{"id":33067,"date":"2018-02-28T11:29:08","date_gmt":"2018-02-28T09:29:08","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=33067"},"modified":"2018-02-28T08:48:39","modified_gmt":"2018-02-28T06:48:39","slug":"schitul-dintre-ape-de-pe-insula-cu-minuni-din-judetul-valcea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=33067","title":{"rendered":"\u201eSchitul dintre ape\u201d, de pe \u201einsula cu minuni\u201d, din jude\u0163ul V\u00e2lcea"},"content":{"rendered":"

Schitului \u201eOstrov\u201d i se mai spune \u201einsula cu minuni\u201d sau \u201em\u0103n\u0103stirea dintre ape\u201d, fiindc\u0103 cea mai veche m\u0103n\u0103stire de maici din Rom\u00e2nia; g\u0103zduie\u015fte o icoan\u0103 f\u0103c\u0103toare de minuni, despre care se spune c\u0103 ocrote\u015fte sf\u00e2ntul l\u0103ca\u015f. Schitul amintit, ctitorie a lui Neagoe Basarab, se afl\u0103 \u00een centrul ora\u015fului C\u0103lim\u0103ne\u015fti, din jude\u0163ul V\u00e2lcea, pe singura insul\u0103 locuibil\u0103 a Oltului, fiind legat de sta\u0163iune printr-un pod.<\/p>\n

Ostrov este singura insul\u0103 locuibil\u0103 de pe r\u00e2ul Olt, fiind de asemenea unica de pe r\u00e2urile interioare ale Rom\u00e2niei. La r\u00e2ndul ei, insula ad\u0103poste\u015fte o comoar\u0103 \u2013 M\u0103n\u0103stirea Ostrov –\u00a0 primul l\u0103ca\u015f de m\u0103icu\u0163e din Rom\u00e2nia. Iar ineditul nu se opre\u015fte aici, pentru c\u0103 \u015fi schitul ascunde un tezaur \u2013 o icoan\u0103 f\u0103c\u0103toare de minuni.<\/p>\n

Pe insula Ostrov, la \u00eenceputul secolului XX, se construia un cazinou, \u00een locul numit \u201eLa V\u00e2ltoare\u201d. Ulterior, a disp\u0103rut. Parcul Ostrovul era \u015fi el renumit la acea vreme, fiind o adev\u0103rat\u0103 gr\u0103din\u0103 dendrologic\u0103. Un \u015ftrand era amenajat pe latura de nord-est, cazinoul la sud, iar scena de var\u0103 \u015fi pista de popice contrastau cu Schitul Ostrov. Odat\u0103 cu \u00een\u0103l\u0163area insulei, n-a mai r\u0103mas \u00een picioare dec\u00e2t valoroasa biseric\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

Legenda spune c\u0103 Elena Ceau\u015fescu, \u00een loc s\u0103 distrug\u0103 biserica, a ordonat s\u0103 fie protejat\u0103<\/p>\n

\u00cen anii 1979 – 1980, c\u00e2nd s-a \u00eenceput construirea barajelor hidroelectrice de pe r\u00e2ul Olt, \u00eentreaga insul\u0103, cu tot ce era pe ea, a fost la un pas s\u0103 fie \u00eenghi\u0163it\u0103 de ape. Legenda locului spune c\u0103 Elena Ceau\u015fescu nu a vrut s\u0103 se lase \u00eenduplecat\u0103 de rug\u0103min\u0163ile monahilor, de a salva schitul \u015fi parcul – care la acea vreme era considerat un Paradis.<\/p>\n

Era perioada \u00een care bisericile erau rase de pe suprafa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului. Numai c\u0103 pe drumul spre Sibiu a avut un accident de ma\u015fin\u0103, iar pe patul de spital un vis premonitoriu.<\/p>\n

A\u015fa s-a ajuns ca pentru salvarea schitului, \u00eentreaga insul\u0103 s\u0103 fie ridicat\u0103 cu \u015fase metri deasupra apelor.<\/p>\n

