{"id":35283,"date":"2018-04-23T08:18:51","date_gmt":"2018-04-23T05:18:51","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=35283"},"modified":"2018-04-23T08:18:51","modified_gmt":"2018-04-23T05:18:51","slug":"sfantul-gheorghe-patron-al-multor-tari-si-orase-obiceiuri-si-traditii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=35283","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Gheorghe, patron al multor \u0163\u0103ri \u015fi ora\u015fe. Obiceiuri \u015fi tradi\u0163ii"},"content":{"rendered":"<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.universdecopil.ro\/images\/stories\/adolescenti\/timp_liber\/sfantul_gheorghe\/sfantul%20gheorghe%20sms%20versuri.jpg?resize=397%2C511\" alt=\"Imagini pentru imagini sf gheorghe\" width=\"397\" height=\"511\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p class=\"chapeau\">Sf\u00e2ntul Gheorghe este unul dintre cei mai \u00eendr\u0103gi\u0163i de cre\u015ftini, fiind ocrotitorul Moldovei, dar \u015fi patronul Angliei, Georgiei \u015fi al Moscovei. \u00cen Lituania, Sf\u00e2ntul Gheorghe este venerat ca protector al animalelor, iar \u00een unele regiuni ale Spaniei ziua lui se celebreaz\u0103 cu mese bogate \u015fi daruri.<\/p>\n<p class=\"chapeau\">\u00cen con\u015ftiin\u0163a popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Sf\u00e2ntul Gheorghe este unul dintre cei mai prezen\u0163i sfin\u0163i, numeroase biserici purt\u00e2nd hramul s\u0103u. Exist\u0103 numeroase ora\u015fe \u00een Rom\u00e2nia care poart\u0103 numele Sf\u00e2ntului Gheorghe \u015fi chiar unul dintre cele trei bra\u0163e ale Dun\u0103rii este denumit astfel. Sf\u00e2ntul Gheorghe este de asemenea ocrotitorul Armatei Rom\u00e2ne.<\/p>\n<div id=\"article_text_content\">\n<p><strong>Chipul Sf\u00e2ntului Gheorghe, ocrotitorul Moldovei, era reprezentat pe steagul voievodului \u015etefan cel Mare<\/strong><\/p>\n<p>Cultul Sf\u00e2ntului Gheorghe s-a r\u0103sp\u00e2ndit foarte mult, odat\u0103 cu imaginea sa de cavaler care a r\u0103pus un balaur. \u00cen Evul Mediu, Sf\u00e2ntul Gheorghe a devenit protectorul cavalerilor \u015fi, \u00een mod special, al crucia\u0163ilor.<\/p>\n<div>\u00a0Georgia \u015fi-a luat numele de la acest sf\u00e2nt \u015fi regii Angliei, \u00eencep\u00e2nd cu Richard Inim\u0103 de Leu, l-au dorit ca patron al casei regale \u015fi al \u0163\u0103rii lor.<\/div>\n<p>\u015ei \u00eemp\u0103ratul Constantin a ridicat o biseric\u0103 \u00een cinstea lui, la Constantinopol. Chiar \u015fi \u00eentre popoarele slave, figura sa este foarte cunoscut\u0103.<\/p>\n<p>Ast\u0103zi sunt multe biserici catolice \u015fi ortodoxe dedicate lui \u00een diferitele p\u0103r\u0163i ale lumii. Morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Gheorghe este \u00een localitatea Lida din Israel.<\/p>\n<p><strong>S\u0103rbatoarea Sf\u00e2ntului Gheorghe era celebrat\u0103 \u00een trecut cu mult fast, timp de trei zile.<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen ajunul zilei de 23 aprilie, oamenii preg\u0103teau cu grij\u0103 brazde verzi, t\u0103iate sub form\u0103 p\u0103trat\u0103, \u00een care \u00eenfigeau ramuri \u00eenmugurite de salcie \u015fi flori galbene de prim\u0103var\u0103, cunoscute, \u00een Bucovina, sub numele de calce. \u00cen noaptea sau diminea\u0163a zilei de S\u00e2n-George, capul familiei, \u00eentotdeauna un b\u0103rbat, a\u015feza brazdele astfel \u00eempodobite &#8220;de straj\u0103 &#8220;la st\u00e2lpii por\u0163ilor \u015fi ai caselor, la ferestrele \u015fi u\u015file caselor \u015fi grajdurilor, \u00een gr\u0103dini \u015fi pe mormintele din cimitire. Se credea c\u0103, astfel, oamenii, vitele \u015fi ceea ce se recolta erau protejate de for\u0163ele malefice. \u00cen Bucovina, brazdele \u015fi ramurile verzi erau p\u0103strate peste an pentru a fi folosite drept leacuri \u00eempotriva unor boli sau pentru a fi amestecate \u00een hrana animalelor.<\/p>\n<p>\u00cen ajunul zilei de S\u00e2n-George, fetele de m\u0103ritat credeau c\u0103 \u00ee\u015fi pot vedea ursitul dac\u0103 priveau, \u00een aceast\u0103 noapte, \u00eentr-o cof\u0103 plin\u0103 cu ap\u0103. \u00cen aceast\u0103 zi, fetele mai obi\u015fnuiau s\u0103 semene usturoi, pe care \u00eel p\u0103strau p\u00e2n\u0103 \u00een anul viitor. M\u00e2nc\u00e2nd usturoiul sem\u0103nat cu un an \u00eenainte, ele credeau c\u0103 vor fi \u00eenzestrate cu toate virtu\u0163ile \u015fi c\u0103 se vor c\u0103s\u0103tori \u00een cel mai scurt timp.