{"id":47332,"date":"2019-03-05T08:41:00","date_gmt":"2019-03-05T06:41:00","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=47332"},"modified":"2019-03-05T08:41:07","modified_gmt":"2019-03-05T06:41:07","slug":"castelul-corvinilor-si-podul-sau-spectaculos","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=47332","title":{"rendered":"Castelul Corvinilor \u015fi podul s\u0103u spectaculos"},"content":{"rendered":"\n<p> Podul de la intrarea principal\u0103 \u00een Castelul Corvinilor are o lungime de aproape 60 de metri \u015fi o \u00een\u0103l\u0163ime de peste 20 de metri, iar de-a lungul timpului i-a uimit pe oaspe\u0163ii de seam\u0103 ai cet\u0103\u0163ii medievale.<\/p>\n\n\n\n<p>Sute de mii de oameni trec anual podul peste Zla\u015fti pentru a vizita Castelul Corvinilor. Este principala cale de acces \u00een castel, dar \u015fi un loc favorit pentru amatorii de fotografii, care pot vedea de aici panorama Hunedoarei. <\/p>\n\n\n\n<p>Podul, vechi de mai multe secole, a fost construit la o \u00een\u0103l\u0163ime considerabil\u0103, iar \u00een trecut, partea de la intrare \u00een cetatea medieval\u0103 era mobil\u0103. <\/p>\n\n\n\n<p>Unii savan\u0163i care au vizitat \u00een secolele trecute Castelul Corvinilor s-au ar\u0103tat impresiona\u0163i de mecanismul de ridicare al podului \u015fi de construc\u0163ia sa. <\/p>\n\n\n\n<p>Podul a fost ridicat \u00een fa\u0163a Turnului nou de poart\u0103, are o lungime de 60 de metri \u015fi este a\u015fezat pe patru st\u00e2lpi din piatr\u0103 cu \u00een\u0103l\u0163imi variabile, cel mai \u00eenalt m\u0103sur\u00e2nd aproximativ 20 de metri.<\/p>\n\n\n\n<p> La poalele sale a func\u0163ionat \u00een trecut o moar\u0103 de ap\u0103, ale c\u0103rei ruine se pot vedea \u00een prezent, pe malul r\u00e2ului Zla\u015fti. <\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2015\/06\/23\/558976f76a5d00f9f1730d70\/646x404.jpg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p> \u201e\u00cen ceea ce prive\u015fte datarea construirii podului de-a lungul timpului au existat dou\u0103 propuneri, prima se baza pe descoperirea unei stucaturi pe cel de al treilea st\u00e2lp cu literele G.B. (Gabriel Bethlen), astfel s-a crezut c\u0103 podul ar fi fost construit \u00een secolul al XVII-lea (cel mai probabil este vorba de lucr\u0103ri de repara\u0163ii, nu de construirea unui pod nou). A doua propunere privind datarea se bazeaz\u0103 pe o inscrip\u0163ie cu anul 1480 de pe Turnul nou de poart\u0103, men\u0163ionat\u0103 \u00een inventarul \u00eentocmit de Bajoni \u00een anul 1681, care ne trimite cu g\u00e2ndul la epoca regelui Matia Corvin, dar indiferent de anul construirii podului, acesta nu deservea prima intrare a castelului deoarece aceasta era plasat\u0103 pe latura sud-estic\u0103 prin Turnul vechi de poart\u0103\u201d, informeaz\u0103 Muzeul Castelului Corvinilor.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2018\/08\/25\/5b815571df52022f75c76af3\/646x404.jpg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p> Podul mobil <\/p>\n\n\n\n<p>Despre partea mobil\u0103 a podului care \u00eencepea din dreptul ultimului st\u00e2lp \u015fi modul de func\u0163ionare afl\u0103m din monografia lui Ar\u00e1nyi (1867), care printre altele ne ofer\u0103 \u015fi o scurt\u0103 descriere a mecanismului extrem de ingenios care permitea efectuarea cu u\u015furin\u0163\u0103 a manevrelor de ridicare \u015fi cobor\u00e2re a podului chiar \u015fi pentru copii. <\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2019\/03\/04\/5c7d9e76445219c57ee3b67f\/646x404.jpg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p>John Paget, un diplomat englez care a explorat Transilvania secolului al XIX-lea, declara cu uimire c\u0103 nu a mai \u00eent\u00e2lnit un sistem asem\u0103n\u0103tor \u00een Europa. <\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2018\/08\/25\/5b81555edf52022f75c76a65\/646x404.jpg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p>\u201eCastelul