Cele mai multe dintre numele jude\u0163elor Rom\u00e2niei au origini slave. Denumirile lor au fost date de r\u00e2urile care le traverseaz\u0103 sau de ora\u015fele importante.<\/p>\n
Numele \u201ejude\u0163\u201d, care desemneaz\u0103 o \u00eemp\u0103r\u0163ire teritorial\u0103 \u015fi administrativ\u0103, dateaz\u0103 din secolul al XIV-lea, fiind de origine slavon\u0103, spun istoricii. A fost folosit cel mai adesea \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00een timp ce \u00een Moldova termenul sinonim era \u201e\u0163inut\u201d, iar \u00een Transilvania \u201ecomitat\u201d sau \u201edistrict\u201d \u015fi \u201escaun\u201d pentru regiunile cu popula\u0163ie s\u0103seasc\u0103 \u015fi secuiasc\u0103. \u00cen \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 cele mai multe jude\u0163e s-au format de-a lungul r\u00e2urilor, care le-au dat \u015fi numele. \u00cen Ardeal \u015fi Moldova, cele mai multe dintre jude\u0163e au primit numele unor centre urbane sau cet\u0103\u0163i.<\/p>\n
Iat\u0103 explica\u0163ia numelor jude\u0163elor Rom\u00e2niei, din cele mai vechi timpuri:<\/p>\n
Alba<\/strong> \u2013 vechiul B\u0103lgrad Alba \u2013 vechiul B\u0103lgrad Numele jude\u0163ului reprezint\u0103 o traducere a slavului \u201eB\u0103lgrad\u201d, numele din trecut al cet\u0103\u0163ii, care \u00eensemna \u201eCetatea Alb\u0103\u201d.<\/p>\n Arad<\/strong> \u2013 nume vechi, necunoscut Arad \u015fi-a luat numele de la cetatea Arad (Orod), atestat\u0103 din 1132. Poate fi numele unei persoane, sus\u0163in istoricii.<\/p>\n Arge\u015f<\/strong> \u2013 vechiul Argessos Numele jude\u0163ului Arge\u015f provine de la r\u00e2ul Arge\u015f. \u201eVechiul jude\u0163 al Arge\u015fului \u00ee\u015fi ia numele de la apa care \u00eel str\u0103bate \u00een lung, iar numele apei pare a fi o veche mo\u015ftenire dacic\u0103, dac\u0103 emenda\u0163ia istoricului Vasile P\u00e2rvan, Argessos pentru Ordessos al lui Herodot, e exact\u0103\u201d, scria istoricul Constantin Giurescu, \u00een volumul \u201eIstoria Rom\u00e2niei\u201d.\u00a0 Argessos ar fi \u00eensemnat str\u0103lucitor sau auriu.<\/p>\n Bac\u0103u<\/strong> – c\u0103l\u0103u Numele jude\u0163ului Bac\u0103u, dat de la ora\u015ful Bac\u0103u, provine din maghiarul \u201ebako\u201d, tradus \u00een \u201ec\u0103l\u0103u\u201d, potrivit unor istorici. Bihor \u2013 origine controversat\u0103 Numele jude\u0163ului Bihor este de origine slav\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103, potrivit istoricului Constantin Giurescu. Ar fi derivat din s\u00e2rbe\u015fte (vihor – volbur\u0103), dar e posibil\u0103 \u015fi o etimologie traco-dacic\u0103, dup\u0103 numele vechii cet\u0103\u0163i Biharea.<\/p>\n Bistri\u0163a<\/strong> \u2013 ap\u0103 repede Originea numelui jude\u0163ului este slav\u0103, sus\u0163in istoricii. Numele Bistria provine de la r\u00e2ul care \u00eenseamn\u0103 \u201eap\u0103 repede\u201c.<\/p>\n Boto\u015fani<\/strong> \u2013 nume de boier Numele jude\u0163ului Boto\u015fani se trage de la cel al t\u00e2rgului medieval Boto\u015fani \u015fi al unui boier pe nume Bota\u015f, care a tr\u0103it pe aceste meleaguri.