{"id":37645,"date":"2018-06-24T09:33:52","date_gmt":"2018-06-24T06:33:52","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=37645"},"modified":"2018-06-21T09:59:52","modified_gmt":"2018-06-21T06:59:52","slug":"legende-si-superstitii-despre-sanziene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=37645","title":{"rendered":"LEGENDE \u015fi SUPERSTI\u0162II despre S\u00c2NZIENE"},"content":{"rendered":"

Crestinii din Romania sarbatoresc in fiecare an pe 24 iunie Sanzienele sau Dragaica.\u00a0In popor, se credea ca noaptea care preceda ziua de Sanziene este una magica in care toate minunile sunt posibile.<\/p>\n

Numele de Sanziene<\/strong> provine de la zeita romana Santa Diana, patroana vanatorilor si a padurilor. Totusi, Sanzienele sunt cunoscute si sub alte nume precum: Frumoasele, Zanele sau Dragaicele (aceasta denumire este folosita in special in sudul tarii). Semnificatia acestei sarbatori este una a iubirii si a fertilitatii.<\/p>\n

Conform credintei populare, in noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid iar Sanzienele incep sa danseze. Aceasta sarbatoare este una a Soarelui, a dragostei dar si a poftei de viata, conform\u00a0calendarulortodox.ro<\/a>.<\/p>\n

Exist\u0103 multe legende \u015fi supersti\u0163ii despre S\u00e2nziene<\/strong>, \u00een func\u0163ie de regiunea \u00een care se celebreaz\u0103. Vorbim despre o s\u0103rb\u0103toare care se pomene\u015fte \u00een fiecare an pe 24 iunie.<\/p>\n

Una dintre pove\u015fti vorbe\u015fte despre sora Soarelui<\/strong> care s-a dus \u00een lanul de gr\u00e2u, a cules flori galbene \u015fi le-a \u00eempletit \u00eentr-o cunun\u0103. De aici \u015fi obiceiul care avea s\u0103 d\u0103inuie peste timp. Iar c\u00e2nd s-a \u00eentors acas\u0103, a aruncat cununa peste cas\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 aceasta va c\u0103dea, ea va muri, de nu \u2013 va avea via\u0163\u0103 lung\u0103.<\/p>\n

Cununa a c\u0103zut, iar fata a murit. Anumite legende sus\u0163ine c\u0103 ea s-a transformat \u00een Lun\u0103, pentru ca Soarele s\u0103 nu o poat\u0103 vedea.<\/p>\n

De atunci, oamenii arunc\u0103 pe case cununi, nu pentru moarte, ci pentru dragoste \u015fi via\u0163\u0103, pornind de la credin\u0163a nestr\u0103mutat\u0103 c\u0103 au propriet\u0103\u0163i magice.<\/p>\n

\u00cen Ardeal, Oltenia \u015fi Muntenia, dar \u015fi \u00een Maramure\u015f \u00eenc\u0103 se mai p\u0103streaz\u0103 aceast\u0103 tradi\u0163ie de \u00eempletire a cununilor \u00een ajun de S\u00e2nziene. \u00a0 S\u0103rb\u0103toare are la origine un cult roman pentru zei\u0163a Sancta Diana, potrivit celor care o serbeaz\u0103 \u00een Ardeal sau un cult slav, al Dr\u0103gaicei, potrivit celor din Oltenia \u015fi Muntenia.<\/p>\n

O serie de speciali\u015fti consider\u0103 c\u0103 s\u0103rb\u0103toarea \u00ee\u015fi are originea \u00eentr-un str\u0103vechi obicei geto-dacic, s\u00e2nzienele fiind reprezentate \u00eenl\u0103n\u0163uite \u00eentr-o hor\u0103 de c\u0103tre traci.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Dup\u0103 unii, s\u00e2nziene \u015fi ielele sunt reminiscen\u0163e ale vechilor preotese care o venerau pe misterioasa Zei\u0163\u0103 Pas\u0103re. \u00cen anumite zone din nordul \u0163\u0103rii, precum Maramure\u015f, apare \u015fi elementul spiritual celtic.<\/p>\n

