{"id":39982,"date":"2018-08-28T13:37:03","date_gmt":"2018-08-28T10:37:03","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=39982"},"modified":"2018-08-28T10:10:02","modified_gmt":"2018-08-28T07:10:02","slug":"aspecte-putin-cunoscute-din-viata-marelui-compozitor-george-enescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=39982","title":{"rendered":"Aspecte pu\u0163in cunoscute din via\u0163a marelui compozitor George Enescu"},"content":{"rendered":"<p><strong>La 19 august s-au \u00eemplinit 137 de ani de la na\u0219terea, la Liveni (Boto\u0219ani), a genialului George Enescu. \u00cen onoarea compozitorului, dar \u0219i pentru c\u0103 la 1 septembrie \u00eencepe, la Bucure\u0219ti, mult a\u0219teptatul Concurs Interna\u021bional care-i poart\u0103 numele, public\u0103m ast\u0103zi amintirile maestrului despre propria existen\u021b\u0103. Enescu s-a confesat, \u00een urm\u0103 cu aproape 80 de ani, la Paris, jurnalistului \u0219i criticului muzical Bernard Gavoty.<\/strong><\/p>\n<p>Copil\u0103ria lui George (fiul Mariei \u0219i al lui Costache Enescu) &#8211; \u00eentrez\u0103rit\u0103 printre icoanele aurite ce tremurau \u00een fumul de t\u0103m\u00e2ie, printre funiile de ceap\u0103 ag\u0103\u021bate \u00een pridvor la uscat sau printre siluetele estompate de praf ale boilor adormi\u021bi \u00een jug &#8211; e \u00een\u021beleas\u0103, la maturitate, de muzicianul plecat din inima Moldovei s\u0103 se \u0219coleasc\u0103 la Viena \u0219i la Paris, s\u0103 \u00eenv\u00e2rt\u0103 pe degetele-i fine minun\u0103\u021biile lumii, pe de-a-ntregul, f\u0103r\u0103 a l\u0103sa nimic la o parte: \u201e<strong>Dac\u0103 a\u0219 \u00eendr\u0103zni s\u0103 m\u0103 pl\u00e2ng, a\u0219 face-o pentru a spune c\u0103 nu am fost un copil r\u0103sf\u0103\u021bat, ci un copil adorat, p\u00e2n\u0103 la exces, p\u00e2n\u0103 la sufo<\/strong><\/p>\n<div class=\"teads-inread sm-screen\">\n<div>\n<div class=\"teads-ui-components-credits\"><strong>N-a\u0219 putea s\u0103-mi \u00eenvinuiesc pentru asta p\u0103rin\u021bii, aveau at\u00e2tea motive. Eram al optulea copil \u0219i totu\u0219i copil unic: \u0219apte fra\u021bi \u0219i surori se n\u0103scuser\u0103 p\u00e2n\u0103 la mine\u201d.<\/strong>\u00a0Tragedia cu repeti\u021bie, presim\u021bit\u0103, prinde contur: \u201e<strong>Doi dintre ei au murit mici de tot; \u00een 1878, o epidemie de angin\u0103 difteric\u0103 i-a r\u0103pus pe ceilal\u021bi cinci.\u00a0<\/strong>P\u0103rin\u021bii mei au tr\u0103it trei ani de groaz\u0103, dar cu speran\u021ba c\u0103 un nou-n\u0103scut va \u0219terge nu amintirea, ci absen\u021ba celor disp\u0103ru\u021bi. Se rugau cu ardoare \u0219i f\u0103ceau mereu pelerinaje la m\u00e2n\u0103stiri, s\u0103-l implore pe Dumnezeu s\u0103 le d\u0103ruiasc\u0103 copilul dorit\u201d. Apoi, izb\u0103virea: \u201e\u00cen 1881, am venit pe lume\u201d, rememoreaz\u0103 Enescu.<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/evz.ro\/uploads\/2018-08\/image014.jpg?resize=242%2C380&#038;ssl=1\" alt=\"\" width=\"242\" height=\"380\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p><strong>I-au murit \u0219apte fra\u021bi!<\/strong><\/p>\n<p>Hipersensibilitatea enescian\u0103 are, potrivit omului George Enescu, r\u0103d\u0103cini \u00een copil\u0103rie:\u00a0<strong>\u201eNa\u0219terea mea le-a adus p\u0103rin\u021bilor mai mult\u0103 spaim\u0103 dec\u00e2t bucurie: dac\u0103 avea s\u0103-l piard\u0103 \u0219i pe acest al optulea copil? C\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la copil\u0103rie, simt \u00eenc\u0103 \u00een jurul meu climatul de vigilen\u021b\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2ntat\u0103 \u00een care am crescut. Eram ferit de cele mai mici pericole, la cea dint\u00e2i alarm\u0103 tremurau pentru mine.