<\/p>\n Bra\u015fov<\/strong> \u2013 nume de ap\u0103 Unii istorici spun c\u0103 Bra\u015fovul a fost numit dup\u0103 un r\u00e2u cu acela\u015fi nume. Fluvium Brassou este atestat \u00eentr-un document din 1360. Cronicarul Radu Tempea afirma c\u0103 \u201eBra\u015fovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Bra\u015fovia\u201d.<\/p>\n Br\u0103ila<\/strong>\u00a0– Br\u0103ila \u00ee\u015fi trage numele de la ora\u015ful Br\u0103ila. Ar fi fost un nume propriu cu origini str\u0103vechi, asem\u0103n\u0103tor cu Chitil\u0103-Chitila, B\u0103nil\u0103-B\u0103nila. \u201eEl se datore\u015fte vreunui Br\u0103il\u0103 (Braie)\u201d, scria Constantin Giurescu. Bucure\u015fti \u2013 de la ciobanul Bucur Istoria Bucure\u015ftiului porne\u015fte de la st\u00e2na ciobanului Bucur, care, dorind s\u0103 se apere de otomani, \u00ee\u015fi cl\u0103de\u015fte pe malul D\u00e2mbovi\u0163ei o cetate \u015fi o biseric\u0103. C\u00e2teva sute de ani mai t\u00e2rziu, datorit\u0103 cre\u015fterii economice \u015fi demografice a popula\u0163iei din acea vreme, devine cetatea de scaun a domitorului T\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n Buz\u0103u<\/strong>\u00a0– Numele jude\u0163ului Buz\u0103u provine de la r\u00e2ul Buz\u0103u. Unii istorici sus\u0163in c\u0103 numele s\u0103u are origini dacice. Cara\u015f-Severin Numele Severin are origini slave \u015fi \u00eenseamn\u0103 \u201ede la miaz\u0103noapte\u201d, scria Constantin Giurescu. Unele etomologii sus\u0163in c\u0103 numele Cara\u015f provine din cuv\u00e2ntul s\u00e2rbo-croat kra\u015f, ceea ce \u00eenseamn\u0103 zon\u0103 calcaroas\u0103. Al\u0163ii spun c\u0103 vine de la r\u00e2ul Cara\u015f. \u00cen limba turc\u0103 termenul kara \u00eenseamn\u0103 negru.<\/p>\n C\u0103l\u0103ra\u015fi<\/strong> \u2013 locul c\u0103l\u0103re\u0163ilor Denumirea de C\u0103l\u0103ra\u015fi are dou\u0103 cauze posibile: prima ar fi c\u0103 punctul de trecere din Imperiul Otoman \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 era p\u0103zit de o c\u0103pit\u0103nie de c\u0103l\u0103re\u0163i, iar alta ar fi preluare prin extensie a denumirii satului C\u0103l\u0103ra\u015fii Vechi, deoarece din acel sat \u015fi din ora\u015f erau recruta\u0163i pentru armat\u0103 cei mai buni c\u0103l\u0103re\u0163i.<\/p>\n Cluj<\/strong> – Clus Cluj s-a format \u00een jurul castrului sau cet\u0103\u0163ii Cluj (Clus), ar fi de origine slavo \u2013 rom\u00e2n\u0103, iar unii istorici sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 numele provine de la un nume de persoan\u0103 Clu\u015f.<\/p>\n Constan\u0163a<\/strong> \u2013 cu origini \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti Numele Constan\u0163ei provine de la cel al \u00eemp\u0103ratului bizantin Constantin cel Mare (306-337). Sub st\u0103p\u00e2nirea roman\u0103, vechea cetate greceasc\u0103 Tomis de la malul m\u0103rii a primit numele Constantiana (Constan\u0163ia), dup\u0103 sora domnitorului. De altfel, Constantin cel Mare \u015fi-a botezat dup\u0103 el 4 dintre cei 6 copii. Cele dou\u0103 fiice ale sale au fost numite Constantiana \u015fi Helena (dup\u0103 mama \u00eemp\u0103ratului).