De asemenea, S\u00e2nziana sau S\u00e2ntioana a reprezentat zei\u0163a agrar\u0103 a rom\u00e2nilor<\/strong>. Ea proteja femeile m\u0103ritate \u015fi lanurile de gr\u00e2u. Pe 24 iunie se spune c\u0103 plutea deasupra c\u00e2mpiilor \u015fi p\u0103durilor, \u00eempreun\u0103 cu o ceat\u0103 de fecioare, \u00een semn de binecuv\u00e2ntare a bobului de gr\u00e2u, cu miros \u015fi putere de vindecare date florilor \u015fi plantelor de leac.<\/p>\n

De atunci aceste plante t\u0103m\u0103duitoare vindec\u0103 oamenii de boli \u015fi feresc holdele de vreme rea \u2013 de furtuni \u015fi grindin\u0103.<\/p>\n

Dr\u0103gaica sau s\u00e2nziana este o plant\u0103 considerat\u0103 a avea propriet\u0103\u0163i magice, cu inflorescen\u0163e m\u0103runte, pline de polen, frumos mirositoare, care \u00eenflore\u015fte \u00een perioada coacerii cerealelor, \u00een preajma Solsti\u0163iului de Var\u0103.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Ast\u0103zi este intens \u00eentrebuin\u0163at\u0103 \u00een medicin\u0103 \u015fi cosmetic\u0103, drept pentru care mitologia popular\u0103 i-a acordat \u015fi propriet\u0103\u0163i mistice. \u00cen medicina popular\u0103 are eficien\u0163\u0103 dac\u0103 respect\u0103 un anumit ritual. Florile se culeg doar \u00een diminea\u0163a de S\u00e2nziene, iar tulpina \u015fi semin\u0163ele toamna. Doar a\u015fa \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 propriet\u0103\u0163ile miraculoase. \u00cent\u0103resc copiii limfatici \u015fi debili dac\u0103 se pun \u00een apa de sc\u0103ldat, tincturile vindec\u0103 r\u0103nile \u015fi loviturile, iar roua de pe ele, din diminea\u0163a Na\u015fterii Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul, reprezint\u0103 leac pentru piele \u015fi ochi.<\/p>\n

Tot despre rou\u0103 se spune c\u0103 dac\u0103 te strope\u015fti cu ea vei deveni frumos \u015fi suplu, iar dac\u0103 te speli pe fa\u0163\u0103 \u2013 chipe\u015f \u015fi m\u00e2ndru. Adunat\u0103 de pe frunze diminea\u0163a, va \u00eendep\u0103rta artroza \u015fi durerile osoase de la m\u00e2na care a atins-o. Orice obiect atins de \u201eapa de stele\u201d se transform\u0103 \u00een talisman.<\/p>\n

\u00cen ziua de S\u00e2nziene, fetele se sp\u0103lau pe cap cu fiertur\u0103 de iarb\u0103 mare, iar femeile se t\u0103v\u0103leau dezbr\u0103cate \u00een roua de dis-de-diminea\u0163\u0103, \u00eenainte de r\u0103s\u0103ritul Soarelui, pentru fertilitate.<\/p>\n

Cunoscut\u0103 \u015fi ca \u201eiarba Sf\u00e2ntului Ion\u201d sau \u201eiarba care alung\u0103 diavolii \u015fi duhurile necurate\u201d, \u00eendep\u0103rta de cas\u0103 strigoii \u015fi pe to\u0163i cei cu g\u00e2nduri necurate. Ars\u0103, alunga spiritele rele, iar sub pern\u0103 fiind pus\u0103 ar\u0103ta \u00een vis ursitul.<\/p>\n

De aceea, \u00een noaptea premerg\u0103toare s\u0103rb\u0103torii este folosit\u0103 \u00een practici de desc\u00e2ntece.<\/p>\n

Planta reprezenta \u015fi un bun reper calendaristic.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00eenflorea \u00eenainte de 24 iunie, atunci vegeta\u0163ia plantelor era prea avansat\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 data de 24 iunie, mai spun b\u0103tr\u00e2nii, r\u0103d\u0103cina gr\u00e2ului se usuc\u0103, bobul se coace, dar scade \u015fi puterea terapeutic\u0103 a plantelor de leac \u015fi mirosul lor, amu\u0163e\u015fte\u00a0 cucul, apar licuricii, semne c\u0103 \u00eencet-\u00eencet \u00ee\u015fi face sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a toamna.<\/p>\n

