Ziua mondial\u0103 a teatrului este aniversat\u0103 anual la 27 martie. Instituit\u0103 \u00een 1961, la Viena, de Institutul Interna\u0163ional de Teatru (ITI), a devenit, din 1962, un eveniment anual, organizat de Centrele na\u0163ionale ale institutului. ITI a fost \u00eenfiin\u0163at \u00een 1948, la ini\u0163iativa UNESCO, \u015fi reprezint\u0103 cea mai important\u0103 organiza\u0163ie non-guvernamental\u0103 din domeniul artistic.<\/p>\n
Pentru marcarea acestei zile sunt organizate diverse manifest\u0103ri na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale de teatru, dar \u015fi spectacole \u015fi concerte, evenimente \u00een cadrul c\u0103rora publicul are ocazia s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 arti\u015ftii prefera\u0163i.<\/p>\n
Momentul cel mai important\u0103 al manifest\u0103rii r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103, transmiterea mesajului tradi\u0163ional interna\u0163ional. \u00cen fiecare an, o personalitate recunoscut\u0103 la nivel interna\u0163ional e invitat\u0103 s\u0103 comunice reflec\u0163iile sale asupra celei mai vechi forme artistice, teatrul. Mesajul, tradus \u00een peste 50 de limbi, este citit spectatorilor \u00eenaintea reprezenta\u0163iei din seara zilei de 27 martie, apoi este publicat \u00een ziare \u015fi reviste, difuzat la radio \u015fi televiziune. Primul mesaj de Ziua mondial\u0103 a teatrului a fost scris \u00een 1962, de Jean Cocteau, potrivit site-ului\u00a0www.world-theatre-day.org<\/a>.<\/p>\n \u00cen acest an, la cea de-a 70-a aniversare a Institutului Interna\u0163ional de Teatru, pentru a sublinia aspectul transcultural \u015fi interna\u0163ional al teatrului \u015fi al ITI, Consiliul Executiv ITI a selectat cinci personalit\u0103\u0163i (c\u00e2te una pentru fiecare regiune UNESCO: Africa, America, \u0162\u0103rile Arabe, Asia \u015fi Europa) pentru a transmite un mesaj cu prilejul Zilei Mondiale a Teatrului a\u015fa cum indic\u0103\u00a0www.uniter.ro<\/a>\u00a0\u015fi\u00a0www.world-theatre-day.org<\/a>.<\/p>\n \u00centr-un fragment din mesajul s\u0103u (din partea regiunii America), scriitoarea \u015fi jurnalista mexican\u0103 Sabina Berman afirm\u0103: ” (…) Ce paradox! Azi, pe ultima treapt\u0103 a Umanismului – epoca numit\u0103 Antropocen – era \u00een care omul este for\u0163a natural\u0103 care a schimbat \u015fi schimb\u0103 cel mai mult planeta – misiunea teatrului este exact opusul a ceea ce a str\u00e2ns \u00eempreun\u0103 tribul atunci c\u00e2nd teatrul se juca \u00een ad\u00e2ncul pe\u015fterii: azi trebuie s\u0103 ne salv\u0103m leg\u0103tura cu lumea natural\u0103 (…)”.<\/p>\n Simon McBurney, actor, scriitor, regizor de teatru din Marea Britanie, co-fondator “The\u00e2tre de Complicite”, subliniaz\u0103 \u00een mesajul transmis (din partea regiunii Europa): “(…) Mul\u0163i sunt cei care spun c\u0103 teatrul nu schimb\u0103 sau nu poate schimba nimic din toate acestea. Dar teatrul nu va pleca. Pentru c\u0103 teatrul e un loc, sunt tentat s\u0103 spun un refugiu. Unde oamenii se adun\u0103 \u015fi formeaz\u0103 instantaneu comunit\u0103\u0163i. A\u015fa cum am f\u0103cut dintotdeauna. Toate teatrele sunt de m\u0103rimea primelor comunit\u0103\u0163i umane, de la 50 p\u00e2n\u0103 la 14.000 de suflete. De la o caravan\u0103 nomad\u0103 la o treime din Atena antic\u0103 (…)”.