Parcul amintit era o oaz\u0103 de clim\u0103 mediteranean\u0103, \u00een care cre\u015fteau smochini, l\u0103m\u00e2i\u0163e, unde orice s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 prindea rod. Stejari seculari, care nu puteau fi cuprin\u015fi cu bra\u0163ele \u00eentinse de doi oameni, populau parcul.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea a fost salvat\u0103, dar Paradisul de odinioar\u0103 n-a mai revenit nicic\u00e2nd la frumuse\u0163ea de odinioar\u0103. Cu excep\u0163ia cur\u0163ii schitului, care var\u0103 de var\u0103 pare s\u0103 se transforme \u00eentr-un Rai, gra\u0163ie iubirii cu care m\u0103icu\u0163ele \u00eengrijesc fiecare plant\u0103.<\/p>\n

Faptul c\u0103 este primul a\u015fez\u0103m\u00e2nt monahal de pe teritoriul actualei Rom\u00e2nii, pentru c\u0103lug\u0103ri\u0163e, apare men\u0163ionat \u015fi \u00een istoricul schitului afi\u015fat la intrare \u00een a\u015fez\u0103m\u00e2nt. \u00cen plus, bisericu\u0163a Ostrovului seam\u0103n\u0103 izbitor cu Vodi\u0163a, celebra ctitorie a Sf\u00e2ntului Cuvios Nicodim, iar icoana f\u0103c\u0103toare de minuni seam\u0103n\u0103 cu cea de la Nicula.<\/p>\n

<\/p>\n

Minuni f\u0103r\u0103 num\u0103r \u00een peste cinci secole de existen\u0163\u0103<\/p>\n

Fiecare col\u0163i\u015for al schitului \u015fi al insulei ascunde o poveste, fiecare legat\u0103 de o minune, care \u00eei este atribuit\u0103 Icoanei Maicii Domnului \u201eHodighitria\u201d.<\/p>\n

\u201eMaica Domnului ocrote\u015fte acest loc de peste 500 de ani\u201d, sus\u0163ine \u00eentreaga comunitate monahal\u0103 din zon\u0103. \u015ei tinzi s\u0103 crezi c\u0103 icoana este f\u0103c\u0103toare de minuni dup\u0103 ce cite\u015fti pove\u015ftile \u00eenscrise \u00een \u201ecartea de onoare a recuno\u015ftin\u0163ei\u201d sau le auzi spuse de m\u0103icu\u0163e ori de mireni.<\/p>\n

Spre exemplu, se vorbe\u015fte despre o \u00eent\u00e2mplare de acum dou\u0103 decenii c\u00e2nd \u00eentr-o zi de prim\u0103var\u0103 se planificase plantarea, de c\u0103tre speciali\u015fti din Dr\u0103g\u0103\u015fani, a mai multor buta\u015fi de vi\u0163\u0103 de vie.<\/p>\n

O zi \u00een care a nins continuu, pe Valea Oltului, de la Sibiu p\u00e2n\u0103 la Dr\u0103g\u0103\u015fani. Doar pe insula din mijlocul Oltului nu a nins. Maica Iuliana de la Ostrov explic\u0103: \u201eAici, Maica Domnului str\u0103juie\u015fte de veacuri \u015fi p\u0103ze\u015fte cu dragoste acest sf\u00e2nt a\u015fez\u0103m\u00e2nt \u00eenchinat ei.\u201d<\/p>\n

Oameni cu suferin\u0163e incurabile, de la leucemie, la \u201eboli rare ale masei musculare f\u0103r\u0103 \u015fanse de vindecare\u201d, al\u0163ii bolnavi de alcoolism sau dependen\u0163i de tutun, povestesc despre vindec\u0103ri miraculoase. La fel ca cei care \u00ee\u015fi doreau \u015fi nu puteau s\u0103 aib\u0103 copii, dar dup\u0103 rug\u0103min\u0163i la icoana f\u0103c\u0103toare de minuni \u015fi-au \u00eemplinit visul.<\/p>\n