Dup\u0103 solsti\u0163iul de var\u0103, ziua \u00eencepe s\u0103 scad\u0103, vegeta\u0163ia \u00ee\u015fi pierde \u00eencet \u2013 \u00eencet aroma \u015fi seva. De aceea, ziua de S\u00e2nziene este considerat\u0103 cea mai bun\u0103 zi din an pentru cules plante t\u0103m\u0103duitoare, ziua c\u00e2nd acestea \u00ee\u015fi poten\u0163eaz\u0103 for\u0163ele \u015fi mirosurile.<\/p>\n

\u00cen plus, \u00een func\u0163ie de cum era vremea de S\u00e2nziene, \u0163\u0103ranii \u015ftiau la ce s\u0103 se a\u015ftepte. Dac\u0103 ploua \u00een acea zi sau imediat dup\u0103, era de semn r\u0103u care prevestea ploi \u00een urm\u0103toarele 40 de zile.<\/p>\n

Legendele pomenesc despre s\u00e2nziene ca fiind fete foarte frumoase care \u00eencingeau hore \u00een p\u0103duri sau pe c\u00e2mpii \u015fi d\u0103deau puteri magice plantelor. F\u0103ceau culturile s\u0103 rodeasc\u0103, d\u0103deau prunci s\u0103n\u0103to\u015fi, \u00eenmul\u0163eau animalele \u015fi p\u0103s\u0103rile \u015fi t\u0103m\u0103duiau bolnavii.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

\u015ei acum femeile \u00eenc\u0103 mai arunc\u0103 pe case cununi, iar tinerele pe ap\u0103 curg\u0103toare, pentru a-\u015fi afla ursitul. Cununile sunt puse la loc de cinste \u015fi la icoane, \u00een coarnele animalelor pentru a le feri de rele, la intrarea \u00een grajduri sau la marginea holdelor pentru protec\u0163ie.<\/p>\n

Dar, \u00een timp ce cununile din flori culese \u00een ajuns erau aruncate pe case, cele culese \u00een ziua de S\u00e2nziene erau duse la biseric\u0103 pentru a fi sfin\u0163ite. C\u00e2nd afar\u0103 este vreme ur\u00e2t\u0103, sunt luate dou\u0103 trei flori \u015fi aruncate \u00een foc, \u00een credin\u0163a popular\u0103 c\u0103 astfel este alungat\u0103 primejdia. \u00a0 Plantele culese \u00een diminea\u0163a de 24 iunie, cu o putere magic\u0103 \u015fi o for\u0163\u0103 t\u0103m\u0103duitoare extradordinare, sunt \u00eenc\u0103 folosite \u00een terapii sub form\u0103 de ceaiuri, dar \u015fi la desc\u00e2ntece de dragoste. Se spune despre ele c\u0103 vindec\u0103 boli ale sufletului.<\/p>\n

Din cele ai vechi timpuri, s\u00e2nzienele au fost considerate florile dragostei \u015fi ale norocului. Cununile erau desc\u00e2ntate cu dor \u015fi speran\u0163\u0103, fiind aruncate peste case pentru \u00eemplinirea urisitei.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor vremea s\u00e2nzienelor este \u015fi vremea soarelui, simbolul luminii \u015fi al fertilit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nii spun c\u0103 atunci c\u00e2nd oamenii nu le s\u0103rb\u0103toresc cum se cuvine, s\u00e2nzienele se transform\u0103 \u00een iele, f\u0103pturi rele \u015fi r\u0103zbun\u0103toare. Ielele sunt descrise ca ni\u015fte fecioare nebune, cu mare putere de seduc\u0163ie.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Legendele spun c\u0103 locuiesc \u00een v\u0103zduh, \u00een p\u0103duri sau \u00een pe\u015fteri, la r\u0103sp\u00e2ntii sau pe malurile apelor. Apar la lumina lunii, prinz\u00e2ndu-se \u00een hor\u0103 goale, \u00een locuri retrase, chiar \u015fi cu clopo\u0163ei la picioare. Cine le vede d\u00e2ns\u00e2nd r\u0103m\u00e2ne mut sau \u00eennebune\u015fte.<\/p>\n

