{"id":35963,"date":"2018-05-14T11:25:29","date_gmt":"2018-05-14T08:25:29","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=35963"},"modified":"2018-05-14T09:55:08","modified_gmt":"2018-05-14T06:55:08","slug":"35963","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=35963","title":{"rendered":"Spectacolul unic al Dun\u0103rii la poalele unei celebre cet\u0103\u0163i antice. Peisajele superbe din jurul carierelor de calcar"},"content":{"rendered":"<hr \/>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2018\/05\/09\/5af2d603df52022f75c394e0\/627x0.png?w=800\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>\u00cen urcu\u015ful ei de pe harta Dobrogei, Dun\u0103rea ofer\u0103 un peisaj surprinz\u0103tor la poalele unei cet\u0103\u0163i antice. Canaralele din calcar ro\u015fu \u015fi vegeta\u0163ia sunt spectaculoase.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/sites.google.com\/site\/romanianatura35\/_\/rsrc\/1354955670839\/home\/dobrogea\/harsova-cetate-faleze-de-calcar-si-pesteri\/21_dobrogea_harsova_carsium.jpg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"Imagini pentru carierelor de calcar de la H\u00c3\u00a2r\u00c5\u009fova\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>Cu 253 kilometri \u00eenainte de v\u0103rsarea \u00een Marea Neagr\u0103, la Sulina, Dun\u0103rea se scald\u0103 \u00eemprejurul carierelor de calcar de la H\u00e2r\u015fova. Canaralele sunt situate pe malul drept al fluviului, din avalul portului H\u00e2r\u015fova. \u201eCanaralele sunt situate \u00een aval de actualul port H\u00e2r\u015fova, pe malul drept al fluviului Dun\u0103re, acolo unde \u015fuvi\u0163ele de ap\u0103 ale fluviului \u00eencep s\u0103 se \u00eempleteasc\u0103 pentru scurt timp.<\/p>\n<p>Canaralele prezint\u0103 cea mai spectaculoas\u0103 vedere peisagistic\u0103 dinspre Dun\u0103re \u00een ceasurile t\u00e2rzii ale dup\u0103-amiezelor senine, c\u00e2nd soarele \u00een asfin\u0163it d\u0103 r\u00e2pei de calcar roscat reflexe str\u0103lucitoare, s\u00e2ngerii. Canaralele H\u00e2r\u015fovei reprezint\u0103 vechi cariere de calcar de un aspect peisagistic unic pe teritoriul jude\u0163ului. Aspectul peisagistic este dublat de cel istoric, deoarece \u00een amonte se afl\u0103 zona arheologic\u0103 a cet\u0103\u0163ii romano-bizantine, fostul castru militar Carsium,<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/a\/a3\/Carsium_01.jpg\" alt=\"Imagini pentru castru militar Carsium\" width=\"427\" height=\"293\" \/><\/p>\n<p>construit de romani prin secolul al II-lea al erei noastre\u201c, relateaz\u0103 oamenii locului pe site-ul Prim\u0103riei H\u00e2r\u015fova. Canaraua numit\u0103 de localnici \u201eReleu\u201c a fost \u00eemp\u0103durit\u0103 la finele anilor \u201970 cu pin, s\u0103lcioar\u0103, m\u0103ce\u015f.<\/p>\n<p>H\u00e2r\u015fova este a\u015fezat pe malul drept al fluviului Dun\u0103rea, la 10 kilometri de confluen\u0163a Dun\u0103rii cu bra\u0163ul Borcea. Ora\u015ful se afl\u0103 la 85 kilometri de Constan\u0163a, la 100 kilometri de Tulcea, la 100 kilometri de Br\u0103ila \u015fi la 60 kilometri de Slobozia. Ora\u015ful are \u00een componen\u0163a sa satul Vadu-Oii.