![\"\"](\"https:\/\/i2.wp.com\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/1\/1\/4728\/14106415\/1\/narcise-hepta.jpg?resize=400%2C301\")
<\/a><\/div>\nDuminica Floriilor sau a St\u00e2lp\u0103rilor (dup\u0103 denumirea ramurilor de palmier sau finic cu care a fost \u00eent\u00e2mpinat Iisus la intrarea \u00een Ierusalim, n.r.) este una dintre cele 12 s\u0103rb\u0103tori \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti din cursul anului bisericesc. Men\u0163ionat\u0103, pentru prima dat\u0103 \u00een secolul al IV-lea, s\u0103rb\u0103toarea Intr\u0103rii Domnului \u00een Ierusalim, ora\u015ful unde a \u015fi \u00eenceput s\u0103 fie celebrat\u0103, a cuprins, \u00een scurt timp, \u00eentreaga lume cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n
Str\u00e2ns legat\u0103 de minunea \u00eenvierii lui Laz\u0103r din Betania, aceast\u0103 duminic\u0103 \u00eei preg\u0103te\u015fte pe credincio\u015fii ortodoc\u015fi pentru bucuria pe care o aduce biruin\u0163a lui Hristos asupra mor\u0163ii din duminica urm\u0103toare, cea a \u00cenvierii.<\/p>\n
Totodat\u0103 Floriile deschid s\u0103ptam\u00e2na cea mai important\u0103 pentru preg\u0103tirile de Pa\u015fti, cunoscut\u0103 sub numele de S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi \u00eencepe S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor, \u00een amintirea c\u0103rora \u00een biserici se oficiaz\u0103 \u00een fiecare sear\u0103 Deniile, slujbe prin care credincio\u015fii \u00eel “petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, p\u00e2n\u0103 la moarte \u015fi \u00cenviere.<\/strong><\/p>\n Duminica Floriilor este precedat\u0103 de S\u00e2mb\u0103ta lui Laz\u0103r. \u00cen aceast\u0103 zi, Iisus Hrisos \u00ee\u015fi arat\u0103 din nou minunile, \u00eenviindu-l pe Laz\u0103r, la patru zile de la moarte. Dup\u0103 aceast\u0103 minune, mul\u0163imile str\u00e2nse la por\u0163ile cet\u0103\u0163ii l-au \u00eent\u00e2mpinat cu flori \u015fi l-au aclamat pe M\u00e2ntuitor, la intrarea \u00een Ierusalim.<\/p>\n S\u00e2mb\u0103ta din ajunul s\u0103rb\u0103torii este cunoscut\u0103 \u015fi ca Mo\u015fii de Florii, c\u00e2nd se fac pomeniri pentru sufletele celor deceda\u0163i, \u00eencheindu-se acum S\u0103rindarele, adic\u0103 pomenirea mor\u0163ilor f\u0103cut\u0103 \u00een fiecare s\u00e2mb\u0103t\u0103 din Postul Mare.<\/p>\n S\u0103rb\u0103toarea Floriilor este una de bucurie pentru \u00eentreaga cre\u015ftin\u0103tate, dar cu \u00een\u0163elegerea faptului c\u0103 zilele ce urmeaz\u0103 sunt unele ale triste\u0163ii.<\/strong><\/p>\n \u00cen fiecare an de Florii se fac procesiuni, acestea rememor\u00e2nd intrarea triumfal\u0103 a lui Iisus Hristos \u00een Ierusalim, dup\u0103 ce cu o zi \u00eenainte \u00eel \u00eenviase pe Laz\u0103r din mor\u0163i. Mul\u0163imea era at\u00e2t de uimit\u0103 de minune, \u00eenc\u00e2t era convins\u0103 c\u0103 a venit vremea regelui prevestit de profe\u0163i. “Osana!”, \u00cei strigau copiii, iar oamenii to\u0163i aduna\u0163i pe drum a\u015fterneau \u00een fa\u0163a Domnului hainele lor \u015fi veneau s\u0103-L \u00eent\u00e2mpine cu ramuri de finic. Bl\u00e2nd \u015fi smerit, Iisus a intrat \u00een cetate pe m\u00e2nzul asinei. Acum, peste veacuri, pelerinii refac, pe jos, drumul triumfal, cu triste\u0163ea\u00a0care premerge Patimile Domnului, dar \u015fi cu bucuria care preveste\u015fte \u00cenvierea Sa.