<\/strong>\u00a0\u00cen aceast\u0103 c\u0103ldur\u0103 de ser\u0103, sufocant\u0103 \u0219i tensionat\u0103, m-am maturizat prea repede.\u00a0<strong>\u0218i, dac\u0103 ast\u0103zi sunt un b\u0103rbat hipersensibil, un fel de jupuit de viu, explica\u021bia cred c\u0103 trebuie c\u0103utat\u0103 \u00een copil\u0103ria mea\u201d.<\/strong><\/p>\n<p><strong>La 4 ani citea, scria, f\u0103cea socoteli<\/strong><\/p>\n<p>George Enescu prime\u0219te, \u00een 1885, primele no\u021biuni muzicale de la tat\u0103l s\u0103u. \u00cencepe s\u0103 c\u00e2nte la vioar\u0103, dup\u0103 ureche, melodii auzite \u00een sat. La patru ani \u0219tia s\u0103 citesc\u0103, s\u0103 scrie, s\u0103 adune \u0219i s\u0103 scad\u0103<strong>. \u201eAveam oroare de jocurile brutale<\/strong>\u00a0&#8211; le g\u0103seam inutile &#8211; \u0219i o repulsie total\u0103 fa\u021b\u0103 de zgomot, de vulgaritate; dominant\u0103 era o fric\u0103 \u00eenn\u0103scut\u0103 \u00een fa\u021ba vie\u021bii. Ciudat copil, nu-i a\u0219a?\u201d, \u00eel chestioneaz\u0103 Enescu pe Gavoty, criticul muzical. Cum este \u00eencurajat s\u0103-\u0219i urmeze g\u00e2ndurile, George Enescu cade din nou \u00een reveria amintirilor:\u00a0<strong>\u201eMuzica apare \u00een cele mai \u00eendep\u0103rtate amintiri ale mele. Pentru simplul motiv c\u0103 \u00een mine nu a existat niciodat\u0103 vreo frontier\u0103 \u00eentre via\u021b\u0103 \u0219i arta mea. A tr\u0103i, a respira, a g\u00e2ndi &#8211; am sentimentul, sau iluzia, c\u0103 pe toate acestea le-am f\u0103cut prin muzic\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n<div id=\"ado300ap3\">\n<div id=\"rtbtest-dysepdfuvrxsnsorskgtrhlv\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/green.erne.co\/impressions?id=PgE-Zz_g-VYbF95_EgSL6vgEAwp1F8qNznXU6CSSW86H4v8CpFwlfoN0XZjr8ZBK&amp;wp=1.121111\" width=\"1\" height=\"1\" \/><\/div>\n<\/div>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/evz.ro\/uploads\/2018-08\/image007.jpg?resize=316%2C226&#038;ssl=1\" alt=\"\" width=\"316\" height=\"226\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p><strong>Prima experien\u021b\u0103 muzical muzical\u0103<\/strong><\/p>\n<div>\n<div class=\"clear\">\u201eCu mult \u00eenainte de a \u00eemplini opt ani, c\u00e2nd aveam doar trei,\u00a0<strong>am auzit din \u00eent\u00e2mplare un taraf de \u021bigani c\u00e2nt\u00e2nd \u00eentr-o sta\u021biune balnear\u0103 din vecin\u0103tatea satului nostru<\/strong>\u201d, rememora George Enescu \u00een dialogul cu Gavoty. \u00cen continuare, mirat: \u201eCurios taraf, format dintr-un nai, din c\u00e2teva viori, un \u021bambal \u0219i un contrabas! Cred c\u0103 am fost totu\u0219i foarte impresionat, pentru c\u0103,\u00a0<strong>a doua zi diminea\u021b\u0103, m-am jucat \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eentind un fir de a\u021b\u0103 de cusut pe o bucat\u0103 de lemn \u0219i, \u00eentru totul \u00eencredin\u021bat c\u0103 f\u0103cusem o vioar\u0103, imitam ceea ce auzisem \u00een ajun.<\/strong>Fluieram imit\u00e2nd naiul \u0219i, cu ni\u0219te be\u021be de lemn, imitam \u021bambalul\u201d.