<\/p>\n Covasna-<\/strong>\u00a0\u00eensemna acri\u015for Numele jude\u0163ului Covasna are origini slavone. Cvaz \u00eensemna acri\u015for, referitor la gustul apelor minerale din zon\u0103.<\/p>\n D\u00e2mbovi\u0163a<\/strong> \u2013 de la d\u00e2mb Numele jude\u0163ului provine de la r\u00e2ul D\u00e2mbovi\u0163a. \u201eD\u00e2mbovi\u0163a vine de la vechiul slav d\u00e2mb, care \u00eensemna copac sau stejar. \u00cen limba bulgar\u0103 d\u00e2mbovo este locul unde cresc stejari. D\u00e2mbovi\u0163a \u00eenseamn\u0103 deci ap\u0103 ce curge prin p\u0103duri de stejar\u201d, scria Constantin C. Giurescu.<\/p>\n Dolj<\/strong> \u2013 Jiul de jos Numele jude\u0163ului Doj \u00eenseamn\u0103 Jiul de jos \u015fi provine din limba slav\u0103. Potrivit filologului Bogdan P. Hasdeu, cuv\u00e2ntele Jiu \u015fi Jel\u0163 \u00eensemnau p\u00e2r\u00e2u. \u201eJel\u0163, aceast\u0103 caracteristic\u0103 denumire curat oltean\u0103 a p\u0103raielor, pe care \u00een de\u015fert o ve\u0163i c\u0103uta \u00een restul Munteniei, \u00een Ardeal sau \u00een Moldova, ne ofer\u0103 o form\u0103 modernizat\u0103 a cuv\u00e2ntului. Nu mai departe dec\u00eet \u00een secolul XVI se zicea \u00eenc\u0103 jil\u0163, pe c\u00e2nd tot atunci Jiul se chema Jil\u201d, afirma Bogdan Petriceicu Ha\u015fdeu.<\/p>\n Gala\u0163i<\/strong> \u2013 nume celtic Nnumelui Gala\u0163i i se atribuie o origine celtic\u0103, potrivit unor autori precum Cezar Bolliac, Ion Ghica, Ion Heliade R\u0103dulescu. Nicolae Iorga a legat etimologia denumirii de migra\u0163ia cel\u0163ilor.<\/p>\n Giurgiu<\/strong> \u2013 nume italian Giurgiu ar avea o denumire cu rezonan\u0163\u0103 italian\u0103. Se spunea c\u0103 Giurgiu ar fi fost fondat de genovezi, care i-ar fi dat numele de San Giorgio (\u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d) dup\u0103 protectorul actualului ora\u015f italian Genova. O alt\u0103 ipotez\u0103 privind originea sa indic\u0103 faptul c\u0103 Giurgiu provine de la numele unui cioban care ar fi avut o turm\u0103 de oi \u00een zon\u0103 \u00eens\u0103 aceasta n-ar fi dec\u00e2t o legend\u0103.<\/p>\n Gorj –<\/strong> Jiul de Sus Numele jude\u0163ului Gorj, sc\u0103ldat de apele Jiului, \u00eenseamn\u0103 Jiul de sus, fiind de origine slav\u0103. Harghita Originea cuv\u00e2ntului Harghita ar proveni din\u00a0 har (“deal” sau “munte” \u00een limbile semitice \u015fi turcice).<\/p>\n Ialomi\u0163a-<\/strong> Numele provine de la r\u00e2ul Ialomi\u0163a. \u201eIalov \u00een slavone\u015fte \u00eenseamn\u0103 neroditor, nelucrat, de aici s-a format numele Ialovni\u0163a, adic\u0103 ap\u0103 ce str\u0103bate locuri neroditoare, nelucrate, B\u0103r\u0103ganul!\u201d, informa autorul volumelor \u201eIstoria Rom\u00e2niei\u201d.<\/p>\n Ia\u015fi –<\/strong> \u0163inutul alanilor Numele jude\u0163ului Ia\u015fi este str\u0103vechi \u015fi controversat. \u201eIa\u015fi poart\u0103 un nume str\u0103vechiu, acela al alanilor, c\u0103rora ru\u015fii le-au zis Asi sau Ia\u015fi. Alanii au fost un popor de origine iranian\u0103, ca sci\u0163ii \u015fi sarma\u0163ii \u015fi au locuit \u00een nordul M\u0103rii Negre \u015fi \u00een Moldova\u201d, scria Constantn Giurescu.