de legende al Vrancei, la 70 km de Foc\u0219ani, \u00eentre satele Tulnici \u0219i Lep\u0219a. Rezerva\u021bia Cascada Putnei are o suprafa\u021b\u0103 de 10 ha, fiind cea mai mic\u0103 dintre rezerva\u021biile din Mun\u021bii Vrancei.<\/p>\n<div class=\"image-wrapper medium-image mb25\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www1.agerpres.ro\/agerpres\/imageResize?path=%2Fmedia%2Fimages%2F2017-03%2F03071719-1022030639.jpg&amp;size=6\" \/><\/div>\n<p>R\u00e2ul Putna, la care se adaug\u0103 afluentul Ti\u0219i\u021ba, coboar\u0103 \u00eenvolburat circa 80 de metri \u0219i urmeaz\u0103, apoi, un curs \u00eengust \u0219i abrupt, str\u0103juit de st\u00e2nci, cu o diferen\u021b\u0103 de nivel de peste 12 m, form\u00e2nd o cascad\u0103 spectaculoas\u0103 cu mai multe c\u0103deri de ap\u0103. Cascada nu impresioneaz\u0103, astfel, prin \u00een\u0103l\u021bime, ci prin puterea, viteza \u0219i debitul mare al apelor ce se adun\u0103, apoi, \u00eentr-un lac cu o ad\u00e2ncime ce dep\u0103\u0219e\u0219te pe alocuri 12 m, potrivit\u00a0<a href=\"http:\/\/www.cheile-tisitei.ro\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">www.cheile-tisitei.ro<\/a>. \u00cen aval, pe malul st\u00e2ng, la circa 200 m, exist\u0103 o veche cascad\u0103, p\u0103r\u0103sit\u0103 de c\u0103tre apele r\u00e2ului Putna \u00een urma mi\u0219c\u0103rilor geotectonice, moment \u00een care acest r\u00e2u \u0219i-a schimbat cursul spre dreapta, pe albia actual\u0103, reprezent\u00e2nd un fenomen unic cunoscut \u00een Rom\u00e2nia.<br \/>\n<img decoding=\"async\" class=\"alignleft\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www1.agerpres.ro\/media\/images\/2017-03\/03071719-1022000983.jpg?w=800&#038;ssl=1\" align=\"right\" border=\"0\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Accesul c\u0103tre Cascada Putnei se face din Drumul Na\u021bional DN2D \u2014 Foc\u0219ani \u2014 Tg. Secuiesc, fiind localizat\u0103 la circa 2 km de satul Lep\u0219a.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www1.agerpres.ro\/media\/images\/2017-03\/03071720-1021961608.jpg?resize=380%2C570&#038;ssl=1\" width=\"380\" height=\"570\" align=\"left\" border=\"0\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Parcul Natural Putna-Vrancea a fost \u00eenfiin\u021bat \u00een 2004, \u00een baza Hot\u0103r\u00e2rii de Guvern nr. 2151. Parcul se suprapune sectorului central-nord-vestic al Mun\u021bilor Vrancei, acoperind \u00een totalitate bazinul hidrografic montan al r\u00e2ului Putna, la care se adaug\u0103 spre sud-vest masivele Mordanu \u0219i Goru. Suprafa\u021ba Parcului Natural Putna-Vrancea este de 38.204 ha, reprezent\u00e2nd 41,32 % din suprafa\u021ba montan\u0103 a jude\u021bului Vrancea, se arat\u0103 pe site-ul oficial dedicat acestui parc. Scopul ariei protejate \u00eel reprezint\u0103 protec\u021bia \u0219i conservarea ansamblurilor peisagistice unde interac\u021biunea activit\u0103\u021bilor umane cu natura a creat, de-a lungul timpului, o zon\u0103 distinct\u0103, cu valoare semnificativ\u0103 peisagistic\u0103 \u0219i cultural\u0103, cu o mare diversitate biologic\u0103. \u00cen plus, publicul are numeroase posibilit\u0103\u021bi de recreere \u0219i turism \u00eencuraj\u00e2ndu-se \u00een acela\u0219i timp activit\u0103\u021bile \u0219tiin\u021bifice \u0219i educa\u021bionale. De asemenea, numai pu\u021bin de 10 specii de vertebrate, altele dec\u00e2t p\u0103s\u0103rile, sunt sub protec\u021bie strict\u0103, iar dintre cele circa 110 specii de p\u0103s\u0103ri \u00eent\u00e2lnite \u00een zon\u0103, 75 sunt strict protejate conferind Parcului statutul de zon\u0103 de protec\u021bie acvifaunistic\u0103.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www1.agerpres.ro\/media\/images\/2017-03\/03071721-1021920030.jpg?resize=343%2C515&#038;ssl=1\" width=\"343\" height=\"515\" align=\"right\" border=\"0\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen afar\u0103 de Rezerva\u021biile Naturale Ti\u0219i\u021ba \u0219i Cascada Putnei, pe suprafa\u021ba Parcului Natural Putna-Vrancea se suprapun alte patru arii protejate: Groapa cu Pini, Str\u00e2mtura \u2014 Coza, Muntele Goru \u0219i P\u0103durea Lep\u0219a-Zboina. Rezerva\u021bia Natural\u0103 Cheile Ti\u0219i\u021bei, de tip mixt, se \u00eentinde pe 8 kilometri \u0219i \u00eenglobeaz\u0103 un imens tezaur de elemente fito, zoo-geografice \u0219i geologice, c\u00e2t \u0219i ansambluri peisagistice unite \u00eentr-un sistem de mare valoare \u0219tiin\u021bific\u0103. Printre frumuse\u021bile rezerva\u021biei se afl\u0103 \u0219i st\u00e2ncile denumite \u00een popular de localnici \u2014 C\u0103ciulata de Vrancea \u0219i Cu\u0219ma Ti\u0219i\u021bei. Totodat\u0103, un alt element unic al acestei regiuni este focul viu aflat la marginea drumului forestier Str\u00e2mba. Fenomenul este o emana\u021bie natural\u0103 constant\u0103 de gaz metan, capabil\u0103 s\u0103 men\u021bin\u0103 o flac\u0103r\u0103 continu\u0103.