\u00cen jude\u0163ul Sibiu s-a construit primul muzeu din Rom\u00e2nia, prima gr\u0103din\u0103 zoologic\u0103 \u015fi a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 prima sta\u0163iune montan\u0103 din \u0163ar\u0103.<\/p>\n
SIBIUL A FOST CAPITAL\u0102 CULTURAL\u0102 EUROPEAN\u0102 \u00ceN ANUL 2007<\/strong><\/p>\n \u00cen anul 2007, Sibiul a fost, \u00eempreun\u0103 cu Luxemburg, Capitala Cultural\u0103 European\u0103, fiind primul ora\u015f din estul Europei care a primit acest titlu. \u00cenainte chiar de aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103, Sibiul primea deja recunoa\u015fterea caracterului s\u0103u european, ca infrastructur\u0103, ca loca\u0163ie cultural\u0103, ca spirit.<\/p>\n Pe parcursul acestui an au avut loc \u00een Sibiu peste 2.000 de evenimente din cele mai variate. Artele spectacolului, film, foto, arhitectur\u0103, arte vizuale, literatur\u0103, muzic\u0103, patrimoniu, conferin\u0163e. Spa\u0163iile publice \u015fi s\u0103lile de spectacol au fost scena unui maraton de evenimente. Programul Sibiu Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103 a fost un succes, \u00eens\u0103 anul 2007 nu a fost v\u00e2rful, ci motorul dezvolt\u0103rii Sibiului care, de atunci, s-a \u00eenscris pe o traiectorie pozitiv\u0103 \u00een domeniul cultural, al vizibilit\u0103\u0163ii, \u00een domeniul economic, \u00een domeniul turistic \u015fi chiar \u015fi \u00een domeniul serviciilor \u015fi infrastructurii.<\/p>\n ORA\u015eUL ARE O ISTORIE DE APROAPE 900 DE ANI<\/strong><\/p>\n Ora\u015ful a fost colonizat dup\u0103 mijlocul secolului al XII-lea de coloni\u015fti sa\u015fi din teritoriul Rin-Mosela, prima men\u0163iune documentar\u0103 fiind f\u0103cut\u0103 \u00een anul 1191, sub numele de Cibinium. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1366, ora\u015ful \u00ee\u015fi schimb\u0103 numele \u00een Hermannstadt, devenit, dup\u0103 1919, Sibiu. Perioada medieval\u0103 a \u00eensemnat pentru Sibiu o dezvoltare economic\u0103 pronun\u0163at\u0103 prin intermediul breslelor, care, treptat, au fost \u00eenlocuite de manufacturi \u015fi mici afaceri prospere. Ca cetate, Sibiul s-a dovedit invincibil \u00een fa\u0163a otomanilor \u015fi a trecut prin numeroase conflicte militare. Ora\u015ful a fost capitala Transilvaniei \u00een perioada \u00een care aceasta a fost principat habsburgic \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, a fost de-a lungul istoriei un important centru bisericesc, de educa\u0163ie \u015fi de cultur\u0103. \u00cen istoria mai recent\u0103, Sibiul a fost un important ora\u015f revolu\u0163ionar care a participat activ \u00een evenimentele lui decembrie 1989.<\/p>\n CAPITALA TRANSILVANIEI \u00a0<\/strong><\/p>\n La sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat \u00een cadrul Imperiului Habsburgic. Sibiul a fost capitala acestui principat \u00eentre anii 1692 – 1791 \u015fi 1850-1867. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1688, \u00een Sibiu se instaleaz\u0103 Comandantul militar al Transilvaniei, care \u00ee\u015fi va avea sediul aici p\u00e2n\u0103 \u00een 7 noiembrie 1918. Alegerea Sibiului drept capital\u0103 a regiunii a fost at\u00e2t o recunoa\u015ftere a importan\u0163ei ora\u015fului \u00een acea vreme, dar \u015fi un impuls pe care ora\u015ful a \u015ftiut s\u0103 \u00eel utilizeze pentru a evolua. Faptul c\u0103 la Sibiu au avut sediul diverse institu\u0163ii ale provinciei \u2013 re\u015fedin\u0163a Guvernatorului Transilvaniei, sediul Mitropoliei Ardealului, sediul Comitetului Na\u0163ional Rom\u00e2n, sediul Consiliului Dirigent \u015fi al Marelui Sfat Na\u0163ional Rom\u00e2n \u2013 a dat ora\u015fului vizibilitate \u015fi ocazia pentru a se dezvolta.