Pentru salvarea unui cre\u015ftin din calea puhoaielor, s-a \u00een\u0103l\u0163at un deal<\/p>\n

Exist\u0103 o poveste \u015fi despre cum a ap\u0103rut insula, o alta despre icoan\u0103. Spre exemplu, se spune c\u0103 prin 1250, un s\u0103tean din apropiere, de la P\u0103u\u015fa, dorea s\u0103 traverseze Oltul \u00eentr-un car cu boi. Voia s\u0103 ia lemne din p\u0103durile Muntelui Cozia. C\u00e2nd s-a \u00eentors, o viitur\u0103 l-a prins chiar la mijlocul r\u00e2ului, dup\u0103 ploile toren\u0163iale care c\u0103zuser\u0103 \u00een ultima vreme.<\/p>\n

Speriat, omul a \u00eenceput a \u00eenceput s\u0103 se roage, promi\u0163\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 va fi salvat va zidi o biseric\u0103 pentru \u00eenchinare. Iar legenda vorbe\u015fte despre cum, sub picioarele s\u0103teanului, avea s\u0103 se \u00eenal\u0163e o movili\u0163\u0103. Un deal a ie\u015fit din ape, iar \u0163\u0103ranul \u015fi boii lui au sc\u0103pat de potop.<\/p>\n

A\u015fa a ap\u0103rut Ostrovul, iar pe locul respectiv, \u0163\u0103ranul a zidit o bisericu\u0163\u0103 din b\u00e2rne. Un l\u0103ca\u015f care a rezistat trei secole, p\u00e2n\u0103 la venirea lui Radu cel Mare. Pe temelia ei, Neagoe Basarb, domnul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, a ridicat o nou\u0103 biseric\u0103, din piatr\u0103, aceea\u015fi cu cea de ast\u0103zi.<\/p>\n

<\/p>\n

Primul l\u0103ca\u015f, mai vechi dec\u00e2t M\u0103n\u0103stirea Cozia<\/p>\n

Prin urmare, primul l\u0103ca\u015f este mai vechi dec\u00e2t ctitoria lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, de la 1388, M\u0103n\u0103stirea Cozia, chiar dac\u0103 \u00een documente apare \u00eenscris\u0103 doar biserica zidit\u0103 de Basarab \u015fi so\u0163ia sa.<\/p>\n

\u00cen plus, primul stare\u0163 al Coziei, celebrul Chir Gavriil, provenea chiar de la \u201eschitul dintre ape\u201d, unde, la acea vreme tr\u0103ia o ob\u015fte de c\u0103lugari. Aceste lucruri apar \u00eenscrise \u00een hrisoavele M\u0103n\u0103stirii Cozia.<\/p>\n

Icoana f\u0103c\u0103toare de minuni, n\u0103scut\u0103 \u00een albia Oltului<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\u015ei \u00een jurul icoanei f\u0103c\u0103toare de minuni s-a n\u0103scut o legend\u0103, asem\u0103n\u0103toare cu cea a insulei, care vorbe\u015fte tot de un \u0163\u0103ran care \u00eencerca s\u0103 treac\u0103 Oltul prin dreptul insulei. L-a vr\u0103jit glasul m\u0103icu\u0163elor care c\u00e2ntau la slujb\u0103. C\u00e2nd \u015fi-a adus aminte motivul pentru care se afla pe malul Oltului, animalele au refuzat s\u0103-l mai asculte, de parc\u0103 o m\u00e2n\u0103 nev\u0103zut\u0103 le \u0163inea pe loc. \u00cen disperare, s\u0103teanul a \u00eenceput s\u0103 sape \u00een albia r\u00e2ului, c\u00e2nd a dat peste icoana sf\u00e2nt\u0103.<\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nii din zon\u0103 \u00eenc\u0103 \u00ee\u015fi mai amintesc perioada \u00een care Oltul nu era \u00eengr\u0103dit de baraje \u015fi se rev\u0103rsa \u00een puhoaie la vale, aduc\u00e2nd cu el trunchiuri de copaci, inund\u00e2nd totul \u00een cale. Totul, cu excep\u0163ia bisericu\u0163ei.<\/p>\n