<\/p>\n Venirea lui Iisus cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte de patimile Sale \u015fi de \u00cenvierea Sa din mor\u0163i au fost profe\u0163ite cu mai bine de patru sute de ani \u00eenainte de sf\u00e2ntul proroc Zaharia, prin cuvintele “Bucur\u0103-te foarte fiica Sionului, vesele\u015fte-te fiica Ierusalimului, c\u0103ci iat\u0103 \u00cemp\u0103ratul t\u0103u vine drept \u015fi biruitor, smerit \u015fi c\u0103lare pe asin, pe m\u00e2nzul asinei”.<\/p>\n La \u00eenceput, Duminica St\u00e2lp\u0103rilor a fost \u0163inut\u0103 numai de comunitatea cre\u015ftin\u0103 din Ierusalim. Av\u00e2nd un caracter local, nefiind cunoscut\u0103 \u015fi de alte biserici, s\u0103rb\u0103toarea nu figureaz\u0103 \u00een r\u00e2ndul celorlalte enumerate \u00een Constitu\u0163iile Apostolice – document elaborat spre sf\u00e2r\u015fitul secolului al IV-lea. Este men\u0163ionat\u0103 \u00eens\u0103 de Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur (407), de Sf\u00e2ntul Epifanie de Salamina (403), de Sf\u00e2ntul Chiril al Alexandriei (444), care au scris omilii la aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare, precum \u015fi de pelerina spaniol\u0103, Egeria, care o descrie \u00een jurnalul s\u0103u de c\u0103l\u0103torie la Locurile Sfinte.<\/p>\n Din Ierusalim, s\u0103rb\u0103toarea Duminicii St\u00e2lp\u0103rilor a trecut mai \u00eent\u00e2i \u00een Egipt, apoi \u00een Siria \u015fi \u00een Asia Mic\u0103. \u00cen secolul al V-lea era celebrat\u0103 deja \u00een capitala imperiului, Constantinopol, c\u00e2nd \u00eemp\u0103ratul \u015fi curtea sa participau la procesiunea solemn\u0103 ce avea loc \u00een Duminica Intr\u0103rii \u00een Ierusalim. Cu acest prilej, mul\u0163imea credincio\u015filor purta at\u00e2t ramuri de finic, c\u00e2t \u015fi de m\u0103slin \u015fi de liliac. Pe tot parcursul procesiunii care se desf\u0103\u015fura pe str\u0103zile ora\u015fului, credincio\u015fii intonau frumoase c\u00e2nt\u0103ri compuse de imnografi precum Andrei Criteanul, Teodor Studitul sau Iosif Studitul. Obiceiul ca \u00eensu\u015fi conduc\u0103torul s\u0103 participe la procesiunea din Duminica Floriilor a fost urmat \u015fi de cur\u0163ile domne\u015fti din \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne.<\/p>\n \u00cen timpul secolelor al VI-lea \u015fi al VII-lea, s\u0103rb\u0103toarea se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte \u015fi \u00een Occident, fiind men\u0163ionat\u0103 de Isidor de Sevilia (636). Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, se introduce \u015fi binecuv\u00e2ntarea ramurilor de finic, aduse de credincio\u015fi la biseric\u0103, iar procesiunea se mut\u0103 diminea\u0163a.<\/p>\n Intrarea lui Iisus \u00een Ierusalim este relatat\u0103 de to\u0163i cei patru evangheli\u015fti, Ioan, Luca Matei \u015fi Marcu. Noul Testament relateaz\u0103 faptul c\u0103 apostolii au \u00eentins hainele lor pe asin, pe ele \u015fez\u00e2nd M\u00e2ntuitorul \u00een timpul acestei procesiuni. Acest gest a fost interpretat de Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i ca fiind m\u0103rturisirea faptului c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe p\u0103m\u00e2nt. Hainele Sfin\u0163ilor Apostoli simbolizeaz\u0103 noua hain\u0103 pe care o \u00eembrac\u0103 oamenii, haina Sf\u00e2ntului Botez.