{"id":36028,"date":"2018-05-15T11:07:07","date_gmt":"2018-05-15T08:07:07","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=36028"},"modified":"2018-05-15T11:07:07","modified_gmt":"2018-05-15T08:07:07","slug":"harta-punctelor-rosii-de-cutremur-din-bucuresti-capitala-in-topul-european-al-problemelor-legate-de-riscul-seismic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=36028","title":{"rendered":"Harta punctelor ro\u015fii de cutremur din Bucure\u015fti. Capitala, \u00een topul european al problemelor legate de riscul seismic"},"content":{"rendered":"

\u00cen 2018, Bucure\u015ftiul a ajuns s\u0103 fie punctul ro\u015fu al Europei. Slaba implicare a autorit\u0103\u0163ilor \u015fi lipsa m\u0103surilor de prevenire fac din acest ora\u015f capitala european\u0103 cu cele mai mari probleme legate de riscul seismic.<\/p>\n

Datele sunt publicate \u00een raportul pe 2018 al Ordinului Arhitec\u0163ilor din Rom\u00e2nia. Potrivit celor mai recente informa\u0163ii f\u0103cute publice de Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u015fti, \u00een Capital\u0103\u00a0exist\u0103 174 de cl\u0103diri \u00eencadrate \u00een clasa I de risc seismic \u015fi care prezint\u0103 pericol public, \u015fi 173 de cl\u0103diri \u00eencadrate \u00een clasa I de risc seismic, f\u0103r\u0103 a reprezenta pericol public. Alte 330 de cl\u0103diri din Bucure\u015fti sunt \u00eencadrate \u00een clasa a II-a de risc seismic, iar 95 sunt \u00eencadrate \u00een clasa a III-a, \u00een timp ce \u015fase imobile sunt \u00een clasa a IV-a de risc seismic.<\/p>\n

Pe harta de mai jos pot fi v\u0103zute punctele ro\u015fii ale Bucure\u015ftiului \u015fi zonele cele mai periculoase din Capital\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Harta riscului seismic \u00een Bucure\u015fti. Sursa: Raportul OAR pentru Bucure\u015fti\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cu toate c\u0103 reducerea riscului seismic a fost declarat\u0103 prioritate legislativ\u0103 guvernamental\u0103 \u00eenc\u0103 din 1994, c\u00e2nd a fost adoptat\u0103 Ordonan\u0163a Guvernului nr. 20 privind m\u0103suri pentru reducerea riscului seismic al construc\u0163iilor existente, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, foarte pu\u0163ine dintre aceste cl\u0103diri au fost reabilitate. Cele mai multe, 21 de ani mai t\u00e2rziu, dup\u0103 intrarea \u00een vigoare, la finalul anului 2015, a modific\u0103rii OG nr. 20\/1994, care stabilea interdic\u0163ia de a desf\u0103\u015fura activit\u0103\u0163i comerciale, turistice \u015fi de divertisment \u00een cl\u0103dirile cu risc seismic.<\/p>\n