<\/p>\n SIBIU – ORA\u015eUL SUPERLATIVELOR<\/strong><\/p>\n Sibiul este un ora\u015f al superlativelor, care a adus numeroase premiere \u00een aceast\u0103 parte a Europei. Astfel, aici au fost atestate primul spital, prima bibliotec\u0103, prima \u015fcoal\u0103, prima farmacie, prima moar\u0103 de h\u00e2rtie, prima libr\u0103rie, primul calendar, prima cl\u0103dire de teatru, primul muzeu, primul pod de font\u0103, primul spital de boli nervoase, prima banc\u0103 cu capital rom\u00e2nesc, prima fabric\u0103 de arcuri, prima fabric\u0103 de bere, prima fabric\u0103 de c\u00e2ntare, prima fabric\u0103 de ma\u015fini unelte, prima hidrocentral\u0103, prima gr\u0103din\u0103 zoologic\u0103, primul cinematograf \u00een aer liber din Rom\u00e2nia. Prima arhiv\u0103 din Rom\u00e2nia s-a deschis aici, iar primul ansamblu folcloric din Rom\u00e2nia s-a \u00eenfiin\u0163at tot la Sibiu. Sibiul se m\u00e2ndre\u015fte \u015fi cu faptul c\u0103 aici este atestat\u0103 prima tipografie din Transilvania, aici s-au tip\u0103rit prima carte \u00een rom\u00e2n\u0103 din Ardeal \u015fi primul ziar din Transilvania. Prima sta\u0163iune montan\u0103 din Rom\u00e2nia a fost P\u0103ltini\u015ful, prima enciclopedie din Rom\u00e2nia a fost publicat\u0103 \u00een ora\u015f, primul muzeu de istorie natural\u0103 din Rom\u00e2nia a fost fondat tot la Sibiu. Sibiul a fost, de asemenea, primul ora\u015f din Transilvania care a fost iluminat cu curent electric \u015fi aici s-a introdus pentru prima dat\u0103 \u00een Transilvania un mijloc de transport electric. Conrad Haas a experimentat \u00een zona Sibiului prima rachet\u0103 \u00een trepte din lume. Sibiul se dovede\u015fte a fi un deschiz\u0103tor de drumuri, un ora\u015f cu un spirit inovator, prin oamenii s\u0103i \u015fi prin conjunctura istoric\u0103.<\/p>\n \u00a0 PRIMA STA\u0162IUNE MONTAN\u0102<\/strong><\/p>\n Situat\u0103 la 32 de km de Sibiu, sta\u0163iunea P\u0103ltini\u015f este prima sta\u0163iune montan\u0103 din Rom\u00e2nia (\u00eenfiin\u0163at\u0103 la 1894) \u015fi, totodat\u0103, sta\u0163iunea montan\u0103 situat\u0103 la cea mai \u00eenalt\u0103 altitudine din Rom\u00e2nia (1442m). Sta\u0163iunea P\u0103ltini\u015f a fost legat\u0103 de Sibiu \u00een 1902, prin intermediul unui drum. Datorit\u0103 aerului ozonat de munte, sta\u0163iunea era foarte c\u0103utat\u0103 pentru tratarea asteniilor, a bolilor pulmonare \u015fi a surmenajului fizic. Ini\u0163ial, sta\u0163iunea era c\u0103utat\u0103 \u00een sezonul de var\u0103. Apoi, treptat, schiorii \u015fi iubitorii z\u0103pezii au transformat sta\u0163iunea \u00eentr-o destina\u0163ie de iarn\u0103, aceasta fiind foarte c\u0103utat\u0103 \u015fi ast\u0103zi.<\/p>\n CEL MAI VECHI MUZEU DIN ROM\u00c2NIA <\/strong><\/p>\n Baronul Samuel von Brukenthal construie\u015fte \u00een anii 1777 \u2013 1787 un palat \u00een stilul baroc t\u00e2rziu, asem\u0103n\u0103tor cu palatele vieneze. Cl\u0103direa avea s\u0103 devin\u0103 sediul Muzeului Brukenthal, primul muzeu din Rom\u00e2nia \u015fi din aceast\u0103 parte a Europei. Muzeul s-a format \u00een jurul colec\u0163iilor baronului, care erau alc\u0103tuite dintr-o pinacotec\u0103, un cabinet de stampe, o bibliotec\u0103 \u015fi o colec\u0163ie numismatic\u0103. Apoi, familia von Brukenthal a \u00eenceput s\u0103 cumpere tablouri, contribuind la extinderea colec\u0163iei. Muzeul a fost deschis pentru public \u00een anul 1817, iar ast\u0103zi este un muzeu foarte apreciat, sec\u0163ie a Muzeul Na\u0163ional Brukenthal, din care mai fac parte Muzeul de Istorie Casa Altemberger, Muzeul de Istorie Natural\u0103, Muzeul de Istorie a Farmaciei \u015fi Muzeul de V\u00e2n\u0103toare. Ast\u0103zi, muzeul, cu sec\u0163iile \u015fi expozi\u0163iile sale, atrage un num\u0103r tot mai mare de vizitatori \u015fi, al\u0103turi de Complexul Na\u0163ional Muzeal Astra, face ca ora\u015ful s\u0103 fie un centru muzeal foarte apreciat.