<\/p>\n Dup\u0103 modelul mul\u0163imii din cetatea Ierusalimului, care l-a \u00eent\u00e2mpinat pe M\u00e2ntuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodox\u0103 a r\u00e2nduit ca, dup\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firea Sfintei Liturghii, s\u0103 se sfin\u0163easc\u0103 ramurile de salcie aduse de credincio\u015fi. Slujitorii Bisericii citesc rug\u0103ciuni de sfin\u0163ire a salciei, \u0163in\u00e2nd \u00een m\u00e2ini aceste ramuri \u00eenmugurite, cu lum\u00e2n\u0103ri aprinse, ca simbol al biruin\u0163ei vie\u0163ii asupra mor\u0163ii, fiind cunoscut faptul c\u0103 salcia are o putere mare de regenerare.<\/p>\n Semnifica\u0163ia cre\u015ftin\u0103 a acestei zile este una foarte puternic\u0103, reprezent\u0103ri ale lui Hristos intr\u00e2nd \u00een ora\u015f c\u0103lare pe un m\u0103gar fiind \u00eent\u00e2lnite frecvent \u00een pictur\u0103.<\/p>\n S\u0103rb\u0103toarea intr\u0103rii Domnului \u00een Ierusalim a fost suprapus\u0103 peste cea a zei\u0163ei romane a florilor, Flora, de unde \u015fi denumirea popular\u0103 pe care a primit-o. Astfel, pe l\u00e2ng\u0103 s\u0103rb\u0103toarea cre\u015ftin\u0103 a intr\u0103rii M\u00e2ntuitorului \u00een Ierusalim au ap\u0103rut \u015fi nenum\u0103rate obiceiuri \u015fi tradi\u0163ii, at\u00e2t \u00een mediul rural, c\u00e2t \u015fi \u00een cel urban, cele mai multe de sorginte p\u0103g\u00e2n\u0103.<\/p>\n De exemplu, de Florii se obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 se fac\u0103 “de ursit\u0103”, astfel c\u0103 fetele aflau, prin diverse procedee, dac\u0103 se vor c\u0103s\u0103tori sau nu \u00een acel an. Tot de Florii, m\u0103r\u0163i\u015forul purtat p\u00e2n\u0103 \u00een aceast\u0103 zi se pune pe ramurile unui pom \u00eenflorit sau pe un m\u0103ce\u015f, iar zestrea se scoate din cas\u0103 pentru aerisire.<\/p>\n \u00cenaintea s\u0103rb\u0103torii, fetele nem\u0103ritate din Banat \u015fi Transilvania obi\u015fnuiesc s\u0103 pun\u0103 o oglind\u0103 \u015fi o c\u0103ma\u015f\u0103 curat\u0103 sub un p\u0103r altoit. Dup\u0103 r\u0103s\u0103ritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite \u00een farmece pentru noroc \u00een dragoste \u015fi s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n De asemenea, la miezul nop\u0163ii se fierbe busuioc \u00een ap\u0103, iar diminea\u0163a fetele se spal\u0103 pe cap cu aceast\u0103 fiertur\u0103, ca s\u0103 le creasc\u0103 p\u0103rul frumos \u015fi str\u0103lucitor. Ce r\u0103m\u00e2ne se toarna la r\u0103d\u0103cina unui p\u0103r, \u00een speran\u0163a c\u0103 b\u0103ie\u0163ii se vor uita dup\u0103 ele, ca dup\u0103 un copac \u00eenflorit.<\/p>\n \u00cen popor se mai spune c\u0103 cine \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 se spele pe cap \u00een ziua de Florii f\u0103r\u0103 ap\u0103 desc\u00e2ntat\u0103 \u015fi sfin\u0163it\u0103 risc\u0103 s\u0103 albeasc\u0103.<\/p>\n La toate popoarele cre\u015ftine pot fi \u00eent\u00e2lnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea av\u00e2nd \u00een prim-plan palmierul sau salcia.<\/p>\n Cre\u015ftinii pr\u0103znuiesc Intrarea M\u00e2ntuitorului \u00een Ierusalim particip\u00e2nd la Sf\u00e2nta Liturghie, \u00eempodobind cu ramuri de salcie sfin\u0163it\u0103 icoanele, u\u015file \u015fi ferestrele gospod\u0103riilor lor \u015fi p\u0103str\u00e2nd r\u00e2nduiala postului. Aceste ramuri sfin\u0163ite se p\u0103streaz\u0103 peste an, fiind folosite cu credin\u0163\u0103 la t\u0103m\u0103duirea diferitelor boli. Oamenii obi\u015fnuiesc \u015fi s\u0103 \u00eenfig\u0103 aceste ramuri \u00een straturile proasp\u0103t sem\u0103nate, s\u0103 le pun\u0103 \u00een hrana animalelor sau s\u0103 le a\u015feze pe morminte. Ramurile verzi simbolizeaz\u0103 castitatea, dar \u015fi rena\u015fterea vegeta\u0163iei, amintind totodat\u0103 de ramurile cu care a fost \u00eent\u00e2mpinat Iisus la intrarea \u00een Ierusalim, \u00een aceast\u0103 zi.