Din cele \u015fase icoane salvate, din tezaurul lui Neagoe Basarab, una este la Ostrov<\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu 500 de ani, pere\u0163ii bisericii erau \u00eempodobi\u0163i cu icoane care apar\u0163ineau familiei lui Neagoe Basarab, pictate la \u00eenceputul sec. al XVI-lea. Mare parte din acestea s-au pierdut. \u00cen \u201eRapoartele lui Alexandru Odobescu c\u0103tre Ministerul Cultelor \u015fi Instruc\u0163iunilor Publice\u201d, din 1861, se pomene\u015fte doar de \u015fase dintre icoane.<\/p>\n

Ulterior, ministrul Titu Maiorescu cerea Preasfin\u0163itului Ghenadie al R\u00e2mnicului \u201e\u00eencuviin\u0163area de a le depune la Muzeul Statului\u201d.<\/p>\n

Una dintre cele \u015fase icoane, este chiar cea la care facem referire – \u201eMaica Domnului cu Pruncul\u201d dup\u0103 cum apare \u00eentr-o inscrip\u0163ie din dosarul de restaurare, \u00een care se precizeaz\u0103 c\u0103, fiind \u201eveche \u015fi f\u0103c\u0103toare de minuni\u201d, s-a degradat, fiind restaurat\u0103 prin grija stare\u0163ei Platonida.<\/p>\n

<\/p>\n

So\u0163ia lui Neagoe Basarab \u015fi mama lui Mihai Viteazul s-au c\u0103lug\u0103rit la Ostrov<\/p>\n

Legenda locului mai spune c\u0103 Despina, c\u0103lug\u0103rit\u0103 Platonida, a devenit stare\u0163\u0103 peste 60 de m\u0103icu\u0163e timp de 33 de ani. Trei decenii \u00een care nu a p\u0103r\u0103sit insula, \u00een final, c\u00e2nd a f\u0103cut-o, \u015fi-a g\u0103sit sf\u00e2r\u015fitul la Sibiu, de cium\u0103.<\/p>\n

Revenind la Icoana Maicii Domnului \u2013 Hodighitria \u2013 aceasta este considerat\u0103 o capodoper\u0103 artistic\u0103, fiind expus\u0103 \u00een fa\u0163a catapetesmei din naosul bisericii. Deasupra u\u015fii bisericii se afl\u0103 un tablou votiv \u00een care apar: Neagoe, Despina, fiul \u015fi fiica lor (Teodosie \u015fi Ruxandra), \u0163in\u00e2nd \u00een palme biserica, dup\u0103 modelul de la Cozia.<\/p>\n

Tot la \u201eschitul dintre ape\u201d, s-a c\u0103lug\u0103rit \u015fi mama lui Mihai Viteazul, dup\u0103 asasinarea fiului ei, sub numele de Teofana. Cu excep\u0163ia ob\u015ftei de maici de acum, ultima comunitate de c\u0103lug\u0103ri\u0163e de la Ostrov s-a destr\u0103mat \u00een 1890. Abia un veac mai t\u00e2rziu aveau s\u0103 revin\u0103 m\u0103icu\u0163ele \u00een zon\u0103, \u00een 1996.<\/p>\n

Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Schitului \u201eOstrov\u201d i se mai spune \u201einsula cu minuni\u201d sau \u201em\u0103n\u0103stirea dintre ape\u201d, fiindc\u0103 cea mai veche m\u0103n\u0103stire de maici<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":33077,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-33067","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/978x0.jpg?fit=978%2C652&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-8Bl","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/33067","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=33067"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/33067\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33078,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/33067\/revisions\/33078"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/33077"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=33067"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=33067"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=33067"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}