{"id":43409,"date":"2018-11-22T13:35:47","date_gmt":"2018-11-22T11:35:47","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=43409"},"modified":"2018-11-22T11:01:31","modified_gmt":"2018-11-22T09:01:31","slug":"oras-de-legenda-braila","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=43409","title":{"rendered":"Ora\u015f de legend\u0103, Br\u0103ila"},"content":{"rendered":"

Dac\u0103 s-ar g\u0103si cineva care s\u0103 scrie o cronic\u0103 a ciud\u0103\u0163eniilor petrecute pe teritoriul din jurul Carpa\u0163ilor, s-ar putea spune, f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103, c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o \u0163ar\u0103 a senza\u0163ionalului absolut.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 c\u00e2teva dintre misterele din mun\u021bii \u015fi subteranele Rom\u00e2niei:<\/p>\n

Subteranele Br\u0103ilei<\/strong><\/h2>\n

Br\u0103ilenii din Centrul Vechi p\u0103streaz\u0103, \u00eenc\u0103, por\u0163iuni din vechile tuneluri folosite de turci, secole la r\u00e2nd – locul tainic unde era ascuns aurul Semilunii. Ora\u015f de legend\u0103, Br\u0103ila poart\u0103 \u00een p\u00e2ntece urmele celui mai mare sistem defensiv construit vreodat\u0103 de-a lungul Dun\u0103rii, de c\u0103tre turcii care au st\u0103p\u00e2nit-o aproape trei sute de ani: catacombele, numite aici hrube.<\/p>\n

Secole la r\u00e2nd, bog\u0103\u0163iile raialei \u015fi ale \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti luau drumul Stambulului prin portul \u201eIbrailei” \u015fi nu pu\u0163ini au fost cei care au r\u00e2vnit la aurul p\u0103zit cu str\u0103\u015fnicie de ieniceri. Legendele \u0163esute aici de-a lungul timpului, i-au f\u0103cut pe mul\u0163i s\u0103 asedieze \u015fi s\u0103 prade ora\u015ful ap\u0103rat de turci. Chiar \u015fi a\u015fa, cetatea Br\u0103ilei – azi ras\u0103 de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului – a fost cucerit\u0103 de numai \u015fapte ori, dup\u0103 ce garnizoana depunea armele, pentru c\u0103 r\u0103m\u00e2nea f\u0103r\u0103 provizii \u015fi muni\u0163ie.<\/p>\n

<\/p>\n

Por\u0163iuni ale hrubelor – p\u0103ienjeni\u015f de tuneluri folosite de otomani – se mai g\u0103sesc \u015fi ast\u0103zi, ascunse la mai bine de zece metri sub caldar\u00e2m, uneori pe dou\u0103-trei nivele, \u00een Centrul Vechi. Vechea pulber\u0103rie de pe strada Cet\u0103\u0163ii, unde-\u015fi \u0163ineau mai apoi br\u0103ilenii budanele, tunelurile de pe Bulevard, \u015etefan cel Mare \u015fi \u00cemp\u0103ratul Traian – sunt numai c\u00e2teva din tainicele locuri unde se afl\u0103 catacombele.<\/p>\n

Comori ascunse sub p\u0103m\u00e2nt<\/p>\n

<\/p>\n

\u201eCasa \u00een care locuiesc are 200 de ani vechime. C\u00e2nd am f\u0103cut repara\u0163ii, am g\u0103sit, la um moment dat, \u00een perete, c\u0103r\u0103mizi cu \u015ftampila me\u015fterului de atunci, \u00eensemnele Br\u0103ilei Vechi. Sunt c\u0103r\u0103mizi de o duritate extraordinar\u0103. P\u00e2n\u0103 acum 10-15 ani, mai era \u00een cap\u0103tul str\u0103zii o por\u0163iune de zid vechi, dar c\u0103r\u0103mizile au fost furate \u00eentre timp. Sunt ferm convins c\u0103, \u00een hrube, sunt multe vestigii de pe vremea turcilor”, ne-a spus avocatul Mircea Banu-Panait, br\u0103ilean de pe vechea strad\u0103 a Cet\u0103\u0163ii.<\/p>\n

<\/p>\n

La c\u00e2teva zeci de metri dep\u0103rtare, se afl\u0103 casa familei Negulescu, a\u015fezat\u0103 la intersec\u0163ia cu Bulevardul Sf\u00e2nta Maria, azi Panait Istrati. Pu\u0163ini sunt cei ce \u015ftiu c\u0103, sub cl\u0103dire, se afl\u0103 un p\u0103ienjeni\u015f de tuneluri. Casa exista prin 1839 – dovad\u0103 actele p\u0103strate de familie – \u015fi a fost dat\u0103 drept dot\u0103, la 1871, cu toate acareturile din preajm\u0103.<\/p>\n

\u201eCasa aceasta a apar\u0163inut aghiotantului lui Antonescu, Anghel Nicolae, ofi\u0163er de artilerie. Dedesupt, la zece metri ad\u00e2ncime, se afl\u0103 hrubele, c\u0103ptu\u015fite cu c\u0103r\u0103mid\u0103 veche. S-au p\u0103strat \u00een perfect\u0103 stare. Le folosim ca \u015fi pivni\u0163\u0103, pentru c\u0103 vara, aici, este foarte r\u0103coare”, a spus Mihaela Negulescu.<\/p>\n

