M\u0103n\u0103stirea St\u0103ni\u015foara, primul loc din Rom\u00e2nia \u00een care femeile nu au avut acces mai bine de un secol, ars din temelii de turci, al\u0103turi de c\u0103lug\u0103ri, la umbra Coziei, \u00een V\u00e2lcea.
\nAscuns\u0103 \u00een p\u0103duri, sub umbra Muntelui Cozia, departe de agita\u0163ie \u015fi zgomot, pe malul st\u00e2ng al Oltului, mai sus de M\u0103n\u0103stirea Turnu, se afl\u0103 un alt a\u015fez\u0103m\u00e2nt monahal, considerat de mul\u0163i turi\u015fti drept \u201eRaiul de pe p\u0103m\u00e2nt\u201d. Originile vetrei sih\u0103stre\u015fti \u00een zon\u0103 se pierd \u00een negura timpului, \u00een vremurile de demult, chiar pe la \u00eenceputul cre\u015ftinismului. Iar istoria locului este una destul de zbuciumat\u0103.<\/p>\n
Sub st\u00e2ncile impozante ale Coziei, \u00een jude\u0163ul V\u00e2lcea, se afl\u0103 o biseric\u0103 de piatr\u0103, \u00eemprejmuit\u0103 de chiliile c\u0103lug\u0103rilor.<\/p>\n
Peisajul este frapant, vibra\u0163ia locului unic\u0103, lini\u015ftea ap\u0103s\u0103toare, iar menirea a r\u0103mas aceea\u015fi cu cea a schitului construit \u00een urm\u0103 cu patru secole. P\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea s-a numit M\u0103n\u0103stirea \u201eNucet\u201d, ulterior i s-a spus \u201eSt\u00e2ni\u015foara\u201d sau St\u0103ni\u015foara, de la numele unei st\u00e2ne mici de oi care a existat timp de dou\u0103 decenii pe locurile distruse de turci.<\/p>\n
Primul a\u015fez\u0103m\u00e2nt monahal s-a construit la 1671 de c\u0103tre pustnicii pleca\u0163i de la M\u0103n\u0103stirea Cozia. Avea s\u0103 fie pr\u0103dat dou\u0103 secole mai t\u00e2rziu \u015fi distrus \u00een r\u0103zboiul dintre austro-ungari \u015fi turci. Chiliile au r\u0103mas ad\u0103posturi pentru ciobanii care urcau cu oile pe munte. Apoi, a fost reconstruit prin grija episcopului Arge\u015fului, iar numele i s-a schimbat, ca \u015fi destinul.<\/p>\n
Legenda locului spune c\u0103 \u015fase c\u0103lug\u0103ri de la M\u0103n\u0103stirea Cozia au plecat \u00een pustnicie la \u00eenceputul secolului al XVII-lea, s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 lini\u015ftea pe munte. Daniil duhovnicul \u015fi Misail ucenicul au r\u0103mas la poalele Muntelui Cozia, unde ulterior au \u00eentemeiat Schitul Turnu, iar restul \u015fi-a c\u0103utat ad\u0103postire pe Muntele St\u00e2ni\u015foara.<\/p>\n
Sihastrul Neofit \u015fi-a s\u0103pat o pe\u015fter\u0103 \u00een partea vestic\u0103 a Muntelui \u201eS\u0103lbaticul\u201d, unde a r\u0103mas 30 de ani, iar cuviosul Meletie \u015fi-a f\u0103cut pe\u015fter\u0103 \u00een partea de sud a aceluia\u015fi munte, la 1 km de M\u0103n\u0103stirea St\u00e2ni\u015foara, \u015fi a locuit acolo timp de patru decenii. Doar duminica sau de s\u0103rb\u0103tori, cei doi coborau la fra\u0163ii de la Turnu.<\/p>\n
Povestea Izvorului lui Meletie \u015fi a minunilor \u00eenf\u0103ptuite de Neofit <\/strong><\/p>\n Tot legenda spune \u00een urma rug\u0103ciunilor fierbin\u0163i ale pustnicului Meletie, \u00een fa\u0163a pe\u015fterii sale a izvor\u00e2t un puternic izvor de ap\u0103 cunoscut \u015fi ast\u0103zi drept \u201eIzvorul lui Meletie\u201d. Credincio\u015fii vin \u00eenc\u0103 \u015fi aprind candele \u015fi lum\u00e2n\u0103ri.<\/p>\n C\u00e2t despre Neofit, pove\u015ftile spun c\u0103 trupul s\u0103u ne\u00eensufle\u0163it a fost g\u0103sit \u00een pe\u015fter\u0103 de un c\u0103lug\u0103r de la M\u0103n\u0103stirea Cozia care era \u00eens\u0103rcinat s\u0103 le duc\u0103 de m\u00e2ncare pustnicilor. Acesta l-a dus la m\u0103n\u0103stire, ca s\u0103 fie \u00eengropat cre\u015ftine\u015fte. Numai c\u0103 noaptea, \u015fi c\u0103lug\u0103rul \u015fi stare\u0163ul de atunci al m\u0103n\u0103stirii, l-au visat pe pustnic, care le cerea s\u0103 fie dus \u00eenapoi \u00een pe\u015fter\u0103. Lucru care s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat.