{"id":50950,"date":"2019-06-10T12:54:49","date_gmt":"2019-06-10T09:54:49","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=50950"},"modified":"2019-06-10T12:54:54","modified_gmt":"2019-06-10T09:54:54","slug":"tara-care-produce-cele-mai-multe-deseuri-din-plastic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=50950","title":{"rendered":"\u021aara care produce cele mai multe de\u0219euri din plastic."},"content":{"rendered":"\n<p>Potrivit unui raport publicat vineri de WWF, Fran\u021ba a produs 4,5 milioane de tone de de\u0219euri din plastic \u00een 2016, adic\u0103 66,6 kg pe persoan\u0103, potrivit acestui raport publicat \u00een ajunul Zilei Mondiale a Oceanelor. De\u0219i 98% din total (4,4 milioane de tone) au fost colectate, doar 22% au fost reciclate, scrie AFP.<\/p>\n\n\n\n<p>Un procent de 2% din de\u0219eurile din plastic genereaz\u0103 &#8220;sc\u0103parea a 80.000 de tone de material plastic \u00een natur\u0103&#8221;, din care 11.200 de tone &#8220;p\u0103trund \u00een Marea Mediteran\u0103&#8221;, a calculat ONG-ul.\u00a0Potrivit WWF, pescuitul, acvacultura \u0219i transportul maritim reprezint\u0103 9% din aceast\u0103 poluare. &#8220;Vasele de crab, plasele de scoici \u0219i containere sunt printre resturile g\u0103site&#8221;, spune ONG-ul de mediu.<\/p>\n\n\n\n<p>R\u00e2urile transport\u0103 12% din de\u0219eurile de plastic g\u0103site pe mare. Activit\u0103\u021bile de coast\u0103 reprezint\u0103 cea mai mare parte a polu\u0103rii (79% sau 8,800 tone) din Mediterana francez\u0103, &#8220;datorit\u0103 \u00een special gestion\u0103rii defectuoase a de\u0219eurilor \u0219i polu\u0103rii \u0219i a impactului activit\u0103\u021bilor turistice \u0219i de agrement &#8220;.<\/p>\n\n\n\n<p>Concentra\u021bia resturilor de plastic este deosebit de ridicat\u0103 \u00een apropiere de Marsilia, Nisa \u0219i Corsica, ceea ce poate fi explicat \u00een parte prin &#8220;activit\u0103\u021bi turistice \u0219i de agrement&#8221;. Un alt factor este faptul c\u0103 sistemul de reciclare a de\u0219eurilor este mai pu\u021bin eficient \u00een departamentele mediteraneene. &#8220;Rata depozitului de de\u0219euri este deosebit de ridicat\u0103 \u00een anumite zone&#8221;, cum ar fi Marsilia \u0219i Corsica, cu prezen\u021ba haldelor deschise, spune WWF.<\/p>\n\n\n\n<p>Aceast\u0103 poluare din plastic, pe l\u00e2ng\u0103 impactul asupra faunei \u0219i florei, are un cost semnificativ, avertizeaz\u0103 din nou raportul: impactul pentru pescuit este estimat la 12 milioane de euro (resturi de plastic \u00een motoarele de b\u0103rci sau de plase) , 21 de milioane pentru comer\u021bul maritim \u0219i 40 de milioane pentru turism. Costul de cur\u0103\u021bare a coastei este estimat la 3 milioane de euro.<\/p>\n\n\n\n<p>Este necesar s\u0103 se ajung\u0103 la &#8220;scurgeri zero \u00een natur\u0103&#8221; \u0219i &#8220;s\u0103 se promoveze materialele reutilizabile, \u00een special pentru containere&#8221;, indic\u0103 Isabelle Autissier, pre\u0219edintele WWF France. \u00cen ceea ce prive\u0219te promisiunea lui Emmanuel Macron de a realiza 100% materiale plastice reciclate \u00een 2025, &#8220;exist\u0103 un pic de efecte \u00een urma anun\u021bului&#8221;, declar\u0103 ea. &#8220;To\u021bi vorbesc despre reciclare, dar nu suntem familiariza\u021bi cu condi\u021biile de reciclare&#8221;, spune Autissier. Un obiectiv mai bun ar fi &#8220;s\u0103 spunem c\u0103 Fran\u021ba \u00ee\u0219i va reduce consumul de plastic&#8221; cu un anumit procent.<\/p>\n\n\n\n<p>sursa: evz.ro <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Potrivit unui raport publicat vineri de WWF, Fran\u021ba a produs 4,5 milioane de tone de de\u0219euri din plastic \u00een 2016,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":50951,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-50950","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-internationale"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/3323d483-plastica-inside-gp0strjal_medium_res-768x509.jpg?fit=768%2C509&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-dfM","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50950","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=50950"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50950\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":50952,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/50950\/revisions\/50952"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/50951"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=50950"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=50950"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=50950"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}