{"id":44695,"date":"2018-12-20T15:05:43","date_gmt":"2018-12-20T13:05:43","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=44695"},"modified":"2018-12-20T12:09:55","modified_gmt":"2018-12-20T10:09:55","slug":"craciunul-in-banat-traditii-si-obiceiuri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=44695","title":{"rendered":"Cr\u0103ciunul \u00een Banat: tradi\u021bii \u0219i  obiceiuri"},"content":{"rendered":"\n<p>S\u0103rb\u0103toarea Na\u015fterii Domnului este celebrat\u0103 de cre\u015ftinii din \u00eentreaga lume, fiecare \u0163ar\u0103 av\u00e2nd \u00eens\u0103 propriile datini \u015fi obiceiuri. Semnifica\u0163ia sau originea multora dintre ele s-au pierdut \u00een negura vremilor, dar frumuse\u0163ea lor dau un plus de mister S\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Spa\u0163iu prin excelen\u0163\u0103 multicultural, Banatul ne surprinde prin multitudinea de tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een zon\u0103. Excep\u0163ie nu face nici S\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului, de care sunt legate credin\u0163e populare vechi specifice fiec\u0103rei etnii ce coabiteaz\u0103 aici.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter\"><a href=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.paginidecultura.ro\/wp-content\/uploads\/2010\/12\/colindatori_2178.jpg\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.paginidecultura.ro\/wp-content\/uploads\/2010\/12\/colindatori_2178.jpg?w=800\" alt=\"\" class=\"wp-image-1577\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p><strong>Colindatul, obicei str\u0103vechi pentru rom\u00e2ni<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Una dintre cele mai importante festivit\u0103\u0163i ale Cr\u0103ciunului rom\u00e2nesc o reprezint\u0103 colindul. \u00cen unele sate din Timi\u015f, tradi\u0163iile vechi de secole se mai p\u0103streaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi, a\u015fa c\u0103 la colindat, din cas\u0103 \u00een cas\u0103, merg at\u00e2t copiii, c\u00e2t \u015fi cetele de tineri, numi\u0163i \u201cpi\u0163\u0103r\u0103i\u201d. \u00cen prima zi de Cr\u0103ciun, colind\u0103torii merg cu \u201eSteaua\u201d, amintind de astrul pe care l-au urmat Cei Trei Magi pentru a ajunge la locul unde s-a n\u0103scut Pruncul Iisus. Un alt obicei este cel al \u201eViflaimului\u201d sau \u201eIrozii\u201d, reprezent\u00e2nd o scenet\u0103 prin care copiii refac, \u00een casa sau \u00een curtea gazdei, povestea na\u015fterii lui Isus. Tradi\u0163ia spune c\u0103 cel care prime\u015fte colindul va fi binecuv\u00e2ntat \u015fi va avea numai noroc \u00een anul care vine, un semn de bun\u0103stare fiind \u015fi dac\u0103 prima persoan\u0103 care intr\u0103 \u00een cas\u0103 de Cr\u0103ciun este un b\u0103rbat.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen unele sate se p\u0103streaz\u0103 \u015fi un alt obicei: cel mai \u00een v\u00e2rst\u0103 membru al familiei trebuie s\u0103 arunce \u00een fa\u0163a colind\u0103torilor boabe de gr\u00e2u \u015fi de porumb. B\u0103tr\u00e2nii spun c\u0103, dac\u0103 boabele peste care au trecut colind\u0103torii vor fi amestecate cu s\u0103m\u00e2n\u0163a pe care o vor pune \u00een brazd\u0103, vor avea o recolt\u0103 foarte bun\u0103 \u00een anul urm\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n<p>Tot \u00een Banat, exist\u0103 \u015fi obiceiul ca sub fa\u0163a de mas\u0103 pe care se vor a\u015feza bucatele s\u0103rb\u0103tore\u015fti, s\u0103 se pun\u0103 fire de f\u00e2n \u015fi semin\u0163e de gr\u00e2u, porumb sau floarea-soarelui, care se dau apoi la vite, ca s\u0103 aib\u0103 casa lini\u015fte \u015fi bog\u0103\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"alignright\"><a href=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.paginidecultura.ro\/wp-content\/uploads\/2010\/12\/Advent_wreath.jpg\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.paginidecultura.ro\/wp-content\/uploads\/2010\/12\/Advent_wreath-300x199.jpg?resize=300%2C199\" alt=\"\" class=\"wp-image-1569\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p><strong>Obiceiuri de Advent<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Pentru comunit\u0103\u0163ile de maghiari \u015fi germani din Banat, s\u0103rb\u0103torile religioase de iarn\u0103 \u00eencep cu Adventul sau \u201eVenirea (Domnului)\u201d, perioad\u0103 caracterizat\u0103 printr-o a\u015fteptare bucuroas\u0103 a lui Iisus. \u00cen prima duminic\u0103 de Advent, pentru catolici \u00eencepe postul Cr\u0103ciunului, care dureaz\u0103 patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni (\u00een tradi\u0163ia ortodox\u0103, postul Cr\u0103ciunului \u00eencepe pe 15 noiembrie, perioada premerg\u0103toare marii s\u0103rb\u0103tori fiind de \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni).