{"id":31092,"date":"2018-01-12T11:21:38","date_gmt":"2018-01-12T09:21:38","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=31092"},"modified":"2018-01-11T11:24:30","modified_gmt":"2018-01-11T09:24:30","slug":"comoara-din-scorbura-si-vocea-divinitatii-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=31092","title":{"rendered":"Comoara din scorbur\u0103 \u015fi vocea divinit\u0103\u0163ii"},"content":{"rendered":"

Partea a II-a<\/p>\n

Dou\u0103 biserici seculare \u00een acela\u015fi loc, una de lemn, alta din piatr\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00censemnarea c\u0103l\u0103torului sirian se refer\u0103 la bisericu\u0163a de lemn \u015fi la \u00een\u0103l\u0163area altui l\u0103ca\u015f sf\u00e2nt, o biseric\u0103 din zid: \u201e\u00cen vremurile vechi locuia aici un pustnic care, de\u015ftept\u00e2ndu-se (din somn \u2013 n.a.), a g\u0103sit \u00eentr-un copac o icoan\u0103 a Maicii Domnului. (…) Sunt aproximativ dou\u0103zeci de ani de c\u00e2nd unui mare dreg\u0103tor (Preda Br\u00e2ncoveanu), pl\u0103c\u00e2ndu-i aceast\u0103 biseric\u0103, cea de lemn, o las\u0103 \u00een v\u00e2rful dealului \u015fi zidi din jos o alt\u0103 m\u0103n\u0103stire mare din piatr\u0103, pentru c\u0103lug\u0103ri\u0163e, cu o biseric\u0103 splendid\u0103\u201d.<\/p>\n

Icoana se \u00eenscrie \u00een curentul artistic al veacului al IV-lea<\/strong><\/p>\n

\u201eLegenda icoanei \u015fi a bisericu\u0163ei a fost men\u0163ionat\u0103 \u015fi de Neofit Cretanul, Mitropolitul Ungrovlahiei, \u00een\u00a0 1745: \u201eUn cioban cu numele Radu, \u00een timpul lui Alexandru Vod\u0103 (1568 – 1577) a visat Icoana Maicii Domnului despre care aminte\u015fte Paul de Alep \u015fi, t\u0103ind stejarul \u00een care a fost g\u0103sit\u0103 icoana a f\u0103cut din lemnul lui o bisericu\u0163\u0103 numit\u0103 din aceast\u0103 pricin\u0103 Dintr-un Lemn\u201d.<\/p>\n

Un prim studiu al icoanei Maicii Domnului a fost f\u0103cut de istoricul francez Andr\u00e9 Grabar, care a v\u0103zut-o \u00een anul 1929. El a afirmat c\u0103 icoana se \u00eenscrie \u00een curentul artistic al veacului al IV-lea, chiar fiind zugr\u0103vit\u0103 la lavra greceasc\u0103 din Theothokos, reproduc\u00e2nd un un model care ar fi apar\u0163inut Apostolului Luca, cel care a pictat-o pentru prima dat\u0103 pe Maica Domnului.\u201d<\/p>\n

<\/p>\n

Icoana F\u0103c\u0103toare de Minuni, verso, M\u0103n\u0103stirea Dintr-un Lemn, V\u00e2lcea, Foto: Arhiva personal\u0103 F.E.<\/p>\n

Doar la Ierusalim, Moscova \u015fi Istanbul mai exist\u0103 icoane similare<\/strong><\/p>\n

Doar trei exemplare similare celei de la M\u0103n\u0103stirea Dintr-un Lemn se mai p\u0103streaz\u0103 pe mapamond: la Moscova, la Istanbul \u015fi la Ierusalim.<\/p>\n

P\u0103rerea lui I. D. \u015etef\u0103nescu este c\u0103 icoana a fost pictat\u0103 abia \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVI-lea. \u201eAna Maria Muzicescu, istoric de art\u0103 este de p\u0103rere c\u0103, icoana de la Dintr-un Lemn, a fost realizat\u0103 de un monah, la o dat\u0103 anterioar\u0103 anului 1453, \u00een Imperiul Bizantin sau la Muntele Athos, inspir\u00e2ndu-se dup\u0103 un model mai vechi\u201d, completeaz\u0103 istoricul v\u00e2lcean.<\/p>\n

\u201eBisericu\u0163a \u00eenc\u00e2nt\u0103 ochiul trec\u0103torului \u015fi d\u0103ruie\u015fte bucurie\u201d \u00a0<\/strong><\/p>\n

C\u00e2t despre arhitectura l\u0103ca\u015fului, Florin Epure adaug\u0103: \u201eBiserica de lemn este lucrat\u0103 din b\u00e2rne groase, \u00eencheiate \u00een coad\u0103 de r\u00e2ndunic\u0103. Are o form\u0103 dreptunghiular\u0103 \u015fi nu dep\u0103\u015fe\u015fte patru metri \u00een \u00een\u0103l\u0163ime. Este \u00eenconjurat\u0103 la exterior de un br\u00e2u \u00een form\u0103 de fr\u00e2nghie r\u0103sucit\u0103 (torsad\u0103), s\u0103pat \u00een grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, f\u0103r\u0103 turl\u0103.<\/p>\n

Ascuns\u0103 \u015fi p\u0103zit\u0103 de \u201cstejari seculari\u201d, aidoma celui din care a fost z\u0103mislit\u0103, bisericu\u0163a M\u0103n\u0103stirii Dintr-un Lemn \u00eenc\u00e2nt\u0103 ochiul trec\u0103torului \u015fi d\u0103ruie\u015fte bucurie sufletelor ce z\u0103bovesc la ad\u0103postul zidurilor ei\u201d, sus\u0163ine omul de cultur\u0103.<\/p>\n