<\/p>\n Pe drum, mai spune legenda, unul dintre c\u0103lug\u0103ri sup\u0103rat \u015fi obosit ar fi spus: \u201eCu ur\u015fii ai tr\u0103it, cu ur\u015fii s\u0103 r\u0103m\u00e2i!\u201d, moment \u00een care a r\u0103mas cu g\u00e2tul sucit. A cobor\u00e2t la m\u0103n\u0103stire \u015fi \u015fi-a recunoscut p\u0103cat, iar dup\u0103 rug\u0103ciuni fierbin\u0163i, spuse de c\u0103tre p\u0103c\u0103tos, stare\u0163 \u015fi p\u0103rin\u0163i, c\u0103tre cuviosul Neofit, c\u0103lug\u0103rul \u015fi-a revenit.<\/p>\n Vestea s-a r\u0103sp\u00e2ndit cu viteza fulgerului \u00een satele de la poalele Coziei, iar localnicii au plecat \u00een pelerinaj, s\u0103 se \u00eenchine \u015fi s\u0103 se roage la moa\u015ftele sf\u00e2ntului, canonizat \u00eentre timp de Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, \u00een 2016, al\u0103turi de Meletie, ziua lor de pomenire fiind cea de 3 septembrie. Ast\u0103zi, moa\u015ftele lui Neofit sunt p\u0103strate la M\u0103n\u0103stirea St\u0103ni\u015foara, despre cele ale lui Meletie nu se mai \u015ftie nimic.<\/p>\n Biserica \u015fi c\u0103lug\u0103rii, incendia\u0163i de turci <\/strong><\/p>\n Nu se \u015ftie cu exactitate, dar se b\u0103nuie\u015fte c\u0103 prima biseric\u0103 a Schitului Nucet \u2013 St\u0103ni\u015foara, a fost construit\u0103 din lemn, de c\u0103tre pustnici. Lor li s-au al\u0103turat \u015fi al\u0163i fra\u0163i veni\u0163i de la Cozia, \u015fi a\u015fa a ap\u0103rut primul schit.<\/p>\n \u00cen 1747, boierii din Pite\u015fti \u015fi dreg\u0103torul care se ocupa de aprovizionarea cur\u0163ii domne\u015fti la acea vreme, clucerul Gheorghe, au zidit la St\u0103ni\u015foara o biseric\u0103. Un secol mai t\u00e2rziu, n\u0103v\u0103litorii turci au incendiat biserica, iar pe c\u0103lug\u0103ri i-au ucis.<\/p>\n Luptele de l\u00e2ng\u0103 M\u0103n\u0103stirea Cozia, din timpul r\u0103zboiului austro-turc din 1788, au ajuns p\u00e2n\u0103 la Nucet. Turcii au transformat biserica \u015fi chiliile \u00een ruine. Dou\u0103 decenii, \u00een zon\u0103 au poposit numai p\u0103storii de oi.<\/p>\n Cea mai vestit\u0103 sih\u0103strie din secolul al XIX-lea, construit\u0103 de un arhitect italian \u00cen secolul al XIX-lea, a devenit cea mai vestit\u0103 sih\u0103strie din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Mul\u0163i monahi s-ar retras aici \u015fi au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat r\u00e2nduiala de pe Muntele Athos, unii dintre ei fiind veni\u0163i chiar de pe Sf\u00e2ntul Munte – Sava \u015fi Teodosie. Ace\u015ftia au zidit o nou\u0103 biseric\u0103 \u00een locul celei de la 1747, cu ajutorul unui arhitect italian, Debona Apoloni.<\/p>\n Ulterior, Sava a plecat s\u0103 ajute M\u0103n\u0103stirea Fr\u0103sinei \u2013 cunoscut\u0103 ast\u0103zi drept \u201eAthosul Rom\u00e2niei\u201d. Patru ani a adunat \u00een jurul s\u0103u 20 de ucenici cu care a \u00eentemeiat via\u0163a de ob\u015fte, dup\u0103 tipicul Sf\u00e2ntului Munte, iar apoi a devenit stare\u0163ul M\u0103n\u0103stirii Turnu. \u015ei aici va sta al\u0163i patru ani, dup\u0103 care se va retrage din nou la St\u00e2ni\u015foara, unde avea s\u0103 fie numit ulterior stare\u0163.<\/p>\n Dar a renun\u0163at la aceast\u0103 cinste, la scurt timp. \u015ei tat\u0103l \u015fi fratele s\u0103u s-au c\u0103lug\u0103rit la St\u0103ni\u015foara, sub numele de Nifon \u015fi Atanasie.<\/p>\n Biserica de ast\u0103zi a fost construit\u0103 \u00eentre anii 1903 – 1908.<\/strong><\/p>\n Este ctitoria episcopului Gherasim Timu\u015f, av\u00e2nd hramul Sf\u00e2ntului Mare Mucenic Gheorghe. Arhitectul italian a ridicat terasa de pe latura nordic\u0103, pe care s-a cl\u0103dit un pavilion \u00een stil rom\u00e2nesc, folosit drept chilii pentru c\u0103lug\u0103ri.<\/p>\n Opt ani mai t\u00e2rziu, un incendiu a distrus chiliile schitului. Locul lor a fost luat dup\u0103 dou\u0103 decenii de un frumos paraclis \u00een form\u0103 de nav\u0103. El este folosit acum c\u0103lug\u0103ri pentru slujbele din timpul iernii.