<\/p>\n<p><strong>Ce spun istoricii<\/strong><\/p>\n<p>\u201ePu\u0163ine sunt locurile din Dobrogea &#8211; acest\u00a0\u0163inut\u00a0\u00eenc\u0103rcat\u00a0de\u00a0istorie \u2013 care s\u0103 prezinte o dezvoltare istoric\u0103 continu\u0103, din neolitic \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, cum \u00eent\u00e2lnim la H\u00e2r\u015fova. Cercet\u0103rile arheologice au scos la iveal\u0103 urme materiale care pun \u00een lumin\u0103 o convie\u0163uire ne\u00eentrerupt\u0103 de comunit\u0103\u0163i umane a c\u0103ror zone \u00eencep \u00een paleoliticul superior. Cel mai bine reprezentate sunt culturile neolitice care se deruleaz\u0103 aproape didactic \u00een straturile tell-ului de la H\u00e2r\u015fova \u015fi care reprezint\u0103 unul dintre cele mai importante centre arheologice specifice acestei perioade, nu numai din Dobrogea, ci \u015fi din \u0163ar\u0103.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2014\/05\/05\/5367bdb00d133766a861f633\/646x404.jpg?resize=328%2C205\" alt=\"Imagini pentru cetatea harsova\" width=\"328\" height=\"205\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>De\u015fi nu la fel de bine reprezentate, culturile materiale apar\u0163in\u00e2nd epocii metalelor \u00ee\u015fi fac prezen\u0163a \u00een perimetrul ora\u015fului H\u00e2r\u015fova prin c\u00eeteva vestigii arheologice (unelte, arme, morminte) fiind suficiente \u00een sus\u0163inerea ipotezei unei continuit\u0103\u0163i ne\u00eentrerupte pe aceast\u0103 vatr\u0103. Creatorii acestor culturi sunt geto-dacii, str\u0103mo\u015fii direc\u0163i ai poporului rom\u00e2n, una din cele mai puternice for\u0163e politico-militare ale lumii vechi.<\/p>\n<p>\u00centemeierea cet\u0103\u0163ilor grece\u015fti pe malul vestic al Pontului Euxim avea s\u0103 influen\u0163eze pozitiv dezvoltarea economico &#8211; social\u0103 a ge\u0163ilor din Dobrogea prin permanentul contact ce a facilitat schimburi materiale \u015fi culturale \u00eentre civiliza\u0163ia\u00a0elen\u0103 &#8211; cea mai dezvoltat\u0103 \u00een acea vreme &#8211; \u015fi cea getic\u0103 \u00een plin proces de afirmare.<\/p>\n<p>Pentru H\u00e2r\u015fova, perioada greco-elenist\u0103 este reprezentat\u0103 de existen\u0163a a cet\u0103\u0163ii Histria care falicita difuzarea produselor grece\u015fti \u00een \u0163inuturile getice din st\u00e2nga Dun\u0103rii.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/cronicaromana.net\/wp-content\/uploads\/2017\/06\/cetatea-histria-2.jpg?resize=453%2C302&#038;ssl=1\" alt=\"Imagini pentru cetatea histria\" width=\"453\" height=\"302\" data-recalc-dims=\"1\" \/>\u00a0 \u00a0\u00a0<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2018\/05\/09\/5af2d711df52022f75c39d73\/627x0.png?resize=456%2C305\" width=\"456\" height=\"305\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>Cucerirea Dobrogei de c\u0103tre romani avea s\u0103 confere noi dimensiuni acestor locuri. Cu spiritul lor practic, romanii \u015fi-au dat seama \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput de importan\u0163a strategic\u0103 a acestor locuri \u015fi, \u00een vremea lui Traian sau poate mai devreme, a fost durat\u0103 din piatr\u0103 \u015fi c\u0103r\u0103mid\u0103 o puternic\u0103 cetate fortificat\u0103, pe locul \u00een care va fi existat mai \u00eenainte cea getic\u0103, cunoscut\u0103 sub numele de Carsium &#8211; \u00een prezent ora\u015ful H\u00e2r\u015fova\u201c, arat\u0103 istoricii din H\u00e2r\u015fova.