{"id":40923,"date":"2018-09-19T13:49:56","date_gmt":"2018-09-19T10:49:56","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=40923"},"modified":"2018-09-19T11:26:27","modified_gmt":"2018-09-19T08:26:27","slug":"explorati-locuri-din-dobrogea-unde-natura-este-ravasitor-de-frumoasa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=40923","title":{"rendered":"Explora\u0163i locuri din Dobrogea, unde natura este R\u0102V\u0102\u015eITOR de frumoas\u0103"},"content":{"rendered":"

O zon\u0103 pitoreasc\u0103 din Dobrogea, \u00een care natura \u015fi-a p\u0103strat frumuse\u0163ea, este \u00een sudul regiunii, aproape de grani\u0163a cu Bulgaria, la Dumbr\u0103veni. Aici este o rezerva\u0163ie natural\u0103, cu p\u0103duri ce ascund st\u00e2nci de calcar \u015fi specii protejate de plante, p\u0103s\u0103ri \u015fi reptile. Locul are legendele sale, iar m\u0103n\u0103stirea ridicat\u0103 de c\u0103lug\u0103ri prime\u015fte adesea pelerini.<\/p>\n

La 69 kilometri de Constan\u0163a, spre sud-vest, aproape de grani\u0163a bulg\u0103reasc\u0103 este comuna Dumbr\u0103veni. Este comuna const\u0103n\u0163ean\u0103 cu cei mai pu\u0163ini locuitori – 552, dar are frumuse\u0163i naturale de care se bucur\u0103 to\u0163i c\u0103l\u0103torii.<\/p>\n

Satul apar\u0163in\u0103tor, Furnica, are numele venit dintr-o legend\u0103 local\u0103.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Furnica era o codan\u0103 c\u0103reia \u00eei pl\u0103cea s\u0103 colinde prin p\u0103dure, cunosc\u00e2ndu-i toate cotloanele.<\/p>\n

Cum Dumnezeu nu-i d\u0103ruise copii, ea g\u0103sise o bucurie \u00een a planta copaci, mul\u0163umind astfel naturii. Dar \u00eentr-o zi, hoarda de t\u0103tari a invadat Dumbr\u0103veniul, iar Furnica a c\u0103zut \u00een m\u00e2inile cotropitorilor. Batjocorit\u0103 \u015fi ucis\u0103, ea a fost r\u0103zbunat\u0103 de natur\u0103, care a dat un potop peste tab\u0103ra otoman\u0103 de a m\u0103turat-o de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului. \u00cen amintirea ei, oamenii au botezat satul – Furnica, iar localnicii spun c\u0103 silueta tinerei poate fi v\u0103zut\u0103 \u015fi acum, noaptea, prin p\u0103dure.<\/p>\n

Rezerva\u0163ia natural\u0103 P\u0103durea Dumbr\u0103veni are dou\u0103 arii protejate: Pere\u0163ii calcaro\u015fi de la Petro\u015fani \u015fi Locul fosilifer Credin\u0163a. Pe suprafa\u0163a sa de 347 hectare ad\u0103poste\u015fte pe costele calcaroase o vegeta\u0163ie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. \u00cen afara formelor de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care constituie peisaje naturale de o rar\u0103 frumuse\u0163e, exist\u0103 o vale cu ap\u0103 permanent\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

Sursa google<\/p>\n

Biologii de la Mediu arat\u0103 c\u0103 \u00een perimetrul p\u0103durii au fost identificate 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili \u015fi doi otr\u0103vitori. \u201eFauna conserv\u0103 popula\u0163ii consistente pentru numeroase specii de vertebrate \u015fi nevertebrate specifice zonei de sivostep\u0103. Avifauna este bine reprezentat\u0103, spectrul ecologic al p\u0103s\u0103rilor, fiind echilibrat\u201c, spun speciali\u015ftii de mediu, care precizeaz\u0103 c\u0103 zona este totu\u015fi vulnerabil\u0103. \u201eVulnerabilitatea rezid\u0103 \u00een presiunea factorilor antropici din interiorul \u015fi imediata vecin\u0103tate a sitului. Influen\u0163e negative importante exercit\u0103 p\u0103\u015funatul, v\u00e2n\u0103toarea\/braconajul, exploat\u0103rile de suprafa\u0163\u0103 de piatr\u0103, agricultura (economia zonei fiind preponderent agrar\u0103)\u201c, avertizeaz\u0103 exper\u0163ii \u00een biodiversitate.<\/p>\n