<\/p>\n Regizoare de teatru Maya Zbib din Liban, interpret\u0103, scriitoare, co-fondatoarea companiei de teatru “Zoukak” a transmis un mesaj (din parte \u0162\u0103rilor Arabe) \u00een care sus\u0163ine: “(…) Azi, viteza informa\u0163iei este mai important\u0103 dec\u00e2t cunoa\u015fterea, sloganurile sunt mai pre\u0163ioase dec\u00e2t cuvintele, iar imaginile cadavrelor sunt mai venerate dec\u00e2t corpurile umane vii, adev\u0103rate. Teatrul are menirea de a ne aminti c\u0103 suntem f\u0103cu\u0163i din carne \u015fi s\u00e2nge, iar corpurile noastre au greutate. Rolul lui este acela de a ne trezi toate sim\u0163urile \u015fi de a ne spune c\u0103 nu trebuie s\u0103 lu\u0103m \u015fi s\u0103 consum\u0103m numai cu privirea. Teatrul este aici pentru a ne restitui puterea \u015fi sensul cuvintelor, pentru a le fura discursul politicienilor \u015fi de a-l repune la locul lui \u00een arena ideilor \u015fi a dezbaterilor, spa\u0163iul viziunii colective (…)”.<\/p>\n Din partea regiunii Asia Pacific mesajul este semnat de regizorul \u015fi actorul de teatru \u015fi film din India, Ram Gopal Bajaj, academician, fost director al \u015ecolii Na\u0163ionale de Teatru din Delhi care subliniz\u0103 c\u0103: “(…) azi nu forma teatrului se afl\u0103 \u00een criz\u0103, ci con\u0163inutul, ceea ce transmite. Trebuie s\u0103 atragem omul de azi, pentru a salva planeta \u015fi, implicit, ‘teatrul’. La nivel pragmatic, arta actorului \u015fi spectacolele live trebuie s\u0103 fie accesibile \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rste mici, s\u0103 fie incluse \u00een educa\u0163ia primar\u0103. Astfel, genera\u0163iile viitoare vor fi mai sensibile, mai generoase cu via\u0163a \u015fi cu natura. Folosim limba \u00een acest mod, prin teatru, putem educa oamenii s\u0103 fie mai respectuo\u015fi cu P\u0103m\u00e2ntul \u015fi cu alte planete. Mai mult, teatrul va deveni foarte important pentru via\u0163\u0103 \u015fi supravie\u0163uire; el va da putere at\u00e2t actorului, c\u00e2t \u015fi spectatorului, f\u0103r\u0103 ca ace\u015ftia s\u0103 se amenin\u0163e reciproc, \u00een aceast\u0103 er\u0103 cosmic\u0103 a\u015fezat\u0103 sub semnul apropierii, al vie\u0163uirii \u00eempreun\u0103 (…)”.<\/p>\n Mesajul din partea regiunii Africa este semnat de artistul din Coasta de Filde\u015f, Were Were Liking: “\u00centr-o zi, \/ Un Om se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u00een fa\u0163a unei oglinzi (un public) \/ S\u0103-\u015fi inventeze r\u0103spunsuri \u015fi, \u00een fa\u0163a acestei oglinzi (publicul s\u0103u), \/ S\u0103 se critice, s\u0103-\u015fi ia \u00een r\u00e2s propriile \u00eentreb\u0103ri \u015fi r\u0103spunsuri, \/ S\u0103 r\u00e2d\u0103 sau s\u0103 pl\u00e2ng\u0103, nu conteaz\u0103 ce, dar la final \/ S\u0103 salute \u015fi s\u0103 binecuv\u00e2nteze oglinda (publicul s\u0103u) \/ Pentru c\u0103 i-a acordat aceast\u0103 clip\u0103 de ciud\u0103 \u015fi de r\u0103gaz, \/ Se apleac\u0103 \u015fi o salut\u0103 pentru a-\u015fi exprima recuno\u015ftin\u0163a \u015fi respectul \/ \u00cen ad\u00e2ncul lui, c\u0103uta Pacea, \/ Pacea cu el \u00eensu\u015fi \u015fi cu oglinda lui: \/ F\u0103cea teatru (…)”.<\/p>\n Istoria teatrului rom\u00e2nesc \u00eencepe \u00een mai 1798, c\u00e2nd un grup de actori primea autoriza\u0163ie, din partea domnitorului Hangerli-Vod\u0103, s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze o trup\u0103 de teatru.<\/p>\n Primul teatru public bucure\u015ftean a fost “Teatrul de la Ci\u015fmeaua Ro\u015fie”, \u00eenfiin\u0163at \u00een 1816, prin contribu\u0163ia domni\u0163ei Ralu, fiica domnului Ioan Gheorghe Caradja. Aici au avut loc o serie de reprezenta\u0163ii p\u00e2n\u0103 la incendiul din 1825, c\u00e2nd cl\u0103direa a fost mistuit\u0103 de fl\u0103c\u0103ri.<\/p>\n