![\"Imagini](\"https:\/\/i1.wp.com\/foaienationala.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/02\/Matei_Basarab-700x357.jpg?resize=394%2C201&ssl=1\")
<\/p>\n<\/p>\n
De\u015fi o legend\u0103 spune c\u0103 \u015etefan cel Mare a construit c\u00e2te o biseric\u0103 dup\u0103 fiecare lupt\u0103 purtat\u0103, exist\u0103 un alt domnitor rom\u00e2n care \u00eel detroneaz\u0103 c\u00e2nd vine vorba de zidirea de l\u0103ca\u015furi sfinte. Num\u0103rul exact al bisericilor \u015fi m\u0103n\u0103stirilor ridicate de Matei Basarab nu se cunoa\u015fte cu certitudine, dar exist\u0103 voci care vehiculeaz\u0103 num\u0103rul 150. Love\u015fte!”<\/p>\n
Unul dintre speciali\u015ftii care au studiat via\u0163a domnitorului Matei Basarab este directorul Direc\u0163iei de Cultur\u0103 V\u00e2lcea, prof.dr. Florin Epure, a c\u0103rui tez\u0103 de doctorat s-a numit \u201eCtitoriile lui Matei Basarab din Oltenia\u201d.<\/p>\n
\u201eMatei Basarab a zidit mai multe l\u0103ca\u015furi sfinte, \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, dec\u00e2t oricare alt domnitor. Istoricul Constantin C. Giurescu l-a numit, pe bun\u0103 dreptate, \u201ecel mai mare ctitor al neamului nostru\u201c. C\u0103l\u0103torul sirian Paul de Alep este \u00eencredin\u0163at c\u0103 domnitorul a \u00een\u0103l\u0163at 150 de biserici, lu\u00e2nd \u00een considerare, desigur, \u015fi celelalte ctitorii ridicate \u00een acea perioad\u0103 de cler sau boierime. Aceast\u0103 cifr\u0103 poate p\u0103rea exagerat\u0103, \u00eens\u0103 cei mai mul\u0163i istorici consider\u0103 c\u0103 voievodul a ridicat din temelie peste treizeci de biserici la care se adaug\u0103 refacerea multor altora, at\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103, c\u00e2t \u015fi la Muntele Athos, la sud de Dun\u0103re, \u00een Ardeal \u015fi Moldova\u201d, explic\u0103 pentru Adev\u0103rul prof. dr. Florin Epure.<\/p>\n
Alte voci sus\u0163in c\u0103 dac\u0103 \u015etefan cel Mare a zidit 45 de biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri, \u00een cazul lui Matei Basarab este vorba de 46, toate acestea fiind atestate documentar. \u00cen fapt, num\u0103rul este discutabil \u015fi \u00een cazul unuia \u015fi \u00een cazul celuilalt domnitor.<\/p>\n
Cei mai mul\u0163i speciali\u015fti \u00eenclin\u0103 s\u0103 cread\u0103 c\u0103 \u00een cazul lui Matei Basarab se poate afirma c\u0103 a construit de la zero \u015fi a ref\u0103cut 126 de monumente, printre care zeci de biserici sau m\u0103n\u0103stiri, cu mult peste \u015etefan cel Mare. Aceast\u0103 variant\u0103 o reg\u0103sim \u015fi \u00een Enciclopedia Ora\u015fului T\u00e2rgovi\u015fte, \u00een care se precizeaz\u0103 c\u0103 Matei Basarab a fost domnitorul rom\u00e2n cu cea mai ampl\u0103 activitate cultural\u0103, care a ctitorit 46 de biserici sau m\u0103n\u0103stiri.<\/p>\n
Cu certitudine se \u015ftie c\u0103 din cele 116 danii ale lui Matei Basarab, confirmate documentar, 87 au fost d\u0103ruite bisericilor \u015fi m\u0103n\u0103stirilor.<\/p>\n
