{"id":47218,"date":"2019-03-01T10:29:55","date_gmt":"2019-03-01T08:29:55","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=47218"},"modified":"2019-03-01T10:30:00","modified_gmt":"2019-03-01T08:30:00","slug":"povestea-fascinanta-a-femeii-care-a-trait-singura-pe-o-insula-timp-de-18-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=47218","title":{"rendered":"Povestea fascinant\u0103 a femeii care a tr\u0103it singur\u0103 pe o insul\u0103 timp de 18 ani"},"content":{"rendered":"\n

La 100 de kilometri de coasta Californiei se afl\u0103 Insulele Canalului (a nu se confunda cu cele din Canalul M\u00e2necii cu acela\u015fi nume), cunoscute \u015fi sub numele de Insulele Santa Barbara, reprezint\u0103 o serie de cinci insule care au fost izolate de restul lumii timp de mii de ani. Insula San Nicolas a fost locul de ba\u015ftin\u0103 al poporului Nicole\u00f1o, un trib de b\u0103\u015ftina\u015fi care au avut contact doar cu triburile de pe celelalte insule. Acest lucru s-a schimbat \u00een secolul XIX, ceea ce a dus la povestea ultimei supravie\u0163uitoare a tribului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1811, un grup de comercian\u0163i de bl\u0103nuri din Rusia au ajuns la insul\u0103 \u00een c\u0103utarea materiei prime, deoarece insulele erau abundente \u00een foci \u015fi \u00een vidre de mare, relateaz\u0103 The Vintage News<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Negustorii \u015fi cei din tribul Nicole\u00f1o au intrat \u00een conflict, dar tribul era dep\u0103\u015fit tehnologic. Dac\u0103 nu era interven\u0163ia spaniolilor – care aveau un interes \u00een resursele insulei – Nicole\u00f1o putea s\u0103 dispar\u0103 complet.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u015fi, popula\u0163ia masculin\u0103 a fost decimat\u0103, iar tribul a fost l\u0103sat vulnerabil la\u00a0misiunile catolice<\/a>, care au profitat de oportunitate pentru a converti popula\u0163ia. \u00cen secolul al XIX-lea, a acest lucru era f\u0103cut prin luarea localnicilor \u015fi distribuirea lor \u00een sistemul misiunii, unde erau folosi\u0163i ca m\u00e2n\u0103 de lucru ieftin\u0103.
<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1835, popula\u0163ia de pe insul\u0103 era de doar c\u00e2teva sute, iar Misiunea Santa Barbara a trimis o nav\u0103 pentru a evacua insula, aduc\u00e2nd ultimii b\u0103\u015ftina\u015fi pe continent ca m\u00e2n\u0103 de lucru.<\/p>\n\n\n\n

Aici \u00eencepe povestea femeii denumit\u0103 Juana Maria. Exist\u0103 dou\u0103 teorii cu privire la felul \u00een care a r\u0103mas pe insul\u0103<\/a>: ori a fost l\u0103sat\u0103 din accident, ori a fugit din nav\u0103 pentru a se \u00eentoarce. \u00cen orice caz, sf\u00e2r\u015fitul este acela\u015fi: a fost l\u0103sat\u0103 pe insul\u0103, iar vaporul nu s-a \u00eentors dup\u0103 ea. <\/p>\n\n\n\n

Oamenii au fost impresiona\u0163i de t\u0103ria ei<\/h2>\n\n\n\n

Versiunea oficial\u0103 era c\u0103 insula r\u0103m\u0103sese complet pustie. Deseori existau pove\u015fti de la echipajele navelor care treceau aproape de insul\u0103, conform c\u0103rora pe insula \u00eence\u0163o\u015fat\u0103 exista o \u201eapari\u0163ie\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Datorit\u0103 acestor pove\u015fti, interesul pentru insul\u0103 a crescut. \u00cen 1853, la 18 ani dup\u0103 evacuarea insulei, c\u0103pitanul George Nidever a dorit s\u0103 g\u0103seasc\u0103 aceast\u0103 apari\u0163ie, iar \u00een primele dou\u0103 voiaje a dat peste urme de pa\u015fi pe plaj\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen al treilea voiaj, a g\u0103sit trei colibe realizate din oase de balen\u0103<\/a>. \u00cen fa\u0163a acestora era Juana Maria, iar din primul moment, echipajul a \u015ftiut ce a f\u0103cut pentru a supravie\u0163ui.<\/p>\n\n\n\n

Conform lui Carl Dittman, membru al echipajului, \u201efemeia st\u0103tea pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi separa gr\u0103simea de pielea focii\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Echipajul a fost uimit c\u0103 cineva a supravie\u0163uit pe o insul\u0103 pustie pentru at\u00e2t de mult\u0103 vreme. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 comunice cu aceasta, au observat c\u0103 nu o puteau \u00een\u0163elege. \u00cen ultimii 18 ani a fost singur\u0103 pe insul\u0103, iar limbajul s\u0103u s-a deteriorat \u00een punctul \u00een care abia mai putea articula cuvinte.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Captur\u0103 foto Youtube\/Weird History<\/em><\/p>\n\n\n\n

Totu\u015fi, marinarii au r\u0103mas pe insul\u0103 timp de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een timp ce Juana Maria le-a ar\u0103tat cum a supravie\u0163uit, cum a v\u00e2nat, le-a c\u00e2ntat, iar ace\u015ftia au fost impresiona\u0163i de t\u0103ria sa.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd a fost timpul s\u0103 plece, femeia s-a al\u0103turat lor, ajung\u00e2nd la Santa Barbara. Juana Maria, nume primit de la misiunea catolic\u0103, a r\u0103mas cu c\u0103ptianul Nidever timp de circa 7 luni, p\u00e2n\u0103 la decesul femeii, cauzat cel mai probabil de o boal\u0103 banal\u0103 pe care\u00a0sistemul imunitar<\/a>\u00a0nu a putut s\u0103 o resping\u0103.<\/p>\n\n\n\n

sursa: descopera.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 100 de kilometri de coasta Californiei se afl\u0103 Insulele Canalului (a nu se confunda cu cele din Canalul M\u00e2necii<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":47219,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-47218","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-internationale"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/juana-maria-youtube.png?fit=618%2C357&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-chA","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47218","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47218"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47218\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":47220,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47218\/revisions\/47220"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/47219"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47218"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47218"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47218"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}