Se considera c\u0103 cei p\u0103c\u0103to\u015fi erau lovi\u0163i cu \u201elan\u0163ul S\u00e2nzienelor\u201d, dar \u015fi c\u0103 ielele puteau st\u00e2rni vijelii ori grindin\u0103 din senin, l\u0103s\u00e2nd florile f\u0103r\u0103 putere de vindecare, iar c\u00e2mpul f\u0103r\u0103 rod.<\/p>\n

\u00cen noaptea de s\u00e2nziene \u00eenc\u0103 exist\u0103 locuri din Rom\u00e2nia \u00een care se fac focuri, se arunc\u0103 \u00een ele substan\u0163e puternic mirositoare, fl\u0103c\u0103ii agit\u0103 f\u0103clii, se strig\u0103 \u015fi se c\u00e2nt\u0103 din bucium. Este o tradi\u0163ie care se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een Bistri\u0163a, \u00een satul Maieru, dup\u0103 sute de ani. Tinerii sar prin focurile aprinse pentru a se purifica \u2013 jocul c\u0103lu\u015farilor.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Toate practicile, inclusiv cea a cununei, fac din aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare una a Soarelui.<\/p>\n

Pentru pomenirea mor\u0163ilor<\/strong> se fac pomeni \u00eembel\u015fugate \u015fi se pun flori mirositoare pe morminte, \u00een multe regiuni ale \u0163\u0103rii.<\/p>\n

\u00cen popor se credea c\u0103 noaptea dinainte este una magic\u0103, \u00een care toate minunile sunt posibile, for\u0163ele binelui \u015fi r\u0103ului ating apogeul.<\/p>\n

Marele c\u0103rturar Dimitrie Cantemir, \u00een Descriptio Moldaviae, spunea: \u201eDr\u0103gaica pare a ar\u0103ta numele zei\u0163ei Ceres\u201d, echivalentul roman al celei mai importante \u015fi iubite zei\u0163e a zonei traco-elene a Balcanilor, Demetra (Demeter), zei\u0163a\u00a0 bel\u015fugului \u015fi a culturii p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

Cercet\u0103torul Romulus Vulc\u0103nescu sus\u0163ine c\u0103 datina str\u0103veche are provenien\u0163\u0103 autohton\u0103, al c\u0103rei nume original s-a pierdut, p\u0103str\u00e2ndu-se cel daco-roman de S\u00e2nziene. Iar denumirea de Dr\u0103gaic\u0103 \u201es-a suprapus \u00een feudalismul timpuriu, \u00een perioada influen\u0163ei slave \u00een vocabular.\u201d<\/p>\n

\u00cen ziua de S\u00e2nz\u00e2iene aveau loc b\u00e2lciuri \u015fi iarmaroace, fiind un bun prilej pentru \u00eent\u00e2lnirea tinerilor \u00een vederea c\u0103s\u0103toriei. Cel mai cunoscut este T\u00e2rgul de Fete de pe Muntele G\u0103ina, dar celebre sunt \u015fi cele de la Buz\u0103u, Foc\u015fani, Buda – Vrancea, Ip\u0103te\u015fti – Olt, Pite\u015fti, C\u00e2mpulung Muscel, C\u0103rbune\u015fti, Bro\u015fteni etc.<\/p>\n

Din 2013, tot pe 24 iunie, se s\u0103rb\u0103tore\u015fte \u015fi Ziua Universal\u0103 a Iei, la ini\u0163iativa celor de la LaBlouseRoumaine, prima comunitate online dedicat\u0103 \u201eIEI \u015fi costumului tradi\u0163ional rom\u00e2nesc\u201d.<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul S\u00e2nziana vine din latinescul sanctus dies Johannis, ziua sf\u00e2ntului Ion. Din secolul al XVI-lea, \u00eencepem s\u0103 reg\u0103sim \u00een acte oficiale forme precum S\u00e2nzioana, Simzeana, S\u00e2nziana.<\/p>\n

Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Crestinii din Romania sarbatoresc in fiecare an pe 24 iunie Sanzienele sau Dragaica.\u00a0In popor, se credea ca noaptea care preceda<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-37645","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-9Nb","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/37645","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=37645"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/37645\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37648,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/37645\/revisions\/37648"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=37645"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=37645"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=37645"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}