{"id":45521,"date":"2019-01-18T11:21:44","date_gmt":"2019-01-18T09:21:44","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=45521"},"modified":"2019-01-18T09:35:01","modified_gmt":"2019-01-18T07:35:01","slug":"povestea-celui-mai-frumos-palat-din-romanati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=45521","title":{"rendered":"Povestea celui mai frumos palat din Romana\u0163i"},"content":{"rendered":"\n<p> O cas\u0103 somptuoas\u0103, cum nu se mai v\u0103zuse prin p\u0103r\u0163ile locului, a fost construit\u0103 la \u00eenceputul secolului trecut la Deveselu de cel mai bogat mo\u015fier rom\u00e2n pentru cumnata sa.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2019\/01\/13\/5c3b0d7cdf52022f7590fe61\/646x404.jpg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"Povestea celui mai frumos palat din Romana\u00c5\u00a3i. Proprietara, m\u00c4\u0083tu\u00c5\u009fa celui mai bogat rom\u00c3\u00a2n, i-a salvat pe s\u00c4\u0083teni de la foamete\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p> Palatul de la Deveselu, cunoscut drept Vila \u201eMaria Coloni\u201c, a r\u0103mas ast\u0103zi doar \u00een imagini, \u015fi acestea pu\u0163ine. Cl\u0103direa, construit\u0103 \u00een stilul academismului francez, a fost realizat\u0103 de Constantin (Dini) Mihail (1837-1908) \u00een acela\u015fi timp cu Palatul Mihail din Craiova, ast\u0103zi Muzeul Olteniei. <\/p>\n\n\n\n<p>Mo\u015fierul considerat drept unul dintre cei mai boga\u0163i rom\u00e2ni, fiul s\u0103u, Jean Mihail, care l-a mo\u015ftenit, fiind catalogat chiar cel mai bogat rom\u00e2n din interbelic, i-a d\u0103ruit cumnatei sale Maria Coloni o mo\u015fie de 2.850 de hectare, la Deveselu, pe atunci \u00een Romana\u0163i (ast\u0103zi jude\u0163ul Olt), ridic\u00e2ndu-i totodat\u0103 \u201eo locuin\u0163\u0103 somptuoas\u0103, pe m\u0103sura rangului ei, cunoscut\u0103 sub numele de \u00abVila Coloni\u00bb\u201c, conform istoricului Dumitru Botar, care a re\u00eenviat pove\u015ftile celor mai frumoase cl\u0103diri din Romana\u0163i, cele mai multe ast\u0103zi disp\u0103rute sau \u00een paragin\u0103, \u00een cartea \u201eConace din Romana\u0163i\u201c, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2015 la Editura Hoffman. <\/p>\n\n\n\n<p>Maria Coloni (sora Matildei Spiro, so\u0163ia lui Dini Mihail), n\u0103scut\u0103 \u00een 1834 la Craiova, unde, de altfel, a \u015fi murit la 89 ani,\u00a0 se \u00eentorsese din Fran\u0163a, dup\u0103 decesul so\u0163ului s\u0103u. La Deveselu a reu\u015fit s\u0103 ridice comunitatea, implic\u00e2ndu-se, noteaz\u0103 istoricul Dumitru Botar, \u00een construc\u0163ia bisericii (1910), a \u015fcolii, a cantinei \u015fcolare, \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een memoria s\u0103tenilor un reper, motiv pentru care proprietatea sa a fost ocolit\u0103 de evenimente \u00een timpul r\u0103scoalei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti de la 1907. <\/p>\n\n\n\n<p>Vila renumit\u0103 a fost construit\u0103 \u00een perioada 1900-1907. \u00cen 1904, Maria Coloni \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Banca Popular\u0103 care-i purta numele, \u00een 1908 banca av\u00e2nd 39 de membri.