<\/p>\n Ilfov<\/strong> – arini\u015f Ilfovul are origini slave, \u00een trecut fiind numit \u015fi Elfov. \u201eElha, \u00een vechea slav\u0103, \u00eensemna arin. Elhov este, deci, \u0163inut cu arini, arini\u015f\u201d, informa academicianul Constantin C. Giurescu. Hunedoara \u2013 origini controversate Hunedoara este men\u0163ionat pentru prima dat\u0103 \u00een 1276 \u015fi-a luat numele de la cetatea Hunyad (Hungnod). Una dintre ipotezele sus\u0163inute de istorici este c\u0103 numele Hunedoara provine dintr-un nume propriu maghiar, Hunyad. El este compus din atopronimul Hunyad la care care este al\u0103turat \u201cv\u00e1r\u201d, ceea ce \u00eenseamn\u0103 cetate \u00een limba maghiar\u0103.<\/p>\n Maramure\u015f<\/strong> – Mure\u015ful Marei Numele jude\u0163ului Maramure\u015f vine de la apa Maramure\u015fului, care \u00een documentele din secolul al XIV-lea era numit\u0103 \u201efluvium Maramorosii\u201d. Unii istorici sus\u0163in c\u0103 originea sa este str\u0103veche, provevind de la r\u00e2ul Mure\u015f (Maris) \u015fi poate fi tradus\u0103 \u201eMure\u015ful Marei\u201d.<\/p>\n Mehedin\u0163i<\/strong>\u00a0-Numele jude\u0163ului Mehedin\u0163i \u00eensemna \u201ecei de la Mehadia, Mehedia\u201d, sufixul ar\u0103t\u00e2nd locul.<\/p>\n Mure\u015f \u2013<\/strong> vechiul Maris Numele jude\u0163ului Mure\u015f provine, cel mai probabil, de la cuv\u00e2ntul Maris, termen men\u0163ionat \u00eenc\u0103 din Antichitate pentru r\u00e2ul care \u00eel traverseaz\u0103.<\/p>\n Neam\u0163-\u00a0<\/strong>numit dup\u0103 t\u00e2rgul sau cetatea Neam\u0163ulu, are origini slave. Ar fi \u00eensemnat \u201emut\u201d, un nume pe care slavii l-ar fi dat germanilor a c\u0103ror limb\u0103 nu o \u00een\u0163elegeau.<\/p>\n Olt –<\/strong> Alutus Numele provine de la r\u00e2ul Olt. Oltul era cunoscut sub numele de Alutus, \u00eenc\u0103 din secolul III \u00ee. Hr., scria academicianul Bogdan Petriceicu Hasdeu. \u201eAnteroman \u015fi chiar antetracic, deoarece pe la anul 250 \u00eenainte de Crist, c\u00e2nd citim deja pe Alutus \u00een poetul roman Neviu, \u00een mun\u0163ii \u0162\u0103rei Rom\u00e2ne\u015fti locuia \u00eenc\u0103 neamul scitic al agat\u00eer\u015filor, dacii lui Berebist p\u0103trunz\u00eend aci abia sub Cezar, s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m acuma: ce \u00eensemneaz\u0103 cuv\u00eentul Olt? Cel \u00eent\u00eei cunoscut din toate metalele \u2013 zice un chimist \u2013 a fost aurul. La sci\u0163i aurul chem\u00eendu-se alt, acela\u015fi termen pentru acela\u015fi lucru cat\u0103 s\u0103 fi avut \u015fi agat\u00eer\u015fii. Iac\u0103 de unde provine anticul nume anteroman \u015fi antedacic al por\u0163iunii superioare a Oltului: Alutus\u201d, scria istoricul.<\/p>\n Prahova –<\/strong> de la praf Numele provine de la r\u00e2ul Prahova. \u015ei el este de origine slav\u0103, spun istoricii. \u201ePrah a dat \u00een rom\u00e2ne\u015fte praf. Prahova \u00een bulgar\u0103 \u00eenseamn\u0103 loc pr\u0103fos sau r\u00e2ul ale c\u0103rui maluri au praf, au nisip fin\u201d, scria istoricul C. Giurescu. Satu Mare – S\u0103tmar Numele ar avea origini germane, potrivit unor autori, fiind derivat de la Satmar, care, la r\u00e2ndul lui, provine de la numele Zothmar, c\u0103petenia coloni\u015ftilor germani adu\u015fi de regina Gisella \u00een secolul al XI-lea.