<\/p>\n \u00a0 IMPORTANT CENTRU ECUMENIC <\/strong><\/p>\n Sibiul este sediul a dou\u0103 importante institu\u0163ii ecleziastice: Mitropolia Ortodox\u0103 a Ardealului (\u00eenfiin\u0163at\u0103 de Andrei \u015eaguna \u00een 1864) \u015fi Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustan\u0103 din Rom\u00e2nia (din 1867). \u00cen istoria sa, dar \u015fi \u00een prezent, Sibiul este un ora\u015f multi-confesional, \u00een care diferite religii \u015fi confesiuni au convie\u0163uit \u015fi convie\u0163uiesc \u00een pace, prin respect reciproc. \u00cen centrul istoric al Sibiului se g\u0103sesc ast\u0103zi Catedrala Ortodox\u0103, Catedrala Evanghelic\u0103, Biserica Romano-Catolic\u0103, Biserica Greco-Catolic\u0103, Biserica Reformat\u0103 \u015fi o sinagog\u0103. Cu ocazia s\u0103rb\u0103torilor pascale, bisericile se reunesc \u00eentr-un mar\u015f care celebreaz\u0103 acest moment, iar T\u00e2rgul de Cr\u0103ciun a fost deschis, \u00een cele opt edi\u0163ii ale sale, de c\u0103tre reprezentan\u0163i reuni\u0163i ai bisericilor. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul \u00een Sibiu a fost marcat puternic la \u00eenceputurile sale de culte, acesta dezvolt\u00e2ndu-se \u015fi fiind sus\u0163inut de bisericile \u015fi m\u0103n\u0103stirile ora\u015fului. \u00cen Sibiu \u015fi-a desf\u0103\u015furat activitatea \u015fi mitropolitul Andrei \u015eaguna, acesta \u00eenfiin\u0163\u00e2nd Institutul Teologic din Sibiu, o institu\u0163ie foarte apreciat\u0103 \u00een acest domeniu \u015fi ast\u0103zi. \u00cen 2007 a avut loc la Sibiu cea de-a treia Adunare Ecumenic\u0103 European\u0103, un eveniment foarte important care a subliniat rolul ora\u015fului ca un centru ecumenic de talie european\u0103, un ora\u015f \u00een care toleran\u0163a \u015fi respectul pentru culte au conturat caracterul s\u0103u de azi.<\/p>\n CEA MAI VECHE GR\u0102DINA ZOOLOGIC\u0102 <\/strong><\/p>\n \u00cen anul 1929 se deschidea publicului \u00een P\u0103durea Dumbrava prima gr\u0103din\u0103 zoologic\u0103 din Rom\u00e2nia. Primele animale ad\u0103postite de Zoo Sibiu au venit aici prin dona\u0163ii. Ulterior, gr\u0103dina a trecut prin administrarea mai multor servicii publice, care au \u00eembog\u0103\u0163it treptat efectivul de animale. Din 2005, Gr\u0103dina Zoologic\u0103 a intrat \u00een administrarea Prim\u0103riei Sibiu \u015fi, de atunci, peste 10.000.000 de lei au fost investi\u0163i pentru confortul celor peste 250 de animale din peste 50 de specii ad\u0103postite \u00een prezent de Zoo Sibiu. Ad\u0103posturile sunt ast\u0103zi ample \u015fi corespunz\u0103tor amenajate, iar num\u0103rul vizitatorilor a crescut constat \u00een ultimii 6 ani, tocmai datorit\u0103 noului aspect al Gr\u0103dinii. Zoo Sibiu este ast\u0103zi un obiectiv de agrement preferat de sibieni, dar c\u0103utat \u015fi de turi\u015fti.<\/p>\n CEL MAI MARE ANSAMBLU URBAN MEDIEVAL DIN ROM\u00c2NIA <\/strong><\/p>\n Centrul istoric al Sibiului constituie cel mai mare ansamblu urban medieval din Rom\u00e2nia, cu numeroase vestigii p\u0103strate din perioada respectiv\u0103, \u00eencep\u00e2nd de la cl\u0103diri publice, case de locuit \u015fi p\u00e2n\u0103 la ziduri \u015fi turnuri de ap\u0103rare. Din cele patru incinte de ap\u0103rare ale Sibiului au fost conservate p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi numeroase elemente. Prima incint\u0103 era \u00een Pia\u0163a Huet, din aceasta p\u0103str\u00e2ndu-se doar Turnul Sc\u0103rilor \u015fi urme ale fostelor ziduri \u00een pivni\u0163ele unor case. Cea de-a doua incint\u0103 mai