<\/p>\n\n\n\n<p>Simbolul specific acestei s\u0103rb\u0103tori este cununa de Advent, format\u0103 din crengu\u0163e de brad \u00eempletite cu panglici \u015fi decorat\u0103 cu nuci \u015fi conuri poleite, pe care se a\u015feaz\u0103 patru lum\u00e2n\u0103ri, care se aprind pe r\u00e2nd, duminic\u0103 de duminic\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een Noaptea de Ajun. Lum\u00e2n\u0103rile simbolizeaz\u0103 lumina adus\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt de Iisus M\u00e2ntuitorul, fiind un simbol al speran\u0163ei.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru a \u00eendulci a\u015fteptarea Cr\u0103ciunului, \u00een comunit\u0103\u0163ile de germani se mai obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 se fac\u0103 un calendar de Advent \u2013 \u201eAdventskalender\u201d. Calendarul con\u0163ine c\u00e2te o ferestruic\u0103 pentru fiecare zi care a mai r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la Cr\u0103ciun, \u00een spatele c\u0103reia copiii vor g\u0103si c\u00e2te o juc\u0103rie, dulciuri sau imagini din istoria Na\u015fterii.<\/p>\n\n\n\n<p>Tot \u00een prima zi a Adventului, \u00een unele sate din Banat, se rupe o crengu\u0163\u0103 dintr-un pom fructifer \u2013 cire\u015f, vi\u015fin, prun \u2013 \u015fi se pune \u00eentr-un vas cu ap\u0103, la c\u0103ldur\u0103. Creanga, care va \u00eenflori p\u00e2n\u0103 la Cr\u0103ciun, e \u0163inut\u0103 \u00een cas\u0103 p\u00e2n\u0103 la Boboteaz\u0103, c\u00e2nd e sfin\u0163it\u0103 de preot, apoi e prins\u0103 de un perete din grajd, pentru a proteja animalele din gospod\u0103rie.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"alignleft\"><a href=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.paginidecultura.ro\/wp-content\/uploads\/2010\/12\/vatra_badnjak.jpg\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.paginidecultura.ro\/wp-content\/uploads\/2010\/12\/vatra_badnjak-300x201.jpg?resize=300%2C201\" alt=\"\" class=\"wp-image-1567\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p><strong>Cr\u0103ciunul pe rit vechi la s\u00e2rbi<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Deosebit de frumoase sunt \u015fi obiceiurile s\u00e2rbilor legate de s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103. Ace\u015ftia s\u0103rb\u0103toresc Ajunul Cr\u0103ciunului dup\u0103 calendarul gregorian, pe 6 ianuarie. Una dintre tradi\u0163ii este aprinderea Badnjakului \u2013 un trunchi de stejar t\u00e2n\u0103r \u2013 \u00een cuptorul casei sau, mai nou, \u00een curtea bisericii. Acest lemn t\u00e2n\u0103r \u00eel simbolizeaz\u0103 pe M\u00e2ntuitor \u015fi intrarea lui \u00een lume, iar arderea Badnjakului reprezint\u0103 c\u0103ldura iubirii lui Hristos. Se spune c\u0103 num\u0103rul mare al sc\u00e2nteilor provocate de arderea lemnului semnific\u0103 \u015fi bog\u0103\u0163ia din casa respectiv\u0103, pentru anul care vine.<\/p>\n\n\n\n<p>Un alt obicei al s\u00e2rbilor de Cr\u0103ciun este ca gospodinele s\u0103 aduc\u0103 \u00een cas\u0103 paie, care semnific\u0103 ieslea Pruncului Iisus. Primul musafir de Cr\u0103ciun trebuie s\u0103 fie b\u0103rbat. Asupra acestuia se arunc\u0103 gr\u00e2u, iar el trebuie s\u0103 adune nucile pe care gazda le arunc\u0103 \u00een camer\u0103, prin paie.<br><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>S\u0103rb\u0103toarea Na\u015fterii Domnului este celebrat\u0103 de cre\u015ftinii din \u00eentreaga lume, fiecare \u0163ar\u0103 av\u00e2nd \u00eens\u0103 propriile datini \u015fi obiceiuri. Semnifica\u0163ia sau<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":44696,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-44695","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/12\/download-7.jpg?fit=354%2C142&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-bCT","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44695","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=44695"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44695\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":44697,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/44695\/revisions\/44697"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/44696"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=44695"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=44695"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=44695"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}