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.minac.ro\/images\/cladirea%20muzeului%2C%20astazi(c).jpg?resize=521%2C390\" alt=\"Imagini pentru Muzeul Carsium\" width=\"521\" height=\"390\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p>Muzeul Carsium este deschis \u00eempreun\u0103 cu \u015fcoala la 1 mai 1904 \u00een prezen\u0163a Regelui Carol I, a Reginei Elisabeta, Principelui Ferdinand, Principesei Maria, afla\u0163i, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i membri ai Familiei Regale \u015fi Guvernului, \u00een excursie pe Dun\u0103re. To\u0163i au semnat, cu aceast\u0103 ocazie, \u00een Cartea de Aur a Muzeului Regional al Dobrogei, cum s-a numit institu\u0163ia la vremea respectiv\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial, muzeul este distrus \u00een \u00eentregime. Este reorganizat \u015fi inaugurat oficial, pentru a doua oar\u0103, de aceast\u0103 dat\u0103 \u00een locuin\u0163a personal\u0103 a directorului \u015fcolii, la 29 mai 1926, de Regele Ferdinand \u015fi Regina Maria.<\/p>\n<p>\u00cen primii ani ai regimului comunist este desfiin\u0163at, piesele arheologice sunt duse la muzeul din Constan\u0163a, iar colec\u0163iile de art\u0103, etnografic\u0103, geologic\u0103, fotografic\u0103, sunt \u00eempr\u0103\u015ftiate. Dup\u0103 1975 a fost reluat\u0103 ideea re\u00eenfiin\u0163\u0103rii muzeului de la H\u00e2r\u015fova \u015fi pe m\u0103sur\u0103 ce au \u00eenceput cercet\u0103rile, \u00een a\u015fezarea neolitic\u0103, \u00een anul 1985, \u00een necropolele, a\u015fezarea civil\u0103 ori fortifica\u0163iile antice, \u00een anii 1987 &#8211; 1989 \u015fi mai ales dup\u0103 1993, ca urmare a cantit\u0103\u0163ii uria\u015fe de materiale arheologice de importan\u0163\u0103 excep\u0163ional\u0103, aceasta a devenit o necesitate imperioas\u0103.<\/p>\n<p>Pentru reorganizarea muzeului, autorit\u0103\u0163ile locale au pus la dispozi\u0163ie, \u00een anul 2000, actuala cl\u0103dire care a fost amenajat\u0103. Dup\u0103 \u00eencheierea lucr\u0103rilor, \u00een anul 2005 Ministerul Culturii \u015fi Cultelor a avizat func\u0163ionarea Muzeului Carsium ca sec\u0163ie a Muzeului de Istorie Na\u0163ional\u0103 \u015fi Arheologie Constan\u0163a. La 1 februarie 2006 muzeul este deschis publicului iar la 20 aprilie este inaugurat de Regele Mihai \u015fi Regina Ana.<\/p>\n<p>Muzeul ilustreaz\u0103, prin cele mai reprezentative descoperiri de la H\u00e2r\u015fova \u015fi \u00eemprejurimi, dezvoltarea civiliza\u0163iei materiale \u015fi spirituale din spa\u0163iul dun\u0103rean, din neolitic p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul epocii moderne. Aici sunt expuse piese cu valoare deosebit\u0103, unele prezentate \u00een expozi\u0163ii interna\u0163ionale sau na\u0163ionale, tipice culturilor neolitice (Hamangia, Gumelni\u0163a), culturii epocii metalelor, dezvolt\u0103rii civiliza\u0163iei romane, romano-bizantine \u015fi medievale la Dun\u0103rea de Jos.<\/p>\n<p>Sursa:adevarul.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen urcu\u015ful ei de pe harta Dobrogei, Dun\u0103rea ofer\u0103 un peisaj surprinz\u0103tor la poalele unei cet\u0103\u0163i antice. Canaralele din calcar<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-35963","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s61naM-35963","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/35963","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=35963"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/35963\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":35966,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/35963\/revisions\/35966"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=35963"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=35963"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=35963"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}