\u201eTot prin OG.nr.20\/1994 a fost realizat Programul anual de ac\u0163iuni pentru proiectarea \u015fi execu\u0163ia lucr\u0103rilor de consolidare la cl\u0103diri de locuit multietajate, \u00eencadrate prin raport de expertiz\u0103 tehnic\u0103 \u00een clasa I de risc seismic (care prezint\u0103 pericol public), program de finan\u0163are gestionat \u00een prezent de Ministerul Dezvolt\u0103rii Regionale, Administra\u0163iei Publice \u015fi Fondurilor Europene\u201d, se arat\u0103 \u00een Raportul Ordinului Arhitec\u0163ilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Ineficien\u0163a acestui program este lesne de observat, fie \u015fi numai merg\u00e2nd \u00een Centrul Vechi al Bucure\u015ftiului. Speciali\u015ftii sus\u0163in c\u0103 o parte din vina pentru \u201edec\u0103derea \u015fi degradarea\u201d cl\u0103dirilor vechi o poart\u0103 \u015fi m\u0103sura de \u00eenchidere a acestor imobile pentru orice alt\u0103 activitate, \u00een afar\u0103 de locuit. Totodat\u0103, \u00een raportul citat se arat\u0103 c\u0103 \u201ee\u015fecul programului de diminuare a riscului seismic este cauzat de: lipsa de transparen\u0163\u0103 a programului, lipsa de informare \u015fi implicare a cet\u0103\u0163enilor, impunerea solu\u0163iei \u015fi a executantului f\u0103r\u0103 consultarea proprietarilor, costurile mari pe care proprietarii trebuie s\u0103 le suporte, f\u0103r\u0103 a avea posibilitatea de a cunoa\u015fte detalii \u015fi de a negocia, lipsa de facilit\u0103\u0163i (mutarea locatarilor, sprijin pentru proprietarii cu posibilit\u0103\u0163i reduse etc.)\u201d.<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u0163ii, nu este de mirare c\u0103, potrivit datelor transmise de Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u015fti, la \u00eenceputul acestui an doar patru cl\u0103diri cu risc seismic se aflau \u00een curs de reabilitare, iar de la Revolu\u0163ie p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, doar 20 de imobile cu risc seismic au fost reabilitate.<\/p>\n

<\/a><\/div>\n

\u201eConform Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 prin Recens\u0103m\u00e2ntul Popula\u0163iei \u015fi Locuin\u0163elor din 2011 (ultimul realizat), \u00een Bucure\u015fti existau 132.171 imobile de locuit, cuprinz\u00e2nd 844.541 locuin\u0163e. Dintre acestea, 86.662 imobile de locuit (65,2% dintre imobilele din Bucure\u015fti) sunt construite \u00eenainte de 1980, iar 31.511 imobile de locuit (23,7%) au fost construite \u00eenainte de 1945. Nu exist\u0103 informa\u0163ii publice referitoare la num\u0103rul de persoane care locuiesc \u00een fiecare dintre aceste tipuri de imobile, respectiv \u00een cl\u0103dirile construite \u00een diferite perioade de timp. Informa\u0163iile publice de pe pagina web a Prim\u0103riei Municipiului Bucure\u015fti cu privire la imobilele expertizate tehnic \u015fi \u00eencadrate \u00een clasa I de risc seismic cuprind anul construc\u0163iei, num\u0103rul de etaje \u015fi num\u0103rul de locuin\u0163e al acestor imobile, dar nu \u015fi num\u0103rul locuitorilor sau alte informa\u0163ii de detaliu despre ocuparea acestora\u201d, se arat\u0103 \u00een raportul Ordinului Arhitec\u0163ilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Totu\u015fi, speciali\u015ftii arat\u0103 c\u0103 de\u015fi riscul seismic este asociat cl\u0103dirilor istorice, acesta afecteaz\u0103 \u015fi cl\u0103dirile mai recente, construite\u00a0\u00een comunism.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere toate aceste lucruri, reprezentan\u0163ii Ordinului Arhitec\u0163ilor recomand\u0103 patru m\u0103suri care ar trebui luate de urgen\u0163\u0103:<\/p>\n

\u201e1. Refacerea \u015fi completarea OG 20\/1994 pentru a asigura cooperare \u00eentre proprietari, asigurarea de locuin\u0163e temporare, proceduri de interven\u0163ie diversificate, proiecte integrate (corelare cu Legea nr. 153\/2011 privind m\u0103suri de cre\u015ftere a calit\u0103\u0163ii arhitectural-ambientale a cl\u0103dirilor), nu doar consolid\u0103ri structurale;
\n2. Extinderea \u015fi diversificarea surselor de finan\u0163are publice cu fonduri \u015fi credit\u0103ri private, cu un control mai atent al licita\u0163iilor
\npublice;
\n3. Refacerea expertizei (ca obiect sau \u00een bloc) cu normative actualizate \u015fi dezvoltarea unui post de cercetare a fizicii construc\u0163iilor istorice;
\n4. Programe de informare \u015fi educare a publicului\u201d.<\/p>\n

