Cercet\u0103torii care c\u0103utau indicii ale schimb\u0103rilor climatice \u00een copacii din mla\u015ftinile unei rezerva\u0163ii din Carolina de Nord au descoperit un chiparos chel care cre\u015fte de cel pu\u0163in 2.624 de ani.<\/p>\n\n\n\n
Astfel el devine cel mai b\u0103tr\u00e2n arbore non-clonal (care se reproduce sexual) din lume –\u00a0 spre deosebire de arborii non- clonali, cei clonali, identici din punct de vedere genetic sunt arbori \u00een mod special longevivi. \u00a0 <\/p>\n\n\n\n
Cercet\u0103torii au descoperit chiparosul chel \u00een timp ce studiau inele de copaci \u00een mla\u015ftinile Three Sisters din rezerva\u0163ia natural\u0103 R\u00e2ul Negru (Carolina de Nord) \u00een scopul de a recompune istoria climatic\u0103 a Estului Statelor Unite. Inelele de copac dau seama de perioadele de cre\u015ftere a unui copac, oferind indicii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu v\u00e2rsta\u00a0 unui copac, dar \u015fi cu privire la sezoanele ploioase \u015fi secetoase (prin culoarea \u015fi l\u0103\u0163imea lor) . \u00a0 \u00a0<\/p>\n\n\n\n
Potrivit noului studiu publicat \u00een Environmental Research Communications chiparo\u015fii cheli sunt mai longevivi dec\u00e2t s-a crezut; \u00een aceea\u015fi mla\u015ftin\u0103 se mai afl\u0103 un copac de 2088 de ani \u015fi e posibil s\u0103 fie mai mul\u0163i arbori de vechime comparabil\u0103, cred autorii studiului. Aceea\u015fi echip\u0103 de cercet\u0103tori mai f\u0103cuse studii \u00een mla\u015finile Three Sisters \u015fi descoperise deja exemplare av\u00e2nd \u00eentre 1000 \u015fi 1650 de ani. \u00a0 <\/p>\n\n\n\n
Cercet\u0103torii scriu c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent au studiat (prin forarea \u00een trunchi cu un fel de burghiu pentru extragerea miezului) doar 110 chiparo\u015fi din zon\u0103 \u2013din cei\u00a0 zeci de mii de arbori din aceste locuri umede ce se \u00eentind pe aproximativ 100 de kilometri de-a lungul R\u00e2ului Negru, astfel c\u0103 se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 mai descopere\u00a0 \u015fi al\u0163ii care dep\u0103\u015fesc dou\u0103 mii de ani. \u00a0 \u00a0<\/p>\n\n\n\n
\u00a0Studiul confirm\u0103 faptul c\u0103 chiparo\u015fii cheli sunt cea mai veche specie de arbori care cresc \u00een zone umede de pe p\u0103m\u00e2nt. Totodat\u0103, descoperirea claseaz\u0103 ace\u015fti arbori pe locul 5 \u00een topul celor mai vechi specii de copaci non-clonali, ace\u015ftia fiind ienup\u0103rul Sierra, gigan\u0163ii arbori sequoia,\u00a0 chiparo\u015fii Alerce din Anzi \u015fi pinii ghimpa\u0163i din Marele Bazin (zon\u0103 de\u015fertic\u0103 din vestul Statelor Unite). Cel mai b\u0103tr\u00e2n arbore din lume , pinul ghimpat din Mun\u0163ii Albi ai Californiei, are cam dublul v\u00e2rstei chiparosului chel descoperit \u00een Carolina de Nord: 5.066 de ani. \u00a0 \u00a0 <\/p>\n\n\n\n
\u00a0\u00a0 Copacii b\u0103tr\u00e2ni la care face referire studiul cresc pe o por\u0163iune protejat\u0103 aflat\u0103 sub tutela Nature Conservancy, \u00eens\u0103 existen\u0163a lor e amenin\u0163at\u0103 de exploat\u0103rile forestiere \u015fi activit\u0103\u0163ile agricole (t\u0103ierea copacilor pentru ob\u0163inerea de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte), ca \u015fi de poluare industrial\u0103 \u015fi schimb\u0103ri climatice.\u00a0 \u00a0<\/p>\n\n\n\n
Potrivit autorilor studiului mla\u015ftina se afl\u0103 2 metri peste media nivelului m\u0103rii, zona fiind \u00een pericol s\u0103 fie inundat\u0103 de cre\u015fteri ale nivelului m\u0103rii generate de \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 antropogen\u0103.<\/p>\n\n\n\n