Huniazilor este situat pe o st\u00e2nc\u0103 \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103, calcaroas\u0103, \u00eenconjurat\u0103 pe trei laturi de dou\u0103 r\u00e2uri mici, Cerna \u015fi Zla\u015fti, care se \u00eent\u00e2lnesc \u00een acest moment. Pe partea opus\u0103 a Zla\u015ftiului, se ridic\u0103 o alt\u0103 st\u00e2nc\u0103 de aceea\u015fi \u00een\u0103l\u0163ime, care se \u00eenclin\u0103 treptat spre ora\u015f \u015fi este fortificat\u0103. De pe aceasta din urm\u0103, castelul este abordat de un pod lung de lemn, la o \u00een\u0103l\u0163ime ame\u0163itoare deasupra r\u00e2ului \u015fi a drumului de dedesubt. Cap\u0103tul podului, din apropierea castelului, este un mecanism simplu ce face s\u0103 se ridice poarta turnului de veghe, pe care o \u00eenchide ca o u\u015f\u0103. Nu exist\u0103 scripe\u0163i sau lan\u0163uri folosite. Este at\u00e2t de echilibrat \u00eenc\u00e2t poate fi ridicat prin plasarea piciorului pe cap\u0103tul opus, greutatea corpului fiind suficient\u0103 pentru a \u00eentoarce scara \u015fi pentru a ridica masa imens\u0103 \u00een aer\u201d, scria John Paget, \u00een 1835. <\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2018\/04\/30\/5ae63e9bdf52022f756393a3\/646x404.jpg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p>Sf\u00e2ntul de veghe la intrarea pe pod <\/p>\n\n\n\n<p>O statuie impun\u0103toare a sf\u00e2ntului Ioan de Nepomuk str\u0103juie\u015fte la intrarea principal\u0103 \u00een Castelul Corvinilor, \u00een dreapta podului peste R\u00e2ul Morii (Zla\u015fti). Prin tradi\u0163ie, sf\u00e2ntul este ocrotitor al podurilor, al celor care p\u0103streaz\u0103 o tain\u0103 \u015fi al cor\u0103bierilor, iar Hunedoara este unul dintre pu\u0163inele ora\u015fe din Rom\u00e2nia \u00een care se g\u0103sesc \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri ale acestuia. Statuia prezint\u0103 interes \u00een special pentru turi\u015ftii catolici \u015fi reforma\u0163i, care \u00eei cunosc povestea preotului declarat sf\u00e2nt \u00een 1721. Ioan Nepomuk (n.\u00a0 1345 &#8211; d. 1393, Praga) a fost un preot \u015fi martir, n\u0103scut sub numele \u201eJohannes Welflin\u201d \u00een Pomuk, localitate din Boemia. Legenda spune c\u0103 Ioan Nepomuk a fost schingiut \u015fi omor\u00e2t, la ordinul regelui, fiind aruncat \u00een r\u00e2ul Vltava de pe \u201ePodul Carol\u201d din Praga, deoarece a respectat secretul sacru al spovedaniei \u015fi nu a vrut s\u0103-i divulge regelui Wenzel p\u0103catele m\u0103rturisite lui de so\u0163ia regelui. Se spune c\u0103 apari\u0163ia a cinci stele de-asupra r\u00e2ului i-a dezv\u0103luit reginei locul unde se afl\u0103 trupul prelatului.\u00a0<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/adevarul.ro\/assets\/adevarul.ro\/MRImage\/2017\/02\/22\/58adff5d5ab6550cb8b9099e\/646x404.jpg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p>Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Podul de la intrarea principal\u0103 \u00een Castelul Corvinilor are o lungime de aproape 60 de metri \u015fi o \u00een\u0103l\u0163ime de<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":47333,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-47332","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/download-1.jpg?fit=381%2C132&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-cjq","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47332","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47332"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47332\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":47334,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47332\/revisions\/47334"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/47333"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47332"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47332"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47332"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}