<\/p>\n Sibiu \u2013<\/strong> nume latinesc Numele jude\u0163ului vine din latinescul Cibiensis \u2013 Cibinium, iar denumirea jude\u0163ului are aproape 1.000 de ani. Jude\u0163ul a preluat actualul nume dup\u0103 marea unire din 1918. \u201dDenumirea are aproape 1.000 de ani.<\/p>\n Suceava –<\/strong> nume slavon Numele jude\u0163ului Suceava provine din limba slav\u0103 \u015fi ar fi \u00eensemnat \u201esinuos, cu cotituri, \u00eencovoiat\u201d, scrie istoricul Constantin Giurescu.<\/p>\n Teleorman –<\/strong> origine cuman\u0103 Numele jude\u0163ului provine fie din limba turc\u0103, fie de la cumani sau pecengi (popoare seminomade provenite din Asia) , potrivit istoricilor. \u201eNumele \u00eensu\u015fi de Teleorman \u00eenseamn\u0103 \u00een vechea turc\u0103 p\u0103dure mare sau p\u0103dure nebun\u0103, o dovad\u0103 de codri cei \u00eentin\u015fi care acopereau odinioar\u0103 \u0163inutul Teleormanului \u015fi care ast\u0103zi au fost t\u0103ia\u0163i aproape \u00een \u00eentregime\u201d, scria istoricul Constantin Giurescu.<\/p>\n Timi\u015f –<\/strong> Tibiscus Numele jude\u0163ului Timi\u015f provine de la r\u00e2ul Timi\u015f, men\u0163ionat \u00een Antichitate ca Tibissus. Conform dic\u0163ionarului etimologic al lui Kiss Lajos, probabil c\u0103 numele r\u00e2ului vine din limba dac\u0103: thibh-isjo (\u00een traducere mla\u015ftinos). La sosirea slavilor de nord, acest cuv\u00e2nt a fost folosit ca \u015fi Tami\u015f. Acesta a fost preluat de maghiari prin Temes, ne germani prin Temesch \u015fi de rom\u00e2ni prin Timi\u015f. \u00cen perioada roman\u0103 Timi\u015ful a fost numit Tibisis sau Tibiscus.<\/p>\n Vaslui –<\/strong> \u015finutul p\u0103durilor Alexandru Philippide sus\u0163inea c\u0103 originea denumirii \u201eVaslui\u201c este cuman\u0103. R\u0103d\u0103cina \u201evas\u201c ar \u00eensemna \u201ezon\u0103 \u00eemp\u0103durit\u0103\u201c, deci Vasluiul \u00eensemna pentru cumani \u201er\u00e2ul care curge \u00eentre p\u0103duri\u201c.<\/p>\n V\u00e2lcea –<\/strong> \u0163inutul lupilor V\u00e2lcea \u00ee\u015fi are originea, potrivit unor istorici, dintr-o veche denumire slav\u0103 \u201evalk\u201d, ce ar fi \u00eensemnat \u201elup\u201d. Astfel jude\u0163ul ar desemna \u0163inutul sau \u0163ara lupilor. Al\u0163i cercet\u0103tori au sus\u0163inut c\u0103 V\u00e2lcea \u015fi-ar fi avut originea de la numele unui cneaz medieval al zonei, Farca\u015f, care \u00een maghiar\u0103 ar semna, de asemenea, lup.<\/p>\n Vrancea<\/strong> – \u0163ara corbilor Numele jude\u0163ului Vrancea are orgine slav\u0103 \u015fi \u00eenseamn\u0103 \u201e\u0163ara corbilor\u201d sau \u201e\u0163ara neagr\u0103\u201d pentru p\u0103durile de brad.