{"id":30636,"date":"2017-12-20T09:21:25","date_gmt":"2017-12-20T07:21:25","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=30636"},"modified":"2017-12-20T08:51:35","modified_gmt":"2017-12-20T06:51:35","slug":"sarbatoarea-craciunului-la-romani-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=30636","title":{"rendered":"S\u0103rb\u0103toarea CR\u0102CIUNULUI la rom\u00e2ni"},"content":{"rendered":"

Oltenia<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00cen satele din Oltenia, \u00een Ajunul Cr\u0103ciunului se practic\u0103 “scormonitul \u00een foc”<\/strong>. To\u0163i membrii familiei se adun\u0103 \u00een jurul focului \u015fi, pe r\u00e2nd, dau cu o nuia, spun\u00e2nd: “Bun\u0103 diminea\u0163a lui Ajun\/ C\u0103-i mai bun\u0103 a lui Cr\u0103ciun\/ \u00centr-un ceas bun\/ Oile l\u00e2noase\/ Vacile l\u0103ptoase\/ Caii \u00eencur\u0103tori\/ Oamenii s\u0103n\u0103to\u015fi\/ S\u0103 se fac\u0103 bucatele, porumbul, gr\u00e2ul”.<\/div>\n

“Pi\u0163\u0103r\u0103ii<\/strong>” este un obicei de pe vremea dacilor care se practic\u0103 \u00een localit\u0103\u0163ile de pe Valea Jiului \u015fi care semnific\u0103 sacrificiul adus divinit\u0103\u0163ii drept mul\u0163umire pentru rodnicia holdelor \u015fi a pomilor. Pi\u0163\u0103r\u0103ii sunt numai b\u0103rba\u0163i, copii sau adolescen\u0163i, organiza\u0163i \u00een cete, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een haine populare care se adun\u0103 \u00een noaptea dinaintea Ajunului pentru a \u00eempodobi steaguri cu clopo\u0163ei, n\u0103frame multicolore, ciucuri \u015fi coroni\u0163e de flori pe care le aga\u0163\u0103 de pr\u0103jini de c\u00e2\u0163iva metri lungime. Alaiul porne\u015fte apoi la colindat.<\/p>\n

\u00cen Oltenia, v\u0103ile r\u0103sun\u0103 de Colinde \u00een fiecare Ajun. Cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 este “Steaua”<\/strong>, care se c\u00e2nt\u0103, \u00een general, \u00een cete de c\u00e2te patru.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Fiecare membru are un rol: unul \u0163ine Steaua, altul este responsabil cu str\u00e2nsul banilor, al nucilor \u015fi al covrigilor promi\u015fi, \u00een vreme ce al\u0163i doi \u0163in sacul \u015fi un ciomag, pentru a se ap\u0103ra de c\u00e2ini.<\/p>\n

Tot \u00een Oltenia, \u00een ziua de Cr\u0103ciun, femeile mai respect\u0103 \u00eenc\u0103 un obicei vechi de sute de ani – diminea\u0163a, ele pleac\u0103 la cimitir, unde dau cu t\u0103m\u00e2ie mormintele, dup\u0103 care se \u00eentorc acas\u0103 \u015fi scot colacii de le copt. Pe fiecare colac sunt puse un ou \u015fi o lum\u00e2nare, iar apoi se d\u0103 de poman\u0103 prin vecini.<\/p>\n

Banat<\/strong><\/p>\n

\u00cen localit\u0103\u0163ile de pe Valea Alm\u0103jului, colind\u0103torii iau cu ei un b\u0103\u0163 din lemn de alun<\/strong> \u00eencrustat \u00een coaj\u0103 sau afumat la lum\u00e2nare. B\u0103\u0163ul este<\/strong> lovit de podeaua case<\/strong>i pentru a alunga duhurile rele. Alunul fiind na\u015ful, \u00een folclorul rom\u00e2nesc, cu el se alung\u0103 \u015ferpii, norii, spre a feri gospod\u0103ria de diavoli \u015fi a-i aduce prosperitate. B\u0103tr\u00e2nii arunc\u0103 \u00een fa\u0163a colind\u0103torilor boabe de gr\u00e2u \u015fi porumb.<\/strong> Oamenii cred c\u0103 dac\u0103 vor amesteca boabele peste care au trecut colind\u0103torii cu s\u0103m\u00e2n\u0163a pe care o vor pune \u00een brazd\u0103 vor avea parte de o recolt\u0103 bun\u0103 \u00een anul care vine.<\/p>\n

\u00cen Ajunul Cr\u0103ciunului, s\u00e2rbii din Banat fac focul pentru pentru a arde “badnajak-u<\/strong>l”. Este vorba despre un trunchi de stejar t\u00e2n\u0103r care este aprins \u00een noaptea de Cr\u0103ciun \u00een curtea casei. Sc\u00e2nteile focului ar aduce bun\u0103stare gospod\u0103riei.<\/p>\n