<\/p>\n\n\n\n<p> \u201eCu s\u0103tenii s-a purtat corect, i-a ajutat la nevoie, fiind o boieroaic\u0103 de caracter, p\u0103m\u00e2ntul era dat pentru lucru \u0163\u0103ranilor, sistemul de plat\u0103 fiind \u00abdin trei una\u00bb, adic\u0103 se legau snopii \u015fi apoi se construiau cl\u0103ile ce cuprindeau 40-50 de snopi, dar at\u00e2t cl\u0103ile, c\u00e2t \u015fi snopii trebuiau s\u0103 fie egali, administratorul stabilind care trebuie s\u0103 fie cea de-a treia pe care s-o ia \u0163\u0103ranul. (&#8230;) De la cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103 am aflat c\u0103 atunci c\u00e2nd doi tineri se c\u0103s\u0103toreau, veneau la ea, \u00eei s\u0103rutau m\u00e2na, aduc\u00e2ndu-i la cuno\u015ftin\u0163\u0103 c\u0103 s-au luat, apoi Colonoaica d\u0103dea dispozi\u0163ie administratorului s\u0103 le dea fie un pogon de p\u0103m\u00e2nt, fie o vac\u0103, fie o pereche de boi, pentru a pleca la drum cu ceva, tinerii f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi gospod\u0103ria proprie mai u\u015for cu acest ajutor. <\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen anul 1905, \u00eenaintea r\u0103scoalei, locuitorii din Deveselu au trecut prin momente grele, nu mai aveau ce s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, porumbul se terminase, iar primarul se adresase Prefecturii Romana\u0163i s\u0103 intervin\u0103. Maria Coloni, de\u015fi \u00een Fran\u0163a, aude de necaz \u015fi de acolo transmite ca situa\u0163ia s\u0103 se rezolve din produsele ei, a\u015fa \u00eenc\u00e2t, peste doi ani, la r\u0103scoal\u0103, \u00een Deveselu nu s-au mai \u00eent\u00e2mplat evenimente deosebite\u201c, scrie istoricul \u00een \u201eConace din Romana\u0163i\u201c. <\/p>\n\n\n\n<p>\u201eInteriorul era ceva de vis\u201c <\/p>\n\n\n\n<p>Cl\u0103direa ridicat\u0103 la Deveselu (fotografia r\u0103mas\u0103 apare, de altfel, pe coperta volumului istoricului caracalean Dumitru Botar) era de un bun-gust des\u0103v\u00e2\u015fit.<\/p>\n\n\n\n<p> \u201eElementele arhitectonice exterioare apar\u0163ineau barocului t\u00e2rziu, iar interiorul era ceva de vis, scara de onoare era din marmur\u0103 de Carrara, candelabrele din cristal de Murano, oglinzile vene\u0163iene, stucatura aurit\u0103, plafoanele pictate, pere\u0163ii tapisa\u0163i cu m\u0103tase de Lyon, luminatarele cu vitralii, parchetele irepro\u015fabile. Era conceput\u0103 pe dou\u0103 nivele, la parter era un hol central, sala de a\u015fteptare, biroul contabilit\u0103\u0163ii, camera Mariei Coloni, salonul englez, salonul ro\u015fu, sufrageria mare, suprageria personalului, buc\u0103t\u0103ria, c\u0103mara. Accesul la etaj se f\u0103cea printr-o scar\u0103 monumental\u0103 de marmur\u0103 ce ducea c\u0103tre un hol central cu dou\u0103 luminatoare \u00een tavan, salonul de dans, camera vienez\u0103, perne, canapele verzi cu pai de trestie, jardiniere din lemn aurit, vase japoneze, policandre de perete, candelabre negre cu cinci bra\u0163e, statuete de bronz, case mari de fier etc. Biblioteca era fascinant\u0103, con\u0163inea numeroase c\u0103r\u0163i legate \u00een piele fin\u0103 de c\u0103prioar\u0103, \u00een diferite limbi de circula\u0163ie (francez\u0103, englez\u0103, german\u0103), toate eviden\u0163iind forma\u0163ia intelectual\u0103 solid\u0103 a Mariei Coloni, proprietara acestei podoabe arhitectonice din zona Romana\u0163ilor \u015fi a Olteniei\u201c, mai scrie istoricul Botar. <\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2019\/01\/13\/5c3b0ddfdf52022f75910211\/646x528.jpg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p>Maria Coloni &#8211; fotocopie din volumul \u201eConace din Romana\u0163i\u201c semnat Dumitru Botar \u015fi ap\u0103rut \u00een 2015 la Editura