Loc \u00eenc\u0103rcat de istorie<\/strong><\/p>\n

\u201eL\u0103ca\u015ful sf\u00e2nt, realizat cu o nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103 m\u0103iestrie artistic\u0103 a lemnului, a fost ref\u0103cut \u00een anul 1733, dar mai ales \u00een perioada 1810 -1814 de Iancu Lahovary c\u0103minarul, ginerele lui Constantin Socoteanu, ruda Episcopului Grigore Socoteanu, cu cheltuiala lui, dup\u0103 ce aceasta suferise importante pagube \u00een urma unui incendiu.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 i s-a ad\u0103ugat catapeteasma sculptat\u0103 de me\u015fterii \u0163\u0103rani din zon\u0103, \u00een lemn de tei, de o frumuse\u0163e rar\u0103.<\/p>\n

O \u00eensemnare din epoc\u0103 aminte\u015fte de aceast\u0103 refacere: \u201eDumnealui, cocon Iancu zet c\u0103minar Constandin, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 biserica, adic\u0103 bolni\u0163a sfintei M\u0103n\u0103stiri au ars din \u00eent\u00e2mplare, au cugetat pentru dragostea Maicii lui Dumnezeu \u015fi cu toat\u0103 cheltuiala sa de iznoav\u0103 au f\u0103cut alt\u0103 biseric\u0103, tot \u00een acel loc\u201d.<\/p>\n

<\/p>\n

Biserica de piatr\u0103 de la M\u0103n\u0103stirea Dintr-un Lemn, V\u00e2lcea, Foto: Arhiva personal\u0103 F.E.<\/p>\n

Bile\u0163ele cu dorin\u0163e \u015fi monede \u00een trunchiurile stejarilor seculari \u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eMult timp s-a crezut c\u0103 l\u0103ca\u015ful de zid, care s-a ridicat \u00een apropierea bisericu\u0163ei de lemn, a fost ridicat de c\u0103tre domnitorul Matei Basarab, care este \u00eenscris \u00een pomelnicul m\u0103n\u0103stirii, iar chipul s\u0103u \u015fi al Elinei Doamna apar zugr\u0103vi\u0163i \u00een pridvor, pentru nenum\u0103ratele danii acordate.<\/p>\n

Dar, adev\u0103ratul ctitor al biseriici de zid este Preda Br\u00e2ncoveanu, depre care Paul de Alep spune c\u0103 era un foarte influent \u015fi \u00eenst\u0103rit boier al vremii.<\/p>\n

Exist\u0103 tradi\u0163ia ca pe drumul ce urc\u0103 la biserica de lemn pelerinii s\u0103 lase \u00een trunchiul stejarilor seculari monede \u015fi bile\u0163ele cu dorin\u0163e a\u015ftept\u00e2nd ca minunea de la \u00eenceputuri s\u0103 lucreze \u015fi \u00een existen\u0163a lor efemer\u0103 pe acest p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

Icoana F\u0103c\u0103toare de Minuni a Maicii Domnului cu Pruncul a adus de at\u00e2tea ori alinarea suferin\u0163elor trupe\u015fti \u015fi suflete\u015fti.<\/p>\n

Bisericu\u0163a de lemn este un obiectiv de patrimoniu cultural na\u0163ional de o valoare inestimabil\u0103 \u015fi un loc \u00een care cei cu mult\u0103 credin\u0163\u0103 \u00een Dumnezeu simt pacea \u015fi binecuv\u00e2ntarea divin\u0103\u201d, mai spune prof. dr. Florin Epure. \u00a0 \u00cencastrat\u0103 \u00een sticl\u0103 pentru a fi admirat\u0103 \u00een totalitate<\/p>\n

C\u00e2t despre particularitatea icoanei cu dou\u0103 fe\u0163e, afl\u0103m din aceea\u015fi surs\u0103 c\u0103 a fost \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een argint \u00een anul 1812 \u015fi a stat ferecat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2002, c\u00e2nd a fost restaurat\u0103 \u015fi i s-a scos ferec\u0103tura.<\/p>\n

Atunci s-a descoperit c\u0103, pe spate exista o a doua fa\u0163\u0103 a Icoanei F\u0103c\u0103toare de Minuni, ce reprezint\u0103 scena \u201eJudec\u0103\u0163ii de Apoi\u201d. Acesta este \u015fi motivul pentru care, ast\u0103zi, icoana este \u00eencastrat\u0103 \u00een sticl\u0103 pentru a fi admirat\u0103 \u00een totalitate.<\/p>\n

\u015ei ar mai fi de ad\u0103ugat \u015fi faptul c\u0103 are dimensiuni impresionante, fiind \u00eenalt\u0103 de 1,50 m \u015fi lat\u0103 de 1,10 m. \u015ease oameni s-au chinuit s-o manevreze cu grij\u0103, pentru a fi restaurat\u0103.<\/p>\n

Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Partea a II-a Dou\u0103 biserici seculare \u00een acela\u015fi loc, una de lemn, alta din piatr\u0103 \u00censemnarea c\u0103l\u0103torului sirian se refer\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":31093,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-31092","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/dsc_0217_large_0.jpg?fit=381%2C381&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-85u","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/31092","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=31092"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/31092\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31094,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/31092\/revisions\/31094"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/31093"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=31092"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=31092"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=31092"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}