Aminteam c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 zecile de biserici ridicate din temelie, a contribuit \u015fi la refacerea altora – at\u00e2t \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, Moldova \u015fi Transilvania, dar \u015fi la Muntele Athos ori la sud de Dun\u0103re, \u00een perioada \u00een care a domnit timp de 22 de ani \u201epe tronul Basarabilor\u201d dovedindu-se \u201eun protector al culturii \u015fi limbii rom\u00e2ne \u015fi un mare sprijinitor al Bisericii\u201d, dar \u015fi un \u201eadev\u0103rat p\u0103stor \u015fi domn p\u0103rinte\u201d, dup\u0103 cum avea s\u0103-l descrie istoricul Nicolae Iorga.<\/p>\n
\u201eVasta oper\u0103 ctitoriceasc\u0103 a epocii lui Matei Basarab nu s-a rezumat doar la ridicarea unor construc\u0163ii noi, ci \u015fi la repararea sau amplificarea celor existente, deteriorate de catastrofalul cutremur din iulie 1628 sau de lipsa de \u00eengrijire. \u00cen aceast\u0103 vreme \u201e\u00eentreaga \u0163ar\u0103 ap\u0103rea ca un \u015fantier vast, \u00een care toate vechile monumente c\u0103p\u0103tau o hain\u0103 nou\u0103\u201c, dup\u0103 cum preciza \u015fi Nicolae Stoicescu \u00een lucrarea dedicat\u0103 marelui domnitor\u201d, ne mai l\u0103mure\u015fte \u015feful de la Cultura v\u00e2lcean\u0103.<\/p>\n
Matei Basarab a \u00een\u0103l\u0163at \u00een Moldova – Soveja sau \u201eDobromira\u201d \u015fi \u00een Transilvania – biserica de la Porce\u015fti – Turnu Ro\u015fu, Sibiu.<\/p>\n
La sud de Dun\u0103re, \u00een Bulgaria a ctitorit: \u201eSfin\u0163ii Apostoli\u201d din Svi\u015ftov, precum \u015fi \u201eSf\u00e2nta Paraschiva\u201d \u015fi \u201eSf\u00e2ntul Pantelimon\u201d din Vidin.<\/p>\n
Iar la Muntele Athos \u015fi-a \u00eentrecut str\u0103bunul – pe Neagoe Basarab – prin contribu\u0163iile aduse. Unele biserici de aici au fost reconstruite, altele repictate, \u00eenzestrate cu pre\u0163ioase dani. Este \u015fi cazul Bisericii \u201eSf\u00e2ntul Mihail al Sinadelor\u201d din Marea Lavr\u0103, loc \u00een care se g\u0103se\u015fte \u015fi ast\u0103zi tabloul votiv al domnitorului Matei Basarab \u015fi al Doamnei Elena.<\/p>\n
Biserica mare de la Xenofon este ref\u0103cut\u0103 tot de c\u0103tre domnitorul rom\u00e2n, ca \u015fi katoliconul \u015fi pridvorul de la Dionisu, trapeza de la Hilandar, Simonopetra, Cutlumuz, Pantocrator \u015fi Rusikon, dup\u0103 cum am aflat de la directorul Florin Epure.<\/p>\n
\u201eMatei Basarab \u201edomn \u015fi gospodar al \u00eentregii \u0163\u0103ri a Ungrovlahiei\u201d \u015fi \u201eevlavioasa lui so\u0163ie, Doamna Elena\u201d au d\u0103ruit Sfintei M\u0103n\u0103stiri Hilandar o icoan\u0103 f\u0103c\u0103toare de minuni a Maicii Domnului, ferecat\u0103 \u00een argint \u015fi somptuos \u00eempodobit\u0103, realizat\u0103 de Longhin Koreni\u0107, mitropolitul Ienopolei\u201d, ne mai spune acesta.<\/p>\n
Dovezile au demonstrat faptul c\u0103 a sprijinit \u015fi bisericile cre\u015ftin-ortodoxe aflate sub domina\u0163ia \u00cenaltei Por\u0163i.<\/p>\n
Revenind \u00eens\u0103 la ctitoriile de pe plaiurile noastre, cea mai cunoscut\u0103 dintre acestea este M\u0103n\u0103stirea Arnota, din jude\u0163ul V\u00e2lcea, dar cea mai monumental\u0103 este considerat\u0103 M\u0103n\u0103stirea C\u0103ld\u0103ru\u015fani, din jude\u0163ul Ilfov, \u00een apropiere de Bucure\u015fti, \u00eenconjurat\u0103 din trei p\u0103r\u0163i de lacuri.<\/p>\n