exist\u0103 \u00eenc\u0103 prin Turnul Sfatului \u015fi prin Turnul Pie\u0163ei Aurarilor. Incinta a treia este mai ampl\u0103, fiind format\u0103 din zidurile de pe strada Centumvirilor – Pia\u0163a Huet – strada Avram Iancu – strada Gh. Magheru – strada Funarilor \u2013 zidurile de pe strada Manejului – strada Pompiliu Onofrei \u2013 zidurile \u015fi turnurile de pe strada Cet\u0103\u0163ii – Pia\u0163a Unirii – strada Ioan Lupa\u015f – strada Bastionului. Incinta a patra este format\u0103 din strada Movilei – strada Felinarului – strada Gheorghe Magheru – Pia\u0163a 1 Decembrie 1918 – strada Regele Ferdinand – strada Nicolae Teclu – strada Pietrarilor – strada Zidului – strada D\u00e2rstelor – Spitalul de Pneumofiziologie. Pie\u0163ele centrale ale ora\u015fului au \u015fi acestea o foarte mare \u00eensemn\u0103tate din punct de vedere arhitectural \u015fi istoric. \u00cen pie\u0163e \u015fi pe str\u0103du\u0163ele centrului istoric \u00eent\u00e2lnim la tot pasul imobile istorice, case \u00een care au locuit personalit\u0103\u0163i care s-a remarcat \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate prin rezultatul muncii lor. Cl\u0103dirile \u00een diverse stiluri arhitecturale, se disting prin forma lucarnelor, a acoperi\u015fului, prin ancadramente \u015fi obloane.<\/p>\n RECUNOA\u015eTEREA INTERNA\u0162IONAL\u0102<\/strong><\/p>\n Sibiul s-a bucurat \u00een ultimii ani de o important\u0103 recunoa\u015ftere interna\u0163ional\u0103 a frumuse\u0163ii sale \u015fi a poten\u0163ialului turistic de care dispune. Astfel, prestigioasa revist\u0103 Forbes claseaz\u0103 Sibiul pe locul 8 \u00een lista “celor mai idilice locuri de vizitat”, iar \u00een 2014 publica\u0163ia The Huffington Post includea Sibiul \u00een lista cu “Cele mai fermec\u0103toare ora\u015fe din Europa pe care trebuie sa le vizitezi”, ora\u015fului ap\u0103r\u00e2nd \u00een numeroase articole ale marilor ziare europene \u015fi din SUA. Michelin a acordat Sibiului 3 stele (Green Guide Stars), cota\u0163ia maxim\u0103 \u015fi cea mai \u00eenalt\u0103 distinc\u0163ie acordat\u0103 unui ora\u015f din Rom\u00e2nia. Datorit\u0103 acestei imagini, Sibiul este ast\u0103zi inclus \u00een oferta turistic\u0103 a multor agen\u0163ii turistice \u015fi atrage anual un num\u0103r tot mai mare de turi\u015fti care \u00eennopteaz\u0103 \u00een ora\u015f. De asemenea, datorit\u0103 acestei vizibilit\u0103\u0163i \u015fi dezvolt\u0103rii ora\u015fului, Sibiul este \u00een continuare o loca\u0163ie atr\u0103g\u0103toare pentru investitorii rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini.<\/p>\n Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen jude\u0163ul Sibiu s-a construit primul muzeu din Rom\u00e2nia, prima gr\u0103din\u0103 zoologic\u0103 \u015fi a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 prima sta\u0163iune montan\u0103 din<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":39672,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-39671","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/08\/646x404-8.jpg?fit=646%2C404&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-ajR","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/39671","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=39671"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/39671\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39673,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/39671\/revisions\/39673"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/39672"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=39671"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=39671"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=39671"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}