<\/p>\n Mai bine de un secol, \u00eentre 1809 \u015fi 1936, nici la St\u0103ni\u015foara nu au avut voie femeile, \u00eenainte de r\u00e2nduiala Sf\u00e2ntului Calinic de la Cernica\u00a0 pentru Fr\u0103sinei. La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi la M\u0103n\u0103stirea Turnu. Apoi, dup\u0103 ce m\u0103n\u0103stirea a ajuns \u00eentr-o stare deplorabil\u0103, treptat au venit \u015fi femeile \u00een m\u0103n\u0103stire la slujbe.<\/p>\n Copie a Icoanei Maicii Domnului \u201eAxion Estin\u201d de la M\u0103n\u0103stirea Protaton de la Athos Din 1987, p\u0103rintele Lauren\u0163iu este stare\u0163ul M\u0103n\u0103stirii St\u0103ni\u015foara, unde de patru ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte Sf\u00e2nta Liturghie: mar\u0163i, joi, s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u015fi duminic\u0103.<\/p>\n Ferestrele bisericii mari de ast\u0103zi au vitralii pictate cu sfin\u0163i. Iar \u00een interior se reg\u0103sesc, ca odoare de pre\u0163, \u015fi c\u00e2teva icoane vechi aduse de la Athos, de Sava \u015fi Teodosie, printre care o copie a Icoanei Maicii Domnului \u201eAxion Estin\u201d de la M\u0103n\u0103stirea Protaton din Sf\u00e2ntul Munte.<\/p>\n De asemenea, exist\u0103 \u015fi un \u201eantimis\u201d \u2013 p\u00e2nza pe care se pune \u00een altar p\u00e2inea sfiin\u0163it\u0103 \u015fi potirul -, d\u0103ruit de M\u0103n\u0103stirea Cozia, \u00een 1809, precum \u015fi c\u0103r\u0163i slavone\u015fti de ritualuri tot de la Sf\u00e2ntul Munte. \u00cen biserica mare mai exist\u0103 un policandru d\u0103ruit de domnitorul Neagoe Basarab, adus de la M\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u015f.<\/p>\n La St\u0103ni\u015foara se poate ajunge fie cu ma\u015fina, fie pe jos, pe c\u0103r\u0103ri de munte. Drumul \u00eens\u0103 nu este asfaltat. Cel mai scurt traseu pleac\u0103 de la M\u0103n\u0103stirea Turnu \u015fi este de 6 kilometri, prin p\u0103dure, dar este \u015fi cel mai dificil. Drumul abrupt face ca urcarea s\u0103 se realizeze \u00een aproximativ dou\u0103 ore.<\/p>\n Un alt traseu montan pleac\u0103 dinspre C\u0103lim\u0103ne\u015fti, tot pe poteci de munte. Cu ma\u015fina se porne\u015fte de pe \u015foseaua de centur\u0103 a ora\u015fului C\u0103lim\u0103ne\u015fti, \u00een dreptul localit\u0103\u0163ii P\u0103u\u015fa exist\u0103 o intersec\u0163ie spre Parcul Na\u0163ional Cozia. Dar drumul nu este asfaltat.<\/p>\n Turi\u015ftii care vor s\u0103 ajung\u0103 la Cabana Cozia sau releul de televiziune de pe munte, trec prin curtea m\u0103n\u0103stirii. De aici, amatorii de drume\u0163ii, mai au de mers cam 4 ore, pe un traseu de munte destul de dificil, unde pe alocuri se merge pe st\u00e2nc\u0103 cu ajutorul unor cabluri.<\/p>\n Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" M\u0103n\u0103stirea St\u0103ni\u015foara, primul loc din Rom\u00e2nia \u00een care femeile nu au avut acces mai bine de un secol, ars din<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":34420,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-34419","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/04\/poza-manastirea-stanisoara.jpg?fit=640%2C480&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-8X9","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/34419","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=34419"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/34419\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34421,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/34419\/revisions\/34421"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/34420"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=34419"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=34419"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=34419"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}