<\/p>\n<p>\u201dUrzicatul\u201d era un alt obicei, practicat de tinerii din comunit\u0103\u0163ile tradi\u0163ionale bucovinene. \u00centruc\u00e2t s\u0103rbatoarea deschidea o perioad\u0103 solicitant\u0103, tinerii se atingeau, pe furi\u015f, peste p\u0103r\u0163ile neacoperite ale corpului, cu tulpini de urzic\u0103, nutrind convingerea c\u0103 \u00een felul acesta vor fi mai ageri, mai harnici \u015fi mai s\u0103n\u0103to\u015fi de-a lungul \u00eentregii veri care urma s\u0103 \u00eenceap\u0103.<\/p>\n<div id=\"videoad\"><strong>Iat\u0103 c\u00e2teva fapte din mitologia Sf\u00e2ntului Gheorghe<\/strong><\/div>\n<p>\u00cent\u00e2i, \u00eent\u00e2mplarea cu \u00cemp\u0103ratul Vicle\u0163ian cel care vrea dovezi. Apoi, faptul c\u0103 de ast\u0103zi p\u00een\u0103-n Sf\u00e2nt Dumitru este vara p\u0103storilor, \u00eencepe anul pastoral. \u015ei, de neuitat, se v\u0103d fl\u0103c\u0103ri deasupra comorilor. Toate citite \u00een &#8220;Ghidul&#8221; Irinei Nicolau.<\/p>\n<p>\u00cen cartea sa, Ghidul s\u0103rb\u0103torilor rom\u00e2ne\u015fti, Irina Nicolau rezum\u0103 legenda Sf\u00e2ntului Gheorghe cu \u00cemp\u0103ratul Vicle\u0163ian.<\/p>\n<p>\u00cemp\u0103ratul era p\u0103g\u00e2n. Gheorghe \u00eei era ginere \u015fi, seara, desena chipul lui Isus \u015fi i se \u00eenchina. Acest gest \u00eei atrage furia \u00eemp\u0103ratului. Gheorghe fuge \u00eentr-un cimitir, spre a\u015f g\u0103si ad\u0103post. Vicle\u0163ian \u00eei vrea capul. Ruga lui Gheorghe face minunea. Dintr-un morm\u00e2nt iese un v\u00e2rstnic \u015fi spune: Greu somn am dormit. 600 de ani. Mirat este Vicle\u0163ian. Dar pe c\u00e2t mergea spre cas\u0103, Vicle\u0163ian \u00eei cere lui Gheorghe tot mai multe dovezi. A\u015fa se arat\u0103 copii de 300 de ani cu p\u0103rin\u0163i de 500. Vrea mai mult. \u00cel \u00eencal\u0163\u0103 pe Gheorghe cu opinci de fier \u015fi \u00eei d\u0103 venin s\u0103 bea. Crap\u0103 pietrele pe unde trece Gheorghe. Dar, cum bea veninul, nu Gheorghe moare, ci Vicle\u0163ian, din miasmele care l-au cuprins c\u00e2nd Gheorghe s-a apropiat.<\/p>\n<p>Tot Irina Nicolau ne spune c\u0103 de ast\u0103zi p\u00een\u0103-n Sf\u00e2nt Dumitru este vara p\u0103storilor, \u00eenceputul anului pastoral. \u00cen ajun de Sf. Gheorghe se spune c\u0103 de ie\u015fi cu capul descoperit te alearg\u0103 strigoaicele p\u0103n\u0103 te las\u0103 lat \u00een codru. Ele, cic\u0103 dorm cu trupul, dar cu spiritul umbl\u0103 prin lumea larg\u0103 \u015fi se lupt\u0103 cu meli\u0163ele din gospod\u0103ria omului \u015fi fur\u0103 laptele vacilor. \u015ei dac\u0103 ne g\u00e2ndim de unde a pornit viziunea strigoaicelor, putem spune c\u0103 de la ceva femei ce umbl\u0103 dup\u0103 lapte proasp\u0103t \u015fi-l fur\u0103 \u015fi-l prefac \u00een laptele vacilor lor. Ca s\u0103 te fere\u015fti de a\u015fa ceva, taie un \u015farpe \u015fi pune-i \u00een g\u00e2t un c\u0103\u0163el de usturoi, a\u015fa te fere\u015fti de strigoi, de femeile fur\u0103cioase.<\/p>\n<p>De Sf\u00e2ntul Gheorghe, iar\u0103\u015fi, se v\u0103d fl\u0103c\u0103ri deasupra comorilor. Fl\u0103c\u0103rile nededate diavolului sunt alb\u0103strui. C\u00e2nd le vezi, la\u015fi semn \u015fi vii a doua zi, c\u00e2nd flac\u0103ra se domole\u015fte. De te repezi, te schimonose\u015fti. Oricum, orice comoar\u0103 te schilode\u015fte, la minte sau la trup, a\u015fa c\u0103 mai bine nu te la\u015fi ispitit.<\/p>\n<p>Sursa:mediafax.ro<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sf\u00e2ntul Gheorghe este unul dintre cei mai \u00eendr\u0103gi\u0163i de cre\u015ftini, fiind ocrotitorul Moldovei, dar \u015fi patronul Angliei, Georgiei \u015fi al<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-35283","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-9b5","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/35283","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=35283"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/35283\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35284,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/35283\/revisions\/35284"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=35283"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=35283"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=35283"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}