\u00cen c\u00e2t timp se d\u0103 alerta \u00een caz de cutremur major \u015fi care sunt zonele de risc \u00een Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n

\u00cen \u0163ara noastr\u0103, aproximativ 15.000 de cl\u0103diri sunt \u00eencadrate \u00een clasa I sau II de risc seismic. Astfel, \u00een cazul producerii unui seism major, cel pu\u0163in 90.000 de persoane ar avea de suferit, potrivit Inspectoratului General pentru Situa\u0163ii de Urgen\u0163\u0103. Cum func\u0163ioneaz\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, sistemul de alertare \u015fi cel de interven\u0163ie \u00een caz de cutremur \u015fi ce presupune interven\u0163ia \u00eentr-o astfel de situa\u0163ie de urgen\u0163\u0103 major\u0103? Institutul Na\u0163ional de Cercetare \u015fi Dezvoltare pentru Fizica P\u0103m\u00e2ntului \u015fi Inspectoratul General pentru Situa\u0163ii de Urgen\u0163\u0103 sunt cele dou\u0103 institu\u0163ii care se ocup\u0103 de alertare, respectiv evaluarea situa\u0163iei din teren \u015fi ac\u0163iunea propriu-zis\u0103 a echipelor de interven\u0163ie, \u00een cazul \u00een care un seism puternic va lovi Rom\u00e2nia. “Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de interven\u0163ie \u015fi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnic\u0103, interven\u0163ie CBRN, c\u0103utare-salvare urban\u0103, c\u0103utare-salvare \u015fi interven\u0163ii specifice \u00een apele teritoriale, ad\u0103postire, \u00een\u015ftiin\u0163are-alarmare”, sunt vulnerabilit\u0103\u0163ile men\u0163ionate \u00een proiectul Strategiei de consolidare \u015fi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situa\u0163ii de Urgen\u0163\u0103 (IGSU) 2016-2025, aflat \u00een dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).<\/p>\n

Realitatea sumbr\u0103 a fost dezv\u0103luit\u0103 chiar de IGSU, care ar trebui s\u0103 se afle \u00een linia \u00eent\u00e2i \u00een cazul unui dezastru de acest fel, \u00eens\u0103 nu are cele mai importante elemente: dot\u0103rile necesare pentru interven\u0163ia \u00een caz de cutremur.<\/p>\n

“Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de interven\u0163ie \u015fi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnic\u0103, interven\u0163ie CBRN, c\u0103utare-salvare urban\u0103, c\u0103utare-salvare \u015fi interven\u0163ii specifice \u00een apele teritoriale, ad\u0103postire, \u00een\u015ftiin\u0163are-alarmare”, se arat\u0103 \u00een proiectul Strategiei de consolidare \u015fi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situa\u0163ii de Urgen\u0163\u0103 (IGSU) 2016-2025, aflat \u00een dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).<\/p>\n

\u00cen cazul unui cutremur puternic \u00een Rom\u00e2nia, trei sferturi dintre locuitorii \u0163\u0103rii ar fi afecta\u0163i, infrastructura fiind \u00een multe zone una \u201ecritic\u0103 \u201d, iar dot\u0103rile cu echipamente pentru misiuni de salvare-c\u0103utare sunt slabe sau absente, se mai arat\u0103 \u00een proiectul de consolidare a IGSU.<\/p>\n