\u201eAnsamblul fortificat al m\u0103n\u0103stirii Arnota, de la Coste\u015fti, este unul dintre primele \u015fi cele mai reprezentative ctitorii ale domnitorului Matei Basarab, care \u015fi-a dorit s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 aici necropola familiei sale. Domnitorul a ridicat acest sf\u00e2nt l\u0103ca\u015f, \u00eentre anii 1633 – 1636, pe locul unei biserici de lemn din secolul al XVI-lea, cl\u0103dit\u0103 de tat\u0103l s\u0103u Danciu. Legenda \u00eentemeierii Arnotei spune c\u0103 domnitorul, care era urm\u0103rit de turci, s-ar fi ascuns \u00een aceste locuri, iar un arn\u0103ut \u015fi-a dat via\u0163a pentru ca domnul s\u0103 scape teaf\u0103r. \u00cen semn de mul\u0163umire pentru \u00eemplinirea rugii c\u0103tre Dumnezeu, domnitorul a zidit acest sf\u00e2nt a\u015fez\u0103m\u00e2nt monastic\u201d, ne l\u0103mure\u015fte prof. dr. Florin Epure.<\/p>\n
Unul din portretele lui Matei Basarab, cel care \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 b\u0103tr\u00e2n, cu p\u0103rul alb, \u201eeste considerat unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi rom\u00e2ni care s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n
\u201e\u00cenf\u0103\u0163i\u015farea sa, desprins\u0103 din tablourile votive de la m\u0103n\u0103stirile Arnota, Hurezi, Dintr-un Lemn, Govora, Mamu, Brebu, Br\u00e2ncoveni, Strehaia \u015fi din miniaturile gravate pe paginile c\u0103r\u0163ilor tip\u0103rite de el, \u00eei descoper\u0103 dragostea fa\u0163\u0103 de Biseric\u0103 prin senin\u0103tatea fe\u0163ei \u015fi bun\u0103tate, fa\u0163\u0103 de valorile familiei cre\u015ftine prin al\u0103turarea Elinei Doamna \u00een r\u00e2ndul ctitorilor, fa\u0163\u0103 de neam prin sobrietatea care-i descoper\u0103 fermitatea \u015fi responsabilitatea cre\u015ftin\u0103\u201d, ne mai l\u0103mure\u015fte specialistul v\u00e2lcean.<\/p>\n
\u201eContribu\u0163ia epocii mateine la evolu\u0163ia fenomenului arhitectural dezvoltat \u00een spa\u0163iul muntean, a fost apreciat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, prin acest num\u0103r cov\u00e2r\u015fitor de edificii realizate, aspect remarcat de mul\u0163i contemporani, fie c\u0103l\u0103tori str\u0103ini, fie oameni de cultur\u0103, \u00een cronica \u0163\u0103rii se afirm\u0103 c\u0103 domnul \u201eau f\u0103cut multe m\u0103n\u0103stiri \u015fi biserici\u201c, iar cronicarul Radu Popescu consemna faptul c\u0103 \u201ep\u00e2n\u0103 la acest domn, pu\u0163ine ziduri au f\u0103cut domnii cei mai d\u0103nainte: iar Matei-Vod\u0103 au \u00eenfrumuse\u0163at \u0163ara cu de tot fealiul de ziduri: m\u0103n\u0103stiri, biserici, case domne\u015fti\u201c, mai afl\u0103m de la directorul Epure.<\/p>\n
\u201ePrintre marile ctitorii mateine se num\u0103r\u0103 \u015fi m\u0103n\u0103stirile: C\u0103ld\u0103ru\u015fani, Sadova, M\u0103xineni, Pl\u0103t\u0103re\u015fti, Strehaia, Plumbuita, Br\u00e2ncoveni, Corn\u0103\u0163el, Negoe\u015fti, Brebu, schiturile: B\u0103rb\u0103te\u015fti, Pinul, biserici de mir, ca: S\u0103rindar \u015fi Sfin\u0163ii Apostoli din Bucure\u015fti, Sf\u00e2ntul Dumitru din Craiova, \u201eSfin\u0163ii \u00cemp\u0103ra\u0163i\u201d \u015fi \u201eSf\u00e2ntul Nicolae\u201d Androne\u015fti din T\u00e2rgovi\u015fte, \u201eSfin\u0163ii Apostoli din Ploie\u015fti, \u201eSf\u00e2ntul Procopie\u201d din Gherghi\u0163a – Prahova, \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d din Pite\u015fti; \u201eIntrarea \u00een Biseric\u0103\u201d din Caracal, Dr\u0103g\u0103ne\u015fti – Teleorman, P\u00e2r\u015fcovani \u015fi Dobrote\u015fti – Olt, \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d sau \u201eNegru Vod\u0103\u201d din C\u00e2mpulung etc.\u201d, sus\u0163ine directorul culturii v\u00e2lcene<\/p>\n
