{"id":49402,"date":"2019-05-02T11:16:13","date_gmt":"2019-05-02T08:16:13","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=49402"},"modified":"2019-05-02T11:16:18","modified_gmt":"2019-05-02T08:16:18","slug":"cand-vor-ajunge-trenurile-sa-mearga-mai-repede-decat-in-1930","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=49402","title":{"rendered":"C\u00e2nd vor ajunge trenurile s\u0103 mearg\u0103 mai repede dec\u00e2t \u00een 1930?"},"content":{"rendered":"\n

C\u0103ile Ferate Rom\u00e2ne (CFR), odat\u0103 considerate una dintre cele mai mari realiz\u0103ri ale statului, factorul cu cel mai mare impact asupra moderniz\u0103rii Rom\u00e2niei dup\u0103 Marea Unire din 1918, se claseaz\u0103 acum, un secol mai t\u00e2rziu, \u00een topul celor mai slabe sisteme feroviare din Europa.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Prima linie de cale ferat\u0103 de pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei a fost inaugurat\u0103 la 20 august 1854 \u015fi parcurgea traseul dintre Oravi\u0163a \u015fi Bazia\u015f, un port de pe Dun\u0103re. Linia avea o lungime de 62,5 km, \u015fi a fost utilizat\u0103, ini\u0163ial, exclusiv pentru transportul c\u0103rbunelui, fiind, la vremea respectiv\u0103, sub autonomia Imperiului Austriac. Dup\u0103 c\u00e2teva \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri realizate \u00een perioada urm\u0103toare, linia a fost deschis\u0103 traficului de pasageri, \u00eencep\u00e2nd cu 1 noiembrie 1856.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 1866, guvernul rom\u00e2n a semnat un contract cu compania englez\u0103 John Trevor Barclay & John Staniforth, \u00een scopul construirii unei c\u0103i ferate din Bucure\u015fti (pornind de la Gara Filaret, cea mai veche gar\u0103 a capitalei) c\u0103tre portul dun\u0103rean Giurgiu. Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 feroviar\u0103 servea, \u00een principal, transporturilor de marf\u0103 \u015fi produse finite, facilit\u00e2nd transportul cu produse agricole din interiorul \u0163\u0103rii c\u0103tre Dun\u0103re \u015fi Marea Neagr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenceputul secolului XX a marcat, ca urmare a Marii Uniri din 1918, plasarea sub administra\u0163ia CFR a tuturor liniilor de cale ferat\u0103 din regiunile istorice ale Transilvaniei, Banatului, Basarabiei \u015fi Bucovinei, aflate anterior \u00een proprietatea Austro-Ungariei sau a Imperiului Rus. Acest eveniment a fost semnificativ pentru c\u0103ile ferate rom\u00e2ne, deoarece a \u00eensemnat c\u0103 fabrica de material rulant \u015fi o\u0163el de dimensiuni mari din Arad, aflat\u0103 anterior pe teritoriul austro-ungar, intra \u00een proprietatea Rom\u00e2niei \u015fi, prin urmare, avea s\u0103 fie utilizat\u0103 pentru a produce o gam\u0103 larg\u0103 de material rulant \u015fi locomotive pentru CFR.<\/p>\n\n\n\n

Ulterior, dup\u0103 ce Rom\u00e2nia a devenit republic\u0103 comunist\u0103, \u00een anul 1947, a existat un volum semnificativ de investi\u0163ii \u00een infrastructura feroviar\u0103, adesea \u00een detrimentul altor forme de infrastructur\u0103. \u00cen perioada respectiv\u0103, c\u0103ile ferate au fost v\u0103zute ca simbol al industrializ\u0103rii rapide a Rom\u00e2niei sub conducerea comuni\u015ftilor \u2013 ini\u0163ial, Gheorghe Gheorghiu-Dej \u015fi, ulterior, Nicolae Ceau\u015fescu. Dincolo de intensificarea traficului feroviar \u015fi de construc\u0163ia de diverse linii noi, \u00een special \u00een zonele rurale, cea mai mare parte a electrific\u0103rii, precum \u015fi dublarea liniilor, au avut loc \u00een perioada comunist\u0103. De asemenea, c\u0103ile ferate din sudul Dobrogei au fost cedate Bulgariei \u00een 1940, iar cele din nordul Bucovinei \u015fi Basarabiei au fost predate Uniunii Sovietice, \u00een 1947.<\/p>\n\n\n\n

Continuarea articolului aici.<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103ile Ferate Rom\u00e2ne (CFR), odat\u0103 considerate una dintre cele mai mari realiz\u0103ri ale statului, factorul cu cel mai mare impact<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":49403,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-49402","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/05\/tren-CFR-Calatori.jpg?fit=731%2C508&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-cQO","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49402","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=49402"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49402\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":49404,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/49402\/revisions\/49404"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/49403"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=49402"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=49402"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=49402"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}