Cum arat\u0103 planul de interven\u0163ie al autorit\u0103\u0163ilor competente \u00een aceast\u0103 problem\u0103? Reporterii G\u00e2ndul au discutat cu reprezentan\u0163ii Institutului Na\u0163ional de Cercetare \u015fi Dezvoltare pentru Fizica P\u0103m\u00e2ntului (INFP) \u015fi ai IGSU. Iat\u0103 care este drumul pe care ar trebui s\u0103 \u00eel parcurg\u0103 o opera\u0163iune de interven\u0163ie, de la alertarea cu privire la producerea seimului \u015fi p\u00e2n\u0103 la ac\u0163iunile de scoatere a oamenilor de sub d\u0103r\u00e2m\u0103turi.<\/p>\n

IGSU are pentru fiecare jude\u0163 \u00een parte o evaluare proprie a acestor aspecte de risc \u00een cazul unui cutremur major. Pentru seismele produse \u00een zona Vrancea, cea mai activ\u0103 zon\u0103 din \u0163ar\u0103 din punct de vedere seismic, IGSU are dou\u0103 variante. Varianta A ia \u00een calcul ca puternic impactate municipiul Bucure\u015fti \u015fi jude\u0163ele Vrancea, Buz\u0103u, Prahova, Giurgiu, Teleorman, C\u0103l\u0103ra\u015fi, Ia\u015fi, Vaslui, Neam\u0163, Bac\u0103u, Br\u0103ila, Ialomi\u0163a, Ilfov, D\u00e2mbovi\u0163a \u015fi Tulcea. Cea de-a doua variant\u0103 ia \u00een calcul toate unit\u0103\u0163ile administrativ-teritoriale din primul caz \u015fi, \u00een plus, jude\u0163ele Arge\u015f, Boto\u015fani, Constan\u0163a, Dolj, Gorj, V\u00e2lcea, Mehedin\u0163i \u015fi Olt.<\/p>\n

\u201eAlerta din Vrancea este trimis\u0103 dup\u0103 trei secunde de la detectare c\u0103tre sta\u0163iile din \u0163ar\u0103 \u015fi c\u0103tre institu\u0163iile pentru situa\u0163ii de urgen\u0163\u0103\u201d<\/p>\n

Institulul Na\u0163ional de Cercetare \u015fi Dezvoltare pentru Fizica P\u0103m\u00e2ntului (INFP) \u00eenregistreaz\u0103 primele date despre un seism \u015fi le transmite principalelor institu\u0163ii implicate \u00een procesul de gestionare a situa\u0163iilor de urgen\u0163\u0103.<\/p>\n

Cea mai activ\u0103 zon\u0103 din punct de vedere seismic din Rom\u00e2nia este zona Vrancea. Aici este instalat sistemul Rapid Earthquake Early System (REWS), primul sistem opera\u0163ional de alertare seismic\u0103 din Europa, al treilea din lume dup\u0103 cele din Japonia \u015fi Mexic \u015fi primul de detectare a cutremurelor de ad\u00e2ncime intermediar\u0103 la nivel mondial. Datele \u00eenregistrate de REWS, aflat sub coordonarea INFP, sunt destinate centrelor care gestioneaz\u0103 situa\u0163iile de urgen\u0163\u0103 \u015fi instala\u0163iilor periculoase \u015fi intr\u0103 \u00een func\u0163iune atunci c\u00e2nd se produce un seism de peste 4,5 grade pe scara Richter.<\/p>\n

\u201eSistemul de alertare pe partea de cutremure vr\u00e2ncene detecteaz\u0103 seismul \u00een Vrancea, estimeaz\u0103 foarte rapid magnitudinea \u015fi trimite alerta cu datele despre cutremur mai repede dec\u00e2t ajunge acesta \u00een Bucure\u015fti, de exemplu. \u00cen ultimii 2-3 ani am transmis 19 alerte, \u00eentruc\u00e2t alertele se trimit pentru seisme de peste 4,5 grade. Dac\u0103 scade foarte mult pragul, pot exista \u015fi alerte false. Noi nu vrem s\u0103 d\u0103m alerte false\u201d, explic\u0103 Alexandru M\u0103rmureanu, \u015fef laborator Re\u0163ea Seismic\u0103 Na\u0163ional\u0103, INFP.<\/p>\n