\u00a0 Inseamna Jude\u0163e disp\u0103rute \u00cen regiunea Moldovei au mai existat jude\u0163ele: Putna, care \u00eensemna \u00een limba slav\u0103 \u201edrum\u201d, jude\u0163ul Agiud, de la t\u00e2rgul Agiudului, Trotu\u015f, de la r\u00e2ul Trotu\u015f,<\/p>\n Jude\u0163e disp\u0103rute<\/strong><\/p>\n Tecuci<\/strong>, cu nume de origine slav\u0103, \u00eensemn\u00e2nd \u201ea curge\u201d, Covurlui, cu nume de origine cuman\u0103 sau peceng\u0103, \u0163inutul Horncei, jude\u0163ul B\u00e2rlad, cu nume de origini slava \u00eensemn\u00e2nd b\u0103\u0163, Tutova, cu nume slav, \u00eensemn\u00e2nd mur\u0103 sau \u0163inutul murelor, \u0163inutul F\u0103cliu, cu nume de origine cuman\u0103 sau peceng\u0103 care ar fi \u00eensemnat barcagiu. Au mai fost \u0163inuturile Roman, C\u00e2rlig\u0103turii, H\u0103rl\u0103u, Dorohoi, Hotin, \u0162e\u0163inei, Soroca, L\u0103pi\u015fna, Tighia, Ciub\u0103riciul, Tigheciului.<\/p>\n \u00cen Transilvania, \u00een secolele trecute, au fost men\u0163ionate comitatele Odorhei, Trei Scaune, T\u00e2rnava Mare, T\u00e2rnava Mic\u0103. Solnocul de mijloc \u015fi Crasna au fost dou\u0103 comitate, \u00een actualul \u0163inut al S\u0103lajului. Au mai existat comitatele D\u0103b\u00e2ca \u015fi Some\u015f. Turda, Cenad, Zarand, Severin. Fostul comitat\u00a0 F\u0103g\u0103ra\u015f \u015fi-a primit numele de la localitatea F\u0103g\u0103ra\u015f, pomenit\u0103 \u00een 1291 sub numele Forgos. Cuv\u00e2ntul \u201efag\u201d ar fi fost la originea toponimului.<\/p>\n \u00cen \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 au mai existat jude\u0163ele Romana\u0163i, Jale\u015fului, Motrului \u015fi jude\u0163ul de Balt\u0103, dar \u015fi jude\u0163ul Gilorturlui, de la r\u00e2ul cu acela\u015fi nume. \u00cen estul jude\u0163ului Arge\u015f a existat jude\u0163ul P\u0103dure\u0163 \u015fi jude\u0163ul Muscel. \u00centre jude\u0163ele Prahova \u015fi Buz\u0103u a existat p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, jude\u0163ul S\u0103cuieni (Saac). A mai existat jude\u0163ul R\u00e2mnic, al c\u0103rui nume provine de la apa care \u00eel str\u0103b\u0103tea, av\u00e2nd, de asemenea, origini slave. De asemenea, a fost men\u0163ionat jude\u0163ul Vla\u015fca (\u0162ara Vlahilor, \u00een limba slav<\/p>\n Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Cele mai multe dintre numele jude\u0163elor Rom\u00e2niei au origini slave. Denumirile lor au fost date de r\u00e2urile care le traverseaz\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":38432,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-38431","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/Hartaromania.jpg?fit=873%2C619&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-9ZR","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/38431","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=38431"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/38431\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38433,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/38431\/revisions\/38433"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/38432"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=38431"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=38431"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=38431"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}