\u00cen Apuseni, \u00een ultima duminic\u0103 dinaintea Cr\u0103ciunului are loc “Cr\u0103ciunul fiarelor” sau “Noaptea lupilor”<\/strong>. \u00cen zorii zilei, un fl\u0103c\u0103u “ne\u00eenceput” este trimis la marginea satului. Aici, cu o sear\u0103 \u00eenainte, fetele at\u00e2rn\u0103 \u00eentr-un copac m\u0103\u015fti care reprezint\u0103 duhurile p\u0103durii. Fl\u0103c\u0103ul alege una dintre ele \u015fi devine “v\u00e2rva” satului – o personificare a lupului, considerat ocrotitorul p\u0103durii \u015fi al v\u00e2natului. B\u0103iatul porne\u015fte prin sat, \u00eenso\u0163it de o ceat\u0103, iar \u00een calea lor nu are voie s\u0103 ias\u0103 nicio fat\u0103 sau femeie, pentru c\u0103 se spune c\u0103 aceasta va fi b\u00e2ntuit\u0103 tot anul de lupi. B\u0103rba\u0163ii \u00eei primesc \u00een curte, unde \u00eei servesc cu b\u0103utur\u0103 \u015fi friptur\u0103. Seara, fl\u0103c\u0103ii merg la huda lupului, o pe\u015fter\u0103 ad\u00e2nc\u0103, unde arunc\u0103 un purcel sau un berbec, jertf\u0103 oferit\u0103 animalelor s\u0103lbatice.<\/p>\n

Dobrogea<\/strong><\/p>\n

Varianta dobrogean\u0103 a “Caprei” este “Stru\u0163ul”.<\/strong> Tradi\u0163ionala costuma\u0163ie de Cr\u0103ciun este f\u0103cut\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103 dintr-o \u0163es\u0103tur\u0103 groas\u0103 de l\u00e2n\u0103, de care sunt prinse leg\u0103turi de stuf, plante g\u0103site din abunden\u0163\u0103 pe malurile lacurilor dobrogene. Fl\u0103c\u0103ii se str\u00e2ng \u00een cete \u00eenc\u0103 din 6 decembrie, de la Mo\u015f Nicolae, pentru a \u00eencepe repeti\u0163iile. \u00cen trecut, cetele erau foarte bine organizate. Fiecare avea un “cap” care se asigura de p\u0103strarea tuturor tradi\u0163iilor, un ajutor, un contabil, un \u0163uicar, un pisic \u015fi o iap\u0103. Aceste or\u00e2nduiri se mai p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een unele localit\u0103\u0163i \u00een care b\u0103ie\u0163ii se mai organizeaz\u0103 dup\u0103 vechile obiceiuri.<\/p>\n

\u00cen nordul Dobrogei, \u00een apropierea Mun\u0163ilor M\u0103cinului, cetele de feciori au \u015fi “Oleleul”<\/strong> – personaj de origine p\u0103g\u00e2n\u0103 care intr\u0103 primul \u00een gospod\u0103rie, \u00eenconjoar\u0103 ceata de colind\u0103tori de dou\u0103-trei ori, dup\u0103 care o vegheaz\u0103. Oleleul are misiunea de a speria duhurile rele. El este \u00eembr\u0103cat \u00een general \u00een cojoc din piele de oaie \u015fi \u00eenarmat cu un buzdugan \u015fi cu o sabie din lemn. Costuma\u0163ia este completat\u0103 cu beteal\u0103, clopo\u0163ei \u015fi t\u0103l\u0103ngi pe care “oleleul” le bate din p\u0103m\u00e2nt pentru a proteja gospod\u0103riile de spiritele rele.<\/p>\n

Tot \u00een zona Dobrogei se g\u0103sesc \u015fi a\u015fa-numi\u0163ii “mo\u015foi”.<\/strong> Ace\u015fti colind\u0103tori cu m\u0103\u015fti colorate au devenit o emblem\u0103 pentru Luncavi\u0163a, singura comun\u0103 din Rom\u00e2nia \u00een care se mai practic\u0103 obiceiul. Colind\u0103torii poart\u0103 m\u0103\u015fti pentru a simboliza prezen\u0163a spiritelor str\u0103mo\u015fe\u015fti care alung\u0103 r\u0103ul din calea na\u015fterii lui Iisus \u015fi vestesc un an mai \u00eembel\u015fugat, cu lini\u015fte \u015fi bucurii. Mo\u015foii se costumeaz\u0103 \u00eentr-un cojoc lung p\u00e2n\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, \u00eentors pe dos, din blan\u0103 de vulpe sau de iepure, m\u0103\u015fti f\u0103cute din t\u0103rt\u0103cu\u0163e, coarne de berbec, panglici colorate, flori \u015fi m\u0103rgele colorate.<\/p>\n

Sursa:mediafax.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oltenia \u00a0\u00cen satele din Oltenia, \u00een Ajunul Cr\u0103ciunului se practic\u0103 “scormonitul \u00een foc”. To\u0163i membrii familiei se adun\u0103 \u00een jurul<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":30637,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-30636","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/12\/17221.jpg?fit=1280%2C800&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-7Y8","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/30636","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=30636"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/30636\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30638,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/30636\/revisions\/30638"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/30637"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=30636"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=30636"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=30636"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}