{"id":43163,"date":"2018-11-15T10:35:39","date_gmt":"2018-11-15T08:35:39","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=43163"},"modified":"2018-11-15T08:41:48","modified_gmt":"2018-11-15T06:41:48","slug":"calatorie-in-timp-imagini-rare-ale-aiudului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=43163","title":{"rendered":"C\u0103l\u0103torie \u00een timp: Imagini rare ale Aiudului"},"content":{"rendered":"

Municipiul Aiud din jude\u0163ul Alba este recunoscut mai ales prin \u00eenchisoarea de maxim\u0103 siguran\u0163\u0103 de aici, prin cetatea medieval\u0103 \u015fi prin traficul auto sufocant datorit\u0103 afluxului de autovehicule de pe drumul na\u0163ional nr. 1.<\/p>\n

\"FOTO<\/p>\n

O serie de fotografii realizate \u00een perioada interbelic\u0103 arat\u0103 farmecul de alt\u0103dat\u0103 al micului ora\u015f din centrul Transilvaniei.\u00a0 Prima men\u0163ionare documentar\u0103 a localit\u0103\u0163ii dateaz\u0103 din 1293, c\u00e2nd popula\u0163ia era alc\u0103tuit\u0103 \u00een majoritate de sa\u015fi. \u00cen documentele medievale, localitatea Aiud apare sub denumirile Enietten sau Engeten \u015fi, uneori, ca Strassburg. \u00cen anul 1437, \u00een cursul r\u0103scoalei de la Bob\u00e2lna, Aiudul fost ocupat de r\u0103scula\u0163i.<\/p>\n

\u00cen timpul reformei protestante popula\u0163ia a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat \u00een majoritate varianta calvin\u0103 a protestantismului, ceea ce a avut drept consecin\u0163\u0103 maghiarizarea treptat\u0103 a popula\u0163iei germane. Aiudul a devenit unul dintre principalele centre calvine din Transilvania. Ora\u015ful a fost cel mai important centru cultural \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt al calvinismului ardelean. Colegiul, fondat \u00een anul 1622 de principele Gabriel Bethlen la Alba Iulia, a fost mutat \u00een 1662 la Aiud de principele Mihai Apafi I. Colegiul Bethlen poart\u0103 ast\u0103zi numele fondatorului.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen timpul r\u0103zboiului antiaustriac, condus de principele Francisc R\u00e1k\u00f3czi al II-lea, comandantul militar imperial Jean Rabutin a dispus incendierea Aiudului la 13 martie 1704. \u00cen lupta de ap\u0103rare a cet\u0103\u0163ii \u015fi-au pierdut via\u0163a 30 de studen\u0163i ai colegiului. La 8 ianuarie 1849 \u0163\u0103ranii rom\u00e2ni r\u0103scula\u0163i, condu\u015fi de Axente Sever \u015fi preotul Simion Prodan, au incendiat ora\u015ful. Popula\u0163ia nu credea c\u0103 rom\u00e2nii, pe atunci pa\u015fnici, ar fi putut s\u0103 atace ora\u015ful. \u00cen seara de 8 ianuarie, Cr\u0103ciunul dup\u0103 calendarul iulian, a \u00eenceput m\u0103celul ce a durat p\u00e2n\u0103 la 17 ianuarie. Au fost uci\u015fi circa 600 de etnici maghiari.[6] Mor\u0163ii au fost arunca\u0163i \u00een \u015fan\u0163urile cet\u0103\u0163ii \u015fi \u00een varni\u0163a de l\u00e2ng\u0103 cetate, unde se afl\u0103 un monument construit \u00een memoria victimelor. Axente Sever a fost arestat \u00een februarie 1849, acuzat c\u0103 ar fi participat la masacru, dar, \u00een procesul penal, instan\u0163a i-a stabilit inocen\u0163a. \u00cen timpul regimului comunist din Rom\u00e2nia, \u00een \u00eenchisoarea din Aiud au fost \u00eentemni\u0163a\u0163i numero\u015fi de\u0163inu\u0163i politici.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen mijlocul ora\u015fului se p\u0103streaz\u0103 una din cele mai vechi cet\u0103\u0163i urbane din Transilvania (sec. XIII-XVI), Cetatea Aiudului. Aceasta are drept principale componente biserica reformat\u0103 calvin\u0103 \u015fi biserica evanghelic\u0103, \u00eenconjurate de o incint\u0103 fortificat\u0103. Cetatea a fost construit\u0103 \u00een secolul XIV, dator\u00e2ndu-\u015fi aspectul actual modific\u0103rilor din secolele XVI \u015fi XVII. Cercet\u0103rile arheologice au descoperit, sub actuala cetate, o a\u015fezare daco-roman\u0103, suprapus\u0103 de o fortifica\u0163ie de p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

Av\u00e2nd forma unui plan poligonal neregulat, cu o suprafa\u0163\u0103 de 3.500 metri p\u0103tra\u0163i \u015fi construit\u0103 din piatr\u0103 brut\u0103 cu o grosime a zidurilor de 1,2 metri, cetatea a fost \u00eent\u0103rit\u0103 cu turnuri atribuite diversor bresle me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fti care le \u00eentre\u0163ineau \u015fi al caror nume \u00eel purtau. Avea 9 turnuri: Turnul m\u0103celarilor, Turnul croitorilor, Turnul cizmarilor, Turnul bl\u0103narilor, Turnul dogarilor, Turnul olarilor, Turnul Kalendas, Turnul l\u0103c\u0103tu\u015filor-fierarilor \u015fi Turnul Por\u0163ii. Din r\u00e2ndurile fiec\u0103rei bresle responsabile de turnuri, se alegeau ofi\u0163erii de breasl\u0103, comandan\u0163ii militari ai cet\u0103\u0163ii. Leg\u0103tura \u00eentre turnuri se f\u0103cea prin drumul de straj\u0103 aflat \u00een spatele parapetului, la care se avea acces prin intermediul mai multor sc\u0103ri din lemn.<\/p>\n

\u00cen interiorul celor 9 turnuri, la nivelele superioare ale lor se putea ajunge prin sc\u0103rile interioare de lemn. \u00a0 \u00cen interiorul zidurilor cet\u0103\u0163ii se afl\u0103 Biserica Reformat\u0103-Calvin\u0103, ridicat\u0103 \u00een stil gotic t\u00e2rziu la sf\u00e2r\u015fitul sec. XV, de tip biseric\u0103-hal\u0103 cu trei nave, cu absida poligonal\u0103 \u015fi turn pe vest, interiorul modificat baroc. L\u00e2ng\u0103 aceasta este dispus\u0103 Biserica Evanghelic\u0103-Luteran\u0103, ridicat\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XIX, pe locul unei capele construite \u00een 1333-1334. Pe latura de nord a cet\u0103\u0163ii se afla Palatul Voievodal, care a apar\u0163inut principelui ardelean Gabriel Bethlen (\u00een anii 1612-1629). \u00cen palat func\u0163ioneaz\u0103 \u00een prezent Muzeul de Istorie din Aiud.<\/p>\n

Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Municipiul Aiud din jude\u0163ul Alba este recunoscut mai ales prin \u00eenchisoarea de maxim\u0103 siguran\u0163\u0103 de aici, prin cetatea medieval\u0103 \u015fi<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":43166,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-43163","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/11\/627x0.jpg?fit=627%2C445&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-beb","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43163","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=43163"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43163\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43167,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43163\/revisions\/43167"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/43166"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=43163"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=43163"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=43163"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}