Seismul produs \u00een zona Vrancea nu va fi resim\u0163it imediat \u00een Bucure\u015fti. \u201eMomentul resim\u0163irii unui cutremur este cu aproximativ 25-30 de secunde \u00eent\u00e2rziat \u00een Bucure\u015fti fa\u0163\u0103 de momentul producerii acelui cutremur. Timpul cre\u015fte sau scade \u00een func\u0163ie de distan\u0163a dintre epicentru \u015fi localitatea \u00een care se resimte\u201d, explic\u0103 Alexandru M\u0103rmureanu.<\/p>\n

Sistemul REWS al INFP trimite alerta cu magnitudinea seismului c\u0103tre sta\u0163iile din teritoriu \u015fi c\u0103tre centrele care gestioneaz\u0103 situa\u0163iile de urgen\u0163\u0103 din zonele \u00een care cutremurul va fi resim\u0163it,\u00a0 la trei secunde dup\u0103 producerea acestuia \u00een Vrancea.<\/p>\n

Alexandru M\u0103rmureanu \u0163ine s\u0103 precizeze c\u0103 alerta transmis\u0103 din Vrancea centrelor pentru situa\u0163ii de urgen\u0163\u0103 din \u0163ar\u0103 nu se bazeaz\u0103 pe o predic\u0163ie, ci este transmis\u0103 dup\u0103 ce seismul s-a produs, iar sta\u0163ia din Vrancea are datele ini\u0163iale referitoare la acesta: \u201eAlertarea nu se realizeaz\u0103 \u00eenaintea producerii cutremurului. Seismul este produs, este detectat \u00een zona epicentral\u0103, deasupra cutremurului, la suprafa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului. Acolo se calculeaz\u0103 foarte repede datele \u2013 magnitudine, ad\u00e2ncime \u2013 \u015fi aceste date sunt trimise sub form\u0103 de alert\u0103 \u00een Bucure\u015fti, unde cutremurul nu s-a sim\u0163it \u00eenc\u0103. Nu vorbim despre o predic\u0163ie, sunt date clare, m\u0103surate.\u201d<\/p>\n

Alertele INFP ajung at\u00e2t la IGSU, c\u00e2t \u015fi c\u0103tre Inspectoratele pentru Situa\u0163ii de Urgen\u0163\u0103 din fiecare jude\u0163. \u00cen plus, INFP transmite date \u015fi \u00een jude\u0163ele din Bulgaria vecine cu Dun\u0103rea \u015fi c\u0103tre Centrul pentru Situa\u0163ii de Urgen\u0163\u0103 din cadrul Ministerului de Interne.<\/p>\n

\u201eDe asemenea, alertele sunt trimise \u015fi c\u0103tre forurile noastre superioare, cum este Autoritatea Na\u0163iona\u0163\u0103 pentru Cercetare \u015etiin\u0163ific\u0103 (ANCS). Informa\u0163iile sunt stocate \u015fi pe aplica\u0163ia online, unde sunt stocate toate datele despre seismele produse\u201d, explic\u0103 Alexandru M\u0103rmureanu.<\/p>\n

sursa: gandul.info<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen 2018, Bucure\u015ftiul a ajuns s\u0103 fie punctul ro\u015fu al Europei. Slaba implicare a autorit\u0103\u0163ilor \u015fi lipsa m\u0103surilor de prevenire<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":28516,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[11],"tags":[],"class_list":["post-36028","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-interne"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/10\/cutremur_1383517331_76714900.jpg?fit=620%2C348&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-9n6","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/36028","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=36028"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/36028\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36029,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/36028\/revisions\/36029"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/28516"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=36028"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=36028"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=36028"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}