Hoffman<\/p>\n\n\n\n<p> Cl\u0103direa era dispus\u0103 \u00een punctul cel mai \u00eenalt al localit\u0103\u0163ii, iar din ea se putea vedea toat\u0103 mo\u015fia, \u201ep\u00e2n\u0103 la Sl\u0103veni, Vl\u0103dila sau Valea Redi\u015foarei\u201c. Spre sud, mai noteaz\u0103 istoricul, \u201eera un parc splendid, cu pomi \u015fi arbu\u015fti de o rar\u0103 frumuse\u0163e \u00een mijlocul c\u0103ruia se afla o pomp\u0103 de fabrica\u0163ie str\u0103in\u0103 ce uda nu doar florile \u015fi pomii, deoarece ea punea \u00een func\u0163iune mai multe f\u00e2nt\u00e2ni arteziene al c\u0103ror efect era pl\u0103cut \u015fi reconfortant pentru cei care priveau\u201c. <\/p>\n\n\n\n<p>Vila avea un balcon mare, acoperit cu tabl\u0103 \u00een form\u0103 de solzi (cum, mai noteaz\u0103 istoricul, de altfel \u00eentreaga cl\u0103dire era astfel acoperit\u0103), iar \u00een mijlocul balconului era un orologiu cu un cadran de circa 1 m, \u201eorele fiind anun\u0163ate de un zgomot puternic de genul \u00abBANG\u00bb al c\u0103rui clopot putea fi auzit de pe tot parcursul mo\u015fiei, s\u0103tenii afl\u00e2nd c\u00e2t este ora exact\u0103 \u015fi din alt\u0103 surs\u0103, nu doar cum \u015ftiau ei, dup\u0103 pozi\u0163ia astrului zilei-soarele\u201c, mai spune istoricul. <\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen urma na\u0163ionaliz\u0103rii, \u00een 1953 vila este temporar repartizat\u0103 Regimentului de avia\u0163ie de la Deveselu pentru a se depozita aici diverse materiale, dup\u0103 care prime\u015fte folosin\u0163a de spital de psihiatrie, \u201ep\u00e2n\u0103 \u00een anul 1967, c\u00e2nd vila sufer\u0103 o avarie puternic\u0103 de la un incendiu, treptat disp\u0103r\u00e2nd, fiind jefuit\u0103 \u015fi \u00een final demolat\u0103\u201c, mai men\u0163ioneaz\u0103 istoricul Dumitru Botar.<\/p>\n\n\n\n<p> Ast\u0103zi strada principal\u0103 din Deveselu poart\u0103 numele celei care a contribuit enorm la dezvoltarea localit\u0103\u0163ii. \u00centrega avere a Mariei Coloni, care nu a avut copii, a fost l\u0103sat\u0103 mo\u015ftenire nepotului Jean Mihail, prin testament, cu obliga\u0163ia ca \u015fi acesta s-o doneze, la r\u00e2ndul lui. \u201eNeav\u00e2nd nici el copii, a donat-o statului cu obliga\u0163ia \u00eenfiin\u0163\u0103rii unei funda\u0163ii care s\u0103-i poarte numele, lucru concretizat \u00een 1936\u201c, mai spune istoricul.<\/p>\n\n\n\n<p>Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O cas\u0103 somptuoas\u0103, cum nu se mai v\u0103zuse prin p\u0103r\u0163ile locului, a fost construit\u0103 la \u00eenceputul secolului trecut la Deveselu<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":45522,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-45521","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/646x404-10.jpg?fit=646%2C404&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-bQd","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45521","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=45521"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45521\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":45523,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/45521\/revisions\/45523"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/45522"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=45521"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=45521"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=45521"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}