\u00cen anii \u201980, sta\u0163ia de metrou Politehnica a fost construit\u0103, iar pentru podeaua acestuia a fost folosit\u0103 o marmur\u0103 roz din cariera S\u0103v\u0103disla din jude\u0163ul Cluj. De atunci, mii de oameni merg \u00een fiecare zi peste ea, dar pu\u0163ini cunosc istoria de 70 de milioane de ani a acestei marmuri reprezentat\u0103 de formele albicioase ciudate \u00eencapsulat\u0103 \u00een roc\u0103.\u00cen lumea paleontologic\u0103, aceasta este echivalentul unei mine de aur, cu o bog\u0103\u0163ie \u015fi o biodiversitate remarcabil\u0103. Imortalizeaz\u0103 via\u0163a marin\u0103 din Cretacicul t\u00e2rziu unde zona jude\u0163ului Cluj de ast\u0103zi era acoperit\u0103 de o mare pu\u0163in ad\u00e2nc\u0103.\u00a0Scoici, alge, melci, corali \u015fi rudi\u015fti se pot vedea \u00eencapsulate \u00een materialul calcaros care formeaz\u0103 pavajul sta\u0163iei de metrou. Cele mai numeroase organisme sunt rudi\u015ftii, care sunt ni\u015fte viet\u0103\u0163i cu un exoschelet conic care era \u00eenfipt \u00een solul de pe fundul m\u0103rii, similar cu un morcov. Acestea au tr\u0103it din Jurasicul t\u00e2rziu (acum 150 de milioane de ani) p\u00e2n\u0103 \u00een Cretacicul t\u00e2rziu. Speciile acestea de rudi\u015fti au disp\u0103rut odat\u0103 cu extinc\u0163ia \u00een mas\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul Cretacicului \u015fi acestea, conform spuselor lui Mihai Popa, paleontolog la Facultatea de Geologie \u015fi Geofizic\u0103 Bucure\u015fti, \u201eau v\u0103zut o d\u00e2r\u0103 de foc pe cer\u201d l\u0103sat\u0103 de asteroidul care a dus \u015fi la extinc\u0163ia dinozaurilor.<\/p>\n