<\/p>\n \u00cen s\u00e2mb\u0103ta dinaintea Floriilor, femeile din unele zone ale \u0163\u0103rii aduc ofrand\u0103 de pomenire a mor\u0163ilor \u00eemp\u0103r\u0163ind pl\u0103cinte de post.<\/p>\n Tot \u00een s\u00e2mb\u0103ta Floriilor se mai f\u0103cea un ceremonial complex numit Laz\u0103ri\u0163a, dup\u0103 modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numit\u0103 “Laz\u0103ri\u0163a”, se \u00eembraca \u00een mireas\u0103 \u015fi colinda, \u00eempreun\u0103 cu celelalte, \u00een fa\u0163a ferestrelor caselor unde erau primite. Laz\u0103ri\u0163a se plimba cu pa\u015fi domoli, \u00eenainte \u015fi \u00eenapoi, \u00een cercul format de colind\u0103toarele care povestesc, pe o melodie simpl\u0103, drama lui Lazar sau “Laz\u0103rica”: plecarea lui Laz\u0103r de acas\u0103 cu oile, urcarea \u00een copac pentru a da animalelor frunz\u0103, moartea nea\u015fteptat\u0103 prin c\u0103derea din copac, c\u0103utarea \u015fi g\u0103sirea trupului ne\u00eensufle\u0163it de c\u0103tre surioarele lui, aducerea acas\u0103, sc\u0103ldatul ritual \u00een lapte dulce, \u00eembr\u0103carea mortului cu frunze de nuc \u015fi aruncarea scaldei mortului pe sub nuci.<\/p>\n \u00cen trecut, ramura de salcie sfin\u0163it\u0103 era folosit\u0103 \u015fi \u00een scopuri terapeutice. Oamenii \u00eenghi\u0163eau m\u00e2\u0163i\u015fori de pe ramura de salcie pentru a fi feri\u0163i de diferite boli, iar b\u0103tr\u00e2nele se \u00eencingeau cu salcia ca s\u0103 nu le mai doar\u0103 \u015falele.<\/p>\n De asemenea, exista \u015fi obiceiul ca p\u0103rin\u0163ii \u00eei loveasc\u0103 pe copii cu nuielu\u015fa de salcie c\u00e2nd veneau de la biseric\u0103, pentru a cre\u015fte s\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi \u00een\u0163elep\u0163i.<\/p>\n De Florii, arabii aprind candele, \u00eempodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii \u00eempletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropia\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi d\u0103ruiasc\u0103 ramuri de salcie \u00een aceast\u0103 zi.<\/p>\n Sursa:mediafax.ro<\/p>\n \u00a0<\/span><\/p>\n Ortodoc\u015fii pr\u0103znuiesc, duminic\u0103, Floriile sau Duminica St\u00e2lp\u0103rilor, cea mai important\u0103 s\u0103rb\u0103toare care veste\u015fte Pa\u015ftele, rememor\u00e2nd intrarea lui Iisus \u00een Ierusalim,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":34337,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-34336","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/florii-2017-ce-nu-stiai-despre-duminica-floriilor-376944.jpg?fit=620%2C413&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-8VO","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/34336","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=34336"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/34336\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34338,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/34336\/revisions\/34338"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/34337"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=34336"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=34336"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=34336"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}