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www1.agerpres.ro\/media\/images\/2017-03\/03071721-1021880124.jpg?resize=494%2C741&#038;ssl=1\" width=\"494\" height=\"741\" align=\"left\" border=\"0\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Mun\u021bii Vrancei predomin\u0103 Carpa\u021bii de Curbur\u0103, \u00een cuprinsul c\u0103rora se afl\u0103 laolalt\u0103 Mun\u021bii Bre\u021bcului \u0219i Mun\u021bii Buz\u0103ului. Acest sector montan este situat \u00eentre aliniamentul v\u0103ilor Ca\u0219in-\u0218u\u0219i\u021ba (\u00een nord), Depresiunea Vrancei (\u00een est), r\u00e2ul R\u00e2mnic (\u00een sud) \u0219i aliniamentul v\u0103ilor superioare Oituz-B\u00e2sca Mic\u0103 dar \u0219i marea depresiune a Bra\u0219ovului (la vest), potrivit\u00a0<a href=\"http:\/\/www.pancarpatica.org\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">www.pancarpatica.org<\/a>. Sunt, de asemenea, bine individualiza\u021bi, alc\u0103tui\u021bi predominant din a\u0219a-numitul fli\u0219, format din conglomerate, gresii, argil\u0103 \u0219i marn\u0103. Mun\u021bii Vrancei sunt forma\u021bi din dou\u0103 flancuri montane cu orient\u0103ri opuse (unul spre est \u0219i altul spre vest) \u0219i se unesc de-a lungul unui aliniament major, cuprins \u00eentre Muntele Lep\u0219a (1.390 m) la nord \u0219i Culmea Pietrelor \u00cen\u0219irate (1.476 m) la sud.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www1.agerpres.ro\/media\/images\/2017-03\/03071722-1021815483.jpg?resize=470%2C334&#038;ssl=1\" width=\"470\" height=\"334\" align=\"right\" border=\"0\" data-recalc-dims=\"1\" \/><br \/>\n<i><\/i><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><i>Mun\u021bii Vrancei, masiv muntos situat \u00een Carpa\u021bii Orientali<\/i><\/p>\n<p>Putna, Coza, N\u0103ruja, Z\u0103bala sunt numai unele dintre v\u0103ile ad\u00e2nci care fragmenteaz\u0103 ace\u0219ti mun\u021bi, \u00een mai multe masive \u0219i culmi legate \u00eentre ele prin \u00een\u0219eu\u0103ri largi. La vest de valea superioar\u0103 a Z\u0103balei se eviden\u021biaz\u0103 un sector mai \u00eenalt al Mun\u021bilor Vrancei, alc\u0103tuit din masivele L\u0103c\u0103u\u021bi (1.777 m altitudine), Goru (1.785 m, cota maxim\u0103 a Mun\u021bilor Vrancei), Giurgiu (1.720 m). \u00cen partea de est-nord-est de aceasta exist\u0103 o serie de culmi \u0219i masive mai scunde \u0219i mai fragmentate (masivul Furu 1.415 m, culmea Zboina Frumoas\u0103 cu V\u00e2rful Pietrosu 1.672 m \u0219i V\u00e2rful Zboina Frumoas\u0103 1.657 m, masivul Coza 1.629 m, culmile Zboina Neagr\u0103 1.350 m \u0219i Lep\u0219a 1.503 m).<\/p>\n<p>Sursa:agerpres.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cascada Putnei, declarat\u0103 rezerva\u021bie natural\u0103, este un monument al naturii (din 1973) \u0219i face parte din Parcul Natural Putna-Vrancea, potrivit<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":29174,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-29173","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/11\/cascada.jpg?fit=1280%2C720&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-7Ax","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/29173","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=29173"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/29173\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29175,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/29173\/revisions\/29175"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/29174"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=29173"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=29173"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=29173"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}