\"Imagini\u00a0 \u00a0\"Imagini<\/p>\n

Ecologi\u015ftii de la Mare Nostrum amintesc c\u0103 printre speciile emblematice ale zonei se afl\u0103 cea care poart\u0103 numele rezerva\u0163iei –\u00a0Dumbr\u0103veanca.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Sursa: google<\/p>\n

\u201eAceasta pas\u0103re rar\u0103, parc\u0103 desprins\u0103 din cele mai frumoase basme, tr\u0103ie\u015fte \u00een zonele deschise, cu copaci mari, scorburo\u015fi, unde \u00ee\u015fi face cuibul. Penajul \u00een nuan\u0163e de albastru \u015fi maroniu \u00eei ofer\u0103 un aspect asemenea unei creaturi mistice, venit\u0103 dintr-o alt\u0103 lume, una a pove\u015ftilor. Dumbr\u0103veanca este u\u015for de recunoscut ziua, datorit\u0103 strig\u0103telor sale: \u2018cioc-cioc\u2019 \u015fi \u2018rrac-rrac\u2019, dar \u015fi datorit\u0103 zborului rapid, cu b\u0103t\u0103i viguroase ale aripilor. Se hr\u0103ne\u015fte cu insecte, amibii, reptile mici iar \u00een perioada migra\u0163iei poate consuma \u015fi vegetale, \u00een special fructe\u201c, scriu ei.<\/p>\n

Biologii afirm\u0103 c\u0103 aici poate fi \u00eent\u00e2lnit faimosul balaur dobrogean, cel mai mare \u015farpe din regiune:<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Sursa: google<\/p>\n

\u201eSpre deosebire de acei mon\u015ftri cu mai multe capete pe care \u00eei \u00eent\u00e2lnim \u00een basmele cu prin\u0163i curajo\u015fi, Balaurul Dobrogean sau \u015earpele cu patru dungi, cum mai este cunoscut, este una dintre cele mai mari reptile care se g\u0103sesc la noi \u00een \u0163ar\u0103. Acesta poate ajunge la o lungime de p\u00e2n\u0103 la doi metri \u015fi jum\u0103tate. Este un bun c\u0103\u0163\u0103r\u0103tor care nu se mi\u015fc\u0103 prea repede. Se hr\u0103ne\u015fte cu\u00a0roz\u0103toare, p\u0103s\u0103ri \u015fi unele \u015fop\u00e2rle, pe care le v\u00e2neaz\u0103 \u015fi le ucide apoi prin incolacire.\u00a0 Mu\u015fc\u0103 foarte rar, de regul\u0103 atunci c\u00e2nd este capturat\u201c. \u00cen P\u0103durea Dumbr\u0103veni mai pot fi v\u0103zute: vipera cu corn, dihorul p\u0103tat \u015fi grivanul dobrogean sau p\u0103duri de cer, stejar brum\u0103riu, stejar pufos, c\u0103rpini\u0163a sau lum\u0103n\u0103rica.<\/p>\n