De\u015fi a ref\u0103cut M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveni, din aceasta nu se mai p\u0103streaz\u0103 dec\u00e2t turnul – clopotni\u0163\u0103, st\u0103re\u0163ia \u015fi o parte din zidul de incint\u0103. \u201eDin noti\u0163ele misionarului catolic Petru Bogdan Bak\u0161i\u0107 afl\u0103m c\u0103 la 1640, Matei Basarab \u201ea \u00eent\u0103rit-o ca pe o cetate \u015fi, deasupra por\u0163ii, [a zidit] un turn puternic\u201c. \u00cen acela\u015fi an, domnul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti amintea M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveni printre cele construite de el \u201cde iznoav\u0103 din temeiu\u201d. La fel \u015fi M\u0103n\u0103stirea M\u0103xineni este enumerat\u0103 de Matei Basarab, \u00een hrisovul solemn de la 27 noiembrie 1640, \u00een r\u00e2ndul marilor ctitorii\u201d, al\u0103turi de l\u0103ca\u015ful de cult din localitatea Pl\u0103t\u0103re\u015fti, M\u0103n\u0103stirea Brebu, din satul denumit \u00een trecut Malu Lupului, M\u0103n\u0103stirea Dintr-un Lemn, \u201ec\u0103reia \u00eei hot\u0103ra statutul de m\u0103n\u0103stire ne\u00eenchinat\u0103 c\u0103tre Locurile Sfinte, al\u0103turi de celelalte ctitorii: de la Arnota, C\u00e2mpulung, Br\u00e2ncoveni, C\u0103ld\u0103ru\u015fani\u201d, mai afl\u0103m de la Florin Epure<\/p>\n
A ctitorit inclusiv bisericile v\u00e2lcene de la R\u00e2me\u015fti – Horezu \u015fi Gr\u0103me\u015fti – Pietreni.<\/p>\n
Considerat un adev\u0103rat Mecena, \u201eprotector al culturii, sprijinitor al ortodoxiei\u201d, Matei Basarab a militat pentru p\u0103strarea nealterat\u0103 a tradi\u0163iei ortodoxe.<\/p>\n
A fost \u00eenmorm\u00e2ntat la Biserica Domneasc\u0103 de la T\u00e2rgovi\u015fte, l\u00e2ng\u0103 so\u0163ia sa. Mormintele lor au fost profanate, motiv pentru care trupurile au fost str\u0103mutate la M\u0103n\u0103stirea Arnota.<\/p>\n
Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De\u015fi o legend\u0103 spune c\u0103 \u015etefan cel Mare a construit c\u00e2te o biseric\u0103 dup\u0103 fiecare lupt\u0103 purtat\u0103, exist\u0103 un alt<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-35401","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-9cZ","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/35401","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=35401"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/35401\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35402,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/35401\/revisions\/35402"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=35401"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=35401"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=35401"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}