<\/div>\n<\/div>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/evz.ro\/uploads\/2018-08\/image006.jpg?resize=304%2C441&#038;ssl=1\" alt=\"\" width=\"304\" height=\"441\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/p>\n<p><strong>Mica vioar\u0103 aruncat\u0103 \u00een foc<\/strong><\/p>\n<p>Atrac\u021bia micului Enescu pentru vioar\u0103 n-a r\u0103mas neobservat\u0103:\u00a0<strong>\u201eCeva mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd eram elev, p\u0103rin\u021bii miau f\u0103cut cadou o vioar\u0103 cu trei corzi. Am luat-o \u0219i, f\u0103r\u0103 s\u0103 stau pe g\u00e2nduri, am aruncat-o \u00een foc!\u00a0<\/strong>Iat\u0103 ce \u00eensemna s\u0103-l iei pe George Enescu drept un \u021b\u00e2nc \u0219i s\u0103-i oferi un simulacru de vioar\u0103! Uitasem de mult prima vioar\u0103, construit\u0103 cu m\u00e2inile mele, voiam deja una adev\u0103rat\u0103, cu num\u0103rul reglementar de strune\u201d. P\u0103rin\u021bii s-au conformat, iar copilul, \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat \u0219i ambi\u021bios, a \u00eenceput s\u0103 exerseze de unul singur, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00eentr-o zi, \u0219i-a uluit tat\u0103l: \u201eI-am c\u00e2ntat, cu un singur deget, pe coarda re, popularul vals celebru al lui Ivanovici, Valurile Dun\u0103rii. Tata a fost impresionat.\u00a0<strong>Mi-a spus cu o voce grav\u0103 \u0219i bl\u00e2nd\u0103: \u201eVei fi muzician\u201e\u201d.<\/strong><\/p>\n<p><strong>Viena, Paris, drumul spre glorie<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen 1888, George Enescu se rupe de copil\u0103rie, de lumea protectoare a satului natal, \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu mama sa, ia drumul Vienei, pentru a aprofunda studiile muzicale. \u201eTotul era nou pentru mine: ora\u0219ul, oamenii, limba.\u00a0<strong>La \u0219apte ani, \u0219tiam rom\u00e2ne\u0219te \u0219i pu\u021bin fran\u021buze\u0219te. La Viena \u00eens\u0103 am \u00eenv\u0103\u021bat germana \u0219i un pic de englez\u0103.<\/strong>\u00a0(&#8230;) La unsprezece ani, lucram deja pe forme mari: rondoul, sonata, varia\u021biunea, dar n-am a\u0219teptat s\u0103 le cunosc pentru a compune. Scriam de preferin\u021b\u0103 uverturi inspirate din Wagner; acum, dup\u0103 ce au trecut mai mult de \u0219aizeci de ani, \u00eenc\u0103 le mai \u0219tiu pe de rost\u201d, m\u0103rturisea Enescu.<\/p>\n<p>Sursa:evz<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La 19 august s-au \u00eemplinit 137 de ani de la na\u0219terea, la Liveni (Boto\u0219ani), a genialului George Enescu. \u00cen onoarea<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":39984,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-39982","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/08\/george-enescu-citat.jpg?fit=850%2C450&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-aoS","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/39982","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=39982"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/39982\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39985,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/39982\/revisions\/39985"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/39984"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=39982"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=39982"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=39982"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}