\"Imagini\u00a0\u00a0\"Imagini\u00a0 \u00a0\"Imagini<\/p>\n

 <\/p>\n

\"Imagini\u00a0 \u00a0\"Imagini\u00a0\u00a0\"Imagini<\/p>\n

Sursa google<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea Dumbr\u0103veni, cu hramul Acoper\u0103m\u00e2ntul Maicii Domnului \u015fi Sf\u00e2ntul Emilian de la Durostorum, se afl\u0103 sub jurisdic\u0163ia Arhiepiscopiei Tomisului. Este situat\u0103 \u00een partea de sud a jude\u0163ului Constan\u0163a, la 35 de kilometri de ora\u015ful Negru Vod\u0103, pe teritoriul comunei Dumbr\u0103veni, la marginea drumului jude\u0163ean Independen\u0163a-Dumbr\u0103veni.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Sursa:google<\/p>\n

L\u0103ca\u015ful de cult este amplasat \u00eentr-o zon\u0103 de veche tradi\u0163ie monahal\u0103. \u00centr-una dintre v\u0103ile de aici a fost identificat un complex monahal paleocre\u015ftin, locuit \u00een perioada rom\u00e2no-bizantin\u0103 (din secolele IV-VI) \u015fi timpuriu medieval\u0103 (secolele IX-X). Este cea mai veche m\u00e2n\u0103stire descoperit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre, al\u0103turi de cea de la Slava Rus\u0103 din jude\u0163ul Tulcea, din secolele IV-VI.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea actual\u0103 de la Dumbr\u0103veni, proiectat\u0103 drept continuatoare a a\u015fez\u0103m\u00e2ntului paleocre\u015ftin descoperit aici, a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 la 1 iulie 2001. Proiectul m\u0103n\u0103stirii prevede ridicarea \u00een viitor a bisericii mari, a altor dou\u0103 corpuri de chilii \u015fi a unei clopotni\u0163e.<\/p>\n

Cel mai important patrimoniu al m\u0103n\u0103stirii Dumbr\u0103veni \u00eel reprezint\u0103 ruinele complexului monahal paleocre\u015ftin din apropiere. Aici au fost identificate dou\u0103 bisericu\u0163e, c\u00e2teva \u00eenc\u0103peri \u015fi o galerie-culoar, cioplite \u00een versantul de nord, calcaros, al unei v\u0103i.<\/p>\n

\u201e\u00cen prima faz\u0103 de locuire (secolele IV-VI), complexul avea aspect rupestru, fiind dispus pe dou\u0103 nivele suprapuse. Loca\u015ful de rug\u0103ciune, amenajat la etaj, avea plan de bazilic\u0103 cu contraabsida. \u00een a dou\u0103 faz\u0103 de locuire, timpuriu medieval\u0103 (secolele IX-X), a fost reamenajat \u015fi locuit doar parterul vechiului a\u015fez\u0103m\u00e2nt. Acestei faze \u00eei apar\u0163ine cea de-a dou\u0103 bisericu\u0163\u0103, semirupestra. \u00eentre ruinele complexului, la parter, au fost descoperite \u015fi osemintele a doi b\u0103rba\u0163i, probabil monahi, \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i \u00een prima faz\u0103 de existen\u0163a a a\u015fez\u0103m\u00e2ntului\u201c, este specificat pe site-ul m\u0103n\u0103stirii.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea Dumbravei p\u0103streaz\u0103 p\u0103rticele din moa\u015ftele Sfin\u0163ilor \u00eemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena (21 mai), ale Cuviosului Antonie cel Nou de la Verias (17 ianuarie) \u015fi a Sfintei Muceni\u0163e Paraschevi (26 iulie). Ele au fost d\u0103ruite de m\u0103n\u0103stirea Kikkos din insula Cipru, \u00een anul 2008.<\/p>\n

\"Imagini<\/p>\n

Sursa.google<\/p>\n

Sursa.adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O zon\u0103 pitoreasc\u0103 din Dobrogea, \u00een care natura \u015fi-a p\u0103strat frumuse\u0163ea, este \u00een sudul regiunii, aproape de grani\u0163a cu Bulgaria,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":40925,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-40923","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/646x404-11.jpg?fit=646%2C404&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-aE3","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/40923","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=40923"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/40923\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":40926,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/40923\/revisions\/40926"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/40925"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=40923"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=40923"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=40923"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}