\u00cen anii ’50, autorit\u0103\u0163ile au decis \u00eenchiderea hrubelor \u015fi astuparea lor cu p\u0103m\u00e2nt, ca s\u0103 nu se mai surpe cl\u0103dirile noi. Por\u0163iunile r\u0103mase sunt inaccesibile sau \u0163inute \u00een secret. Se \u015ftie c\u0103, \u00een unele locuri, hrubele se \u00eentindeau pe c\u00e2te dou\u0103 sau trei niveluri \u015fi c\u0103 unele duceau p\u00e2n\u0103 h\u0103t, departe, dincolo de zidurile cet\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Se spune chiar c\u0103 exista o hrub\u0103 pe sub Dun\u0103re, pe unde se ajungea la Ghecet, \u00een Tulcea.<\/p>\n

\u201eHruba de la Gr\u0103dina Mare \u015fi-a dovedit eficacitatea \u00een anul 1595 c\u00e2nd, \u00eenvins\u0103 de o\u015ftenii lui Mihai Viteazul, garnizoana turceasc\u0103 a reu\u015fit s\u0103 salveze mare parte din comorile Br\u0103ilei. Avem relatarea c\u0103 turcii se retr\u0103geau \u015fi c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 plece cu aurul, \u00een timp ce valahii st\u0103teau la p\u00e2nd\u0103. Probabil c\u0103 aceste bog\u0103\u0163ii, lingourile de aur \u015fi galbenii, au fost ascunse \u00een p\u00e2ini \u015fi \u00eenc\u0103rcate \u00een b\u0103rci, ajung\u00e2nd \u00een Dobrogea”, ne-a precizat prof. dr. Ionel C\u00e2ndea, directorul Muzeului Br\u0103ilei. Gheorghe Iavorschi, fost consilier la Arhivele Na\u0163ionale, poveste\u015fte c\u0103, atunci c\u00e2nd au intrat \u00een Cetatea Br\u0103ilei, valahii condu\u015fi de banul Manta au g\u0103sit \u201eun milion de bani de aur \u015fi mare cantitate de provizii”.<\/p>\n

Gheorghe Iavorschi, fost consilier la Arhivele Na\u0163ionale, poveste\u015fte c\u0103, atunci c\u00e2nd au intrat \u00een Cetatea Br\u0103ilei, valahii condu\u015fi de banul Manta au g\u0103sit \u201eun milion de bani de aur \u015fi mare cantitate de provizii”.<\/p>\n

Salahorii au d\u0103r\u00e2mat cetatea<\/p>\n

Garnizoana Br\u0103ilei a reu\u015fit s\u0103 \u0163in\u0103 piept atacurilor unor o\u015fti de zece ori mai numeroase. La 1828, \u00eens\u0103, dup\u0103 c\u0103derea raialei, ru\u015fii au decis d\u0103r\u00e2marea cet\u0103\u0163ii. Trei ani au muncit 3.000 de salahori p\u00e2n\u0103 ce au f\u0103cut una cu p\u0103m\u00e2ntul Cetatea Br\u0103ilei. La Arhive, exist\u0103 documente care dovedesc acest fapt. Despre vechea fortifica\u0163ie mai amintesc doar denumirile str\u0103zilor din Centrul Vechi: Cet\u0103\u0163ii, Citadelei, Bastionului, Fortifica\u0163iei.<\/p>\n

<\/p>\n

\u201eVechea pulber\u0103rie a s\u0103rit \u00een aer \u00een anul 1810, pe c\u00e2nd ru\u015fii ocupaser\u0103 Br\u0103ila. A intrat un soldat cu pintenii \u00een ea, a f\u0103cut sc\u00e2ntei \u015fi n-a mai r\u0103mas nimic acolo. Pulber\u0103ria nou\u0103 se afla pe strada Cet\u0103\u0163ii, fiind folosit\u0103 ulterior ca \u00eenchisoare”, a mai spus dr. Ionel C\u00e2ndea.<\/p>\n

Se \u015ftie c\u0103 hrubele erau folosite pentru transportul pulberei c\u0103tre bateriile celor nou\u0103 bastioane ce ap\u0103rau cetatea.<\/p>\n

Aproape c\u0103 nu exista cas\u0103 veche care s\u0103 nu aib\u0103 c\u00e2te o hrub\u0103 la subsol, sau leg\u0103turi cu vechea re\u0163ea construit\u0103 de turci. \u00cen vechile hrube, temperatura \u015fi umiditatea sunt constante, diferen\u0163a de la iarn\u0103 la var\u0103 fiind de patru-cinci grade Celsius. Totodat\u0103, prin hrube se putea ajunge u\u015for \u00een spatele o\u015ftilor invadatoare. Muzeografii br\u0103ileni au propus, ani la r\u00e2nd, ca m\u0103car por\u0163iuni din vechile hrube s\u0103 fie restaurate \u015fi amenajate, pentru a putea fi incluse \u00eentr-un circuit turistic, dar un asemenea proiect, extrem de costisitor de altfel, a r\u0103mas f\u0103r\u0103 finalitate.<\/p>\n

Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dac\u0103 s-ar g\u0103si cineva care s\u0103 scrie o cronic\u0103 a ciud\u0103\u0163eniilor petrecute pe teritoriul din jurul Carpa\u0163ilor, s-ar putea spune,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":43410,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-43409","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/11\/Tunel-acoperit-in-Braila-e1375651510643.jpg?fit=620%2C279&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-bi9","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43409","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=43409"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43409\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":43411,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/43409